Page 7 - Drumul_socialismului_1977_05
P. 7
3 © MARŢI, 3 MAI 1977 Pag. 7
AI S FESTIVALUL UATIOKAL
mul di .
0 jurnal ; l
1 ; : 9,00 >
atolilor ; (
irl ; 10,20 /
UŞObiTă. \
Radu i
ţa ; 11,00 ) Expoziţia artiştilor amatori hunedoreni
; u,051
1,35 Dis- )
Buletin t O expoziţie a artiştilor plastici mari direcţii : ilustrarea apropia Ioan Vago („Hunedoara"), Fran
i coraoa- î amatori are întotdeauna un ceva tei aniversări a centenarului inde cisc Korvath („Curăţatul sfeclei
;ru; 12,35 1 inedit, proaspăt, care trezeşte cu pendenţei noastre naţionale, evo pe cîmp“), Corneliu Eratei („Şan
13,00 De l riozitatea. Asta cu atît mai mult carea răscoalei din anul 1907, pre tier de construcţii") sau sculptorul
ubul v cu- i cu cit amatorii nu se integrează cum şi a aspectelor realităţii so Balasz Xiberiu („Oţelari").
liojurnal; / neapărat într-o şcoală anume, nu cialiste contemporane, viaţa şi Ca la orice expoziţie de acest
ilui 1877:1 munca oamenilor de pe aceste gen, nu putea lipsi peisagistica —
îatîmare; i suferă de academism, iar subiecte temă predilectă pentru artiştii a-
economi- \ le abordează de regulă domenii meleaguri. Din prima categorie, matori. Cîteva realizări de acest
strări de l foarte apropiate profesiunii auto se remarcă lucrările lui Ilie Popa
17,00 Bu- ) rilor. („La Smîrdan") şi S. Făget („Cu fel merită consemnate : Tibor
Domsody şi Gh. Ţurla relevă in
.7,05 IYIe- 1 Expoziţia deschisă recent la Ca bine mergeţi, dragii mei"), precum
i roma- i sa dc cultură din Deva, manifes şi sculptura „1907" a lui Adrian lucrările lor frumuseţile Apuseni
iur coral l lor ; alte lucrări de o luminozita
Orele se- J tare înscrisă în amplul Festival Cristea. O trăsătură care merită te clară prezintă şi Xenia Bursan,
x în cîn- l naţional „Cintarea României", a- subliniată este, lipsa din compozi Constantin Zgîmbău şi Fr. Hor-
O zi în- / dună laolaltă în afara unor plas- ţii a caracterului didacticist spre vath, (Stridentă în contextul expo
ticieni amatori deja cunoscuţi, nu care de regulă alunecă amatorii. ziţiei lucrarea „Căluşari din
me noi, cărora festivalul le-a Cit priveşte zugrăvirea realităţii, Dineu Mare" de Ivan Arca, de fapt
mai deschis generos drumul către pu artiştii se apleacă cu precădere o fotografie mărită). Lăudabilă
imul di- blicul amator de frumos. spre surprinderea faptului , de ideea de a se expune cu acest pri
l io jurnal în general, tematica prezentă în muncă. Aşa procedează de pildă lej cîteva lucrări de artă naivă
ei ; 9,0*3 ’ expoziţie se orientează în două Sanda Tămaş („Peisaj industrial"), din colecţia Safian.
Itătorilor ; i
ştiri; 10,05,'
bldoric ; \ Imagine din expoziţia itinerantă de artă plastică „Libertatea naţiona
socialiste ;. la şi independenţa de stat a Românim in conştiinţa tineretului" deschisă
or al vie- j la Casa de cultură din Hunedoara.
00 Buletin (
VIicrofonul »
Un aut de educaţie patriotică prin artă
Expoziţia itinerantă de artă plastică
0 Buletin i
in comoa- <
•stm; 13,00 ) „libertatea naţională şi independenţa de stat
3,00 Clubul i
Radiojur- )
onatc cco- l
Ţărîm al 1 1
—* muzică l a României în conştiinţa tineretului*
Buletin de '
limbii ro- t
a. trie, vor- . La Hunedoara, în foaerul casei de cultură, este deschisit pentru
10 Mugur, ţ public, începind de joi 28 aprilie, expoziţia itinerantă de artă plastică
oclii popu- / „Libertatea naţională şi independenţa de stat a României in conştiinţa
rele serii ; ] tineretuluiOrganizată de Uniunea Tineretului Comunist in colabo
i cîntcc şi i rare cu Consiliul Naţional al Culturii şi Educaţiei Socialiste, Uniunea
x şi spiri-
Cîntarea l artiştilor plastici şi Consiliul Central al U.G.S.R., expoziţia constituie
-tii 1
5 Formaţii un veritabil act de educaţie patriotică prin intermediul artei plastice.
jazz ; 22,00 l Exponatele — pictură in ulei, acuarelă, grafică, sculptură, tapi
; 23,00 Bi- J
; 23,25—5,00 i în sala expoziţiei artiştilor plastici amatori. serie — grupate în expoziţie în funcţie de maniera artistică sau de
comunitatea ideilor exprimate se găsesc reunite într-o idee centrală,
aceea că drumul nostru spre libertate şi independenţă este drumul
TAI unei îndelungate lupte, al unor mari sacrificii ; că prezentul nostru
. 1 este rodul acelor lupte şi sacrificii, al arderii noastre perpetue pentru
gramul di- | înfăptuirea unui ideal sublim.
adio jurnal ; ’
esei f 9,00 | |ln curind. va ieşi de sub tipar RITMURI HUIIDORIM; Se regăseşte în pictura lui Eugen Tăutu (Tralan şi Decebal), Sil
cultătorilor ;' viu Octavian Creţu (Dacii şi romanii), in „Dacii" (bronz) lui Constan
» ştiri; 10,05 | tin Darius, în grafica Suzanei Fintinaru (Spaţiul carpatino-danubian
i muzicii* 4 ; 44
ştiri ; ll,05 | ) Supliment politic-social-cultural editat de ziarul „Drumul socialismului în colabo- i 1—2) istoria începuturilor noastre, crincena încleştare dintre două nea
ncii cînt ;, muri, acum două mii de ani, la „naşterea" unui popor nou.
ieră Radio-! \ rare cu Comitetul judeţean pentru cultu ră şi educaţie socialistă. Permanenţa trăirii in conştiinţa noastră a marilor bărbaţi ai nea
:oteca „U“ ; j mului, care, la vreme de cumpănă sau de adinei prefaceri, şi-au
i ştiri ; 12,05 ' 1 DIN CUPRINS :
folclorului j închinat viaţa luptei pentru libertatea şi fericirea poporului se regă
Revista şla- seşte în sculptura lui Ilarion Voinea (Mircea cel Bătrîn), Ion Iancuţ
»e la 1 Ia 3; j \ ® Partidul, stindardul bărbăţiei întregului popor o Independenţa — aspiraţie seculară a poporului (Ştefan cel Mare) ; în pictura lui Dan Mihai Bimbea (Mihai Viteazul.),
dub ; 16,00 român o 1907 — anul flăcărilor o „Cîntarea României" o Patria in care ne simţim acasă o Crea Constantin Ritivoi (Dimitrie Cantemir), Francisc Pamfil (Ceauşescu şi
6,15 Să-nvă-1 tineretul), Paula Moscu (Preşedintele Ceauşescu).
Românie, ţia tehnică în acţiune e Reportaje, cronici literare şi dramatice • Sport.
gului popor; l Compoziţia, basorelieful, colajul, reprezentate în expoziţie de
ite economi J O LECTURĂ UTILĂ, INTERESANTĂ, PENTRU TOATE VÎRSTELE ! „Moţii Iancului" (Troian Grădeanu), ,,Dintotdeauna — chemarea“ (Fio-
sm tanee so- 1 Vfff Moxa), „Roşiori la Opanez" (Ştefan Afanasiu), „Memoria cetă
Buletin de
inia publică., 20 PAGINI — 2 LH ţii (Virgil Mihăescu, marmură) slujesc aceleaşi generoase idei.
araşul ; 18,00 Interesante ca tehnică picturală, cuplate la ideea de ansamblu sint
0,00 România piesete dm grupajul portretistic semnat de Monica Vasinca (O mare
>c ; 20,30 Re- sinteza heraldică — Mihai Viteazul), Labin Casian (Laclie Elefterescu),
li ; 20,40 Ca- Wanda Mihuleac (Moise Grozea). Chipurile bărbaţilor domină sau se
>r (ţ Buletin
21,00) 22,00 Premieră la Teatrul „Valea Jiului* din Petroşani întrepătrund cu fundaluri fie cu scene de luptă abia creionate fie cu
•ă ; Z'<. „ Me- denţă ^ documente despre lupta pentru libertate şi indeperi-
Un
24,00 Buletin
—5,00 Muzical In sfirşit, un excepţional „Om", amintind de exilatul Ovidiu, „sem
„RAPSODIA TRANSILVANĂ" nat" in tapiserie de Vintilă Mihăescu, întregeşte această expoziţie ce
6 ,â;Ai V serveşte excelent ideea de patriotism.
ION CIOCLEI
cogramul di- \ In ampla desfăşurare de forţe „O ţară nu se măsoară în kilo- sens realizările convingătoare ale
Radiojurnal ; i creatoare care este Festivalul na metri-lăţime, ci in milenii de a- actorilor Elisdbeta Belba, Va
presei ; 9,00 1 ier Donca, Mircea Pânişoarâ,
ascultătorilor : i ţional „Cintarea României", marea dîncime". Indiferent însă de vicisi
de ştiri; 10,05 » familie a actorilor şi dramaturgi tudinile istoriei, stăpinirilor apăsă Mihai Clita, Alexandru An-
culturii ceho- i lor se afirmă cu putere prin noi toare, românii şi-au păstrat lim ghelescu. Chiar şi folurilş de mai
'0 Sănătatea ;; realizări, în slujba unei arte mili ba, portul, obiceiurile, cultul stră mică întindere au fost lucrate cu
de ştiri; 11,05 1 tante, pătrunsă de spiritul uma moşilor, al acelor strămoşi şi eroi grijă de actorii Zizi Ilieş, Alexan
ag partid-na- / nismului revoluţionar. Acest ade păstraţi ca simbol al luptei pentru dru Codreanu, ~Mariana Drăcea,
î; 11,35 Disco- ) libertate naţională şi dreptate so Rozmarin Delica. Ceea ce s-ar pu ® în cadrul manifestărilor Haţeg, Hunedoara şi Deva.
00 Buletin de / văr a fost incă o dată demonstrat tea reproşa regiei (Valentina Ba- dedicate centenarului indepen (Aurel Anca, corespondent).
Din comoara ] la sfirşitul săptămînii trecute, cină, cială. ■ denţei naţionale a României, © La Densuş, Băniţa şi Hărău
istru ; 13,00 l pe scena Casei de cultură din Sub aspect ideatic, „Rapsodia logh, de la Teatrul Naţional din la Casa de cultură din Brad
3 ; 15,00 SJU- 1 Deva a avut loc noua premieră a transilvană" vine deci să îmbogă Craiova) ar fi unele lungimi care au fost organizate seri literare
:,00 Radiojur- i Teatrului „Valea Jiului" din Pe ţească repertoriul teatrului, înscri- diluează conflictul, precum şi mo a avut loc un simpozion cu cu tema „Tradiţii literare ale
Cutezătorii — 1 troşani cu piesa „Rapsodia tran indu-se in şirul acelor lucrări is notonia unor secvenţe. tema „Independenţa — năzu ideii de independenţă. ® Dumi
îreşti ; 16,25 silvană". torice care (ca de pildă, „Procesul Indiferent însă de aceste minu inţă de veacuri a poporului nică, la Ilîa, a luat sfîrşit cea
•onomice; 16,40 Horia de Al. Voitin) se constituie suri, datorate mai mult timpului 44
1 mereu — Scrisă special pentru teatrul pe- scurt de punere in scenă, noua român . Au vorbit profesorii de-a Vl-a ediţie a festivalului
ă ; 17,00 Bu- . troşănean, piesa dramaturgului pe- in piese-document şi unde istoria premieră a Teatrului „Valea-Jiu Mihai David, Nicolae Alic şi „Mureş, pe marginea ta“. După
; 17,20 Pentru 1 trilean I.D. Sirbu surprinde un e- devine subiect de confruntare epi Eugen Pavel. © La cinemato o săptămînă de manifestări cul-
Orele serii ; / pisod eroic din frământata peri că, un duel al argumentelor. lui" din Petroşani, „Rapsodia tran tural-educative, festivalul s-a
în cîntec şi ţ In ceea ce priveşte transpunerea silvană", se înscrie ca un frumos graful „Popular" din Haţeg,
‘.mnale cu a- / oadă a anului 1877, efortul popu scenică, colectivul teatrului petro- succes al talentatului colectiv ac despre importanţa eîştigării încheiat cu un mare spectacol
Caleidoscop ] laţiei române din Ardeal de spri toricesc hunedorea'.'. in primul cu arma în mînă a indepen folcloric în aer liber, precedat
) o zi într-o ( jinire a luptei pentru independen şănean s-a străduit să ofere o in- Festival naţional al muncii şi cre de o paradă a portului popu
uterii muzica- j tă. Este demn de subliniat faptul terprtare pe măsura valenţelor aţiei, „Cintarea României". denţei a vorbit profesoara Hor-
Muzical noc- ^ că autorul reuşeşte să redea at textului, o substanţei sale patri C. DEVEANU tenzia Toma. După ce un grup lar. Au participat, cu acest pri
lej, formaţii artistice din comu
mosfera de entuziasm dar şi de otice. Sint de menţionat în acest de eleve au recitat versuri din nele Brănişca, Dobra, Zam, Lă-
7 MAI răspundere a românilor transilvă Alecsandri, au rulat filme do pugiu de Jos, Burjuc, Gurasada
neni faţă de actul important al cumentare. Tot la Haţeg, la
rogramul di- ' întregului • popor român, totala a- spitalul teritorial,, s-a desfă şi Ilia. .
Radiojurnal ; l ăeziune a ardelenilor, locuitorilor şurat o seară de poezie pa
presei ; 9,00 / A ÎNCEPUT FESTIVALUL
tiri ; 9,05 Re- ^ Ţării Haţegului, care, împotriva triotică sub genericul gTe „VINE STREIUL
radio ; 9,40 / oricăror persecuţii sau represalii, cînt şi preamăresc ţară de
mare ţ au fost alături de fraţii lor de glorii". (P. Fărcaşiu, cores DE LA MUNTE"
4’iteee ; 10,00/ dincolo de Carpaţi in marea în
iri ; 10,30 De-) cleştare a luptei pentru neatirnare. pondent). © La Hunedoara, Duminică, 1 Mai, la Simeria
— balade, au fost organizate în toate uni a început festivalul culturii şi
iri populare ; \ „Rapsodia transilvană" este in tăţile de pionieri recitaluri de
de ştiri; il,05 ultima instanţă o patetică lecţie poezie patriotică, precum şi educaţiei socialiste, „Vine Stre-
; 11,25 Relief » de istorie. O istorie a patriei şi iul de la muntş", aflat la a pa
tian Pop eseu; ^ poporului care nu se rezumă doar concursul filatelic „100 de ani tra ediţie. în prima sa zi, prin
de ştiri; 12,05 1 de la cucerirea independenţei
la nararea unei secvenţe din anul
i folclorului b obţinerii independenţei, ci, aşa cum de stat a României".- (Dorina- tre manifestări am consemnat
De la 1 la 3; ’ vernisajul expoziţiei itinerante
î-club ; 16,00 V işi declară autorul intenţia, ,,... pie Sorinca, subredacţia „Tot îna „Independenţa — năzuinţa de
18;00 Orele ’ sa este dedicată, în conştiinţa mea, inte" Hunedoara). © în săp- veacuri a poporului român ,
44
Selecţiuni din ^ veacurilor de tristeţe şi aşteptare tămîna trecută, la Brad a avut
îestrei de mu- • ale românilor din vechea vatră loc un spectacol prezentat de precum şi simpozionul „Spriji
a Radiotele- ) Ulpia Traiana". Prin glasul fostu nul populaţiei din Transilvania
) Azi, în Ro- i cele mai bune formaţii artistice în desfăşurarea războiului de
0 Caleidoscop ? lui tribun paşoptist Octavian Me- ale cooperativelor, meşteşugă independenţă din 1877—1878“.
Radiojurnal : i drea, tovarăş de luptă cu Avram reşti din judeţul Hunedoara. în
lîna culturii } Iahcu şi Buteanu, se face auzită Scenă din spectacolul „Rapsodia transilvană" — de I.D. Sirbu — pre Manifestările din cadrul aces
mieră pe ţară a Teatrului de stat Valea Jiului" din Petroşani. De la
23,00—6,00 Mu- \ credinţa dintotdeauna a acestui stingă la dreapta actorii Mihai Clita, Mircea Pânişoară, Rozmarin Delira, continuare, acest program ar tui festival se vor încheia în 8
popor ca cel mai vechi şi axforizat Mariana Drăcea, Elisabeta Belba, Vaier Donca, Mircea Zabalo-n, Zizi Ilieş tistic va mai fi prezentat la mai a.c.
stăpinitor al acestor meleaguri: şi Alexandru Codreanu.
