Page 3 - Drumul_socialismului_1977_10

- SlMBĂTÂ, 1 OCTOMBRIE 1977 Pese*. 3

I ŢINEŢI , __ ■A.-'ZL . ţ-i. .
i UNITĂŢII? ) nvaţamm
localul res- \ , - y--r ^. 1
„Sarniis" din )
loc de tih- (
;re a citorva i Scopul practicii productive — învăţarea meseriei an de îsmfâiM Sa universităţile „ZILELE REVISTELOR
;re. Emu şi 1 LITERARE DIN
atoritoare, o ^ TRANSILVANIA"
analului mai i Răspunde locul de instruire
folosea un culturai-ştiiiiiiftce Manifestările prilejuite tic
literare
revistelor
: n raporturile j „Ziiele Transilvania 11 continuă.
din
>rii şi cu co­ specificului profesiei alese ? Ieri, la Orăşlie, iubitorii de
că. Pe scurt, literatură au avut prilejul
întîlnească
aici. Acum, Important factor în in­ ştiinţifice se inaugurează să se Corneliu cu scrii­
torii
Bucholzer,
care ţi-o la- 1 Am căutat răspuns la tică, tehnologia meseriei cum, încununează faptic struirea şi educarea multi­ în lumina sarcinilpr şi in­ Mira Preda („Transilva­
ideosebi la întrebarea din titlu în- desen tehnic — pentru că tot ceea ce au învăţat în laterală a oamenilor mun­ dicaţiilor majore cuprinse nia"), Ion Ilu, Nicolae Stoc
(„Astra"),
> seară, este 1 tr-o unitate de învăţă- laboratoarele şi cabinetele şcoală. cii, universitatea cultural- în cuvântarea secretarului Ion Peianov Atanasie Popa,
(„Vatra"),
pre­
şteptare. Os- ^ mînt cu aproape 2 000 în care muncesc sint în a- Am mai adăuga şi noi ştiinţifică şi-a cîştigat de-a general al partidului nos­ cum şi cu ciţiva scriitori,
ientaţi ca- ^ de elevi : Liceul in­ devăratul sens al cuvântu­ ceva angajamentul gru­ lungul timpului un bine­ tru, tovarăşul Nicolae membri ai cenaclurilor lite­
Valeriu
unii altora dustrial nr. 1 din cadrul lui cabinete de lucru, săli pului şbolar în cauză de a meritat prestigiu. An de Ceauşescu, la Consfătuirea rare hunedorene — Chirica,
Neculai
Bârgău,
de faţă ou ^ Grupului şcolar minier de clasă ajutătoare înţele­ realiza un plan de pro­ de lucru cu activiştii şi Iv Martinovici, Dan Con-
ţinută ne- t Deva. Aşadar, profil mi­ gerii disciplinei -predate. ducţie valorând 1,2 milioa­ an s-au adus îmbunătăţiri cadrele din domeniul edu­ stanlineseu, Eugen Evu,
Pândaru,
iricţii impuse / nier. Ne gîndeam la difi­ Pasiune ? Da ! Aici, în ne lei. Şi încă ceva : o procesului de învăţământ, Mariana Ion Radu Igna Ioan
(ce­
Evu,
consumul u- ţ cultatea asigurării locurilor cabinetul de exploatări mi­ strângere de mînă pentru diversificării cursurilor, ex­ caţiei politice, al propa­ naclul „Flacăra" Hunedoa­
>• condiţionat i de instruire practică în niere, macheta zăcământu­ cadrele didactice de aici, tinderii numărului univer­ gandei şi ideologiei, fapt ra), Traian FHimon, Au-
altora şi, în , domeniul meseriei, cînd lui Ghelar e rodul practic care au trăit bucuria de a sităţilor (astăzi, în toate care, fără îndoială, va da rclian Sîrbu, Pcirişor Cio-
robea, Miron Ţie (cenaclul
clientela Io- i profesorul Bogdan Poraicu al lucrării pentru gradul I vedea cum jumătate dintre localităţile rurale şi urba­ un nou impuls activităţii
făcut apari- l — directorul liceului — a inginerului minier Ioan absolvenţii anului trecut ne din judeţul nostru acestor instituţii, ridicând
I căror loc i ne îndemna : „să intrăm şi Sapta : „Metodica predării au- păşit, în această toam­ funcţionează- -câte o univer­ efortul educaţional la ni­
unitate de 1 aici". „Aiei” însemna ca­ obiectului exploatări mi­ nă, în învăţământul tehnic sitate), precum şi creşterii velul exigenţelor actuale.
3 .£e nu în- ^ binetul de exploatări mi­ niere la anii II-V la liceul superior. bazei materiale. Pentru /realizarea acestui
• absolut ne- i niere. industrial nr. 1“. Noul an de învăţământ scop, au fost luate u-nele
e civilizaţie. > In cabinet e prezentă — Aţi adus mina, în mi­ LUCIA LICIU în universităţile cultural- măsuri ca de pildă intro­
a „Sarmis", ţ niatură, aici. Care este e-
i la firma u- ţ mina în miniatură. In stin­ feotul obiectului pe care ducerea unor noi cursuri
nneavoastră ? gă, la dimensiunile pere­ îl predaţi ? cu caracter ştiinţific —
telui clasei, o machetă materialism dialectic şi is­
funcţională : „Secţiune lon­ — îmi permit să apre­ toric, ştiinţa conducerii
Matei
„Ritmuri"
-A DEVA gitudinală prin zăcămîntul ' ciez că randamentul de re- ridicat; Etapa de masă a Festivalului vieţii politice, economice Constantinescu, Deva), Drâgă-
este
ţinere
Ion
foarte
din Ghelar“. Toate lucră­ neseu (cenaclul „Sarmis"
ează din nou rile sânt luminate, coliviile aş zice de sută la sută. Se şi sociale, a organizării Haţeg), Petrxi Parfenie, Io­
ruscă a exi- j în stare de funcţionare. A- pot folosi lecţii active, de nafional „Cîntarea României" producţiei şi a muncii, e- nel Reccanu, Gheorghe Si-
de calitatea l lături, aproape 20 de ma­ problematizare, învăţare ducaţie etică, juridică, este­ reteanu (cenaclul „George
Ioan
e panificaţie ) chete ale metodelor de prin descoperire, învăţare Festivalul naţional „Cânta­ tică, de medicină sau psi­ Coşbuc" Brad), Vasiu Popa
Stănileşti,
Ioan
(ce­
ică la Deva. 1 exploatare în cărbune şi în grup. Aici, la fiecare rea României", ediţia a II-a, cu un profund conţinut re­ hologie, de limbi străine. naclul „Liviu Rebreanu" O-
patriotic,
con­
şi
voluţionar
Dsebi călită- 1 oră, se lucrează efectiv. amplă manifestare a muncii tribuind, astfel, la îmbogăţi­ Un loc de seamă îl vor o- răştie).
i... ____ I minereuri. Prin geamurile mari ale şi creaţiei libere, dedicată rea patrimoniului cultural- SIMPOZION
or de gra- f
ire. Interven- 1 Deci, se poate asigura cabinetului zărim intrarea celei de-a 35-a aniversări a artistic al României socia­ cupa cursurile de istorie,> Ieri, la E.M. Teliuc a &-
asupra acti- ^ locul de instruire a elevu­ în galeria mină-şcoală. O eliberării României de suib liste. Ediţia a II-a a Festi­ cultură şi civilizaţie româ­ vut loc simpozionul „Orga­
lui pe profilul meseriei altă mină, la dimensiuni dominaţia fascistă, stimulent valului naţional al educaţiei nească, cele de informare nizarea activităţii conducă­
chiar şi în domenii mai naturale, „adusă" în şcoa­ cadru politico-organizatoric şi şi culturii socialiste este tehnică. De asemenea, a torului de întreprindere",
dificile ! Trebuie, însă, ca lă spre a ajuta înţelegerea educativ menit să asigure o structurată în patru etape dis­ crescut ponderea cursuri­ la a cărui reuşită au cola­
Miliai
borat
Dumitrescu,
— pe lângă condiţiile deo­ elevilor. largă participare a oameni­ tincte : de masă (octombrie lor cu caracter aplicativ decanul Centrului de per­
lor muncii din toate dome­
1977 — decembrie 1978), ju­
sebite de dotare şi moder­ — Adăugaţi la acestea niile la valorificarea şi dez­ deţeană (ianuarie — martie — mecanică, electrotehni­ fecţionare a cadrelor din
:ă to'rilor de ţ nizare de care se bucură şi practica prpductivă a e- voltarea culturii şi artei a- 1979), interjudeţeană (aprilie că, electronică, automati­ economie şi administraţia
de stat, din cadrul Acade­
i s-au soldat ţ azi şcoala românească — levilor în întreprinderi­ matoare şi profesioniste, in­ — mai 1979) şi republicană zare, radio-tv., agrotehni­ miei „Ştefan Gheorghiu", şi
cu îmbună- să existe în rândul cadre­ le aparţinătoare centralei tră, o dată cu luna octom­ (iunie — iulie 1979). înce­ ing. Vasile Golda, directo­
:alităţii plinii ^ lor didactice pasiune, do­ noastre — ne îndeamnă brie, în faza sa de masă. Ac­ pând din luna octombrie, prin că ş.a. In funcţie de cerin­ rul I.M. Hunedoara.
s-că acestea i rinţa de a contribui cu ca­ ing. Mircea Şerb, de la crearea comisiilor de organi­ ţe, universităţile cultural- VERNISAJ
ire dată vre- J pacitatea şi — de ce nu I Centrala minereurilor De­ tuala ediţie a f-estivalului îşi zare a festivalului la nivel ştiinţifice vor organiza şi „Cutezători păşim spre
fi un feno- ) — cu mândria faţă de pro- va. In prezent, elevii mari, propune să valorifice expe­ central şi local, vor fi tre­ alte categorii de cursuri comunism" este tema ex­
deschi­
i periodică l pria-i condiţie socială, la din clasele a XII-a şi a rienţa dobândită în cadrul cute în revistă şi reînsorise privind perfecţionarea pro­ poziţiei de desene, pionierilor
joi
să
Casa
la
txigenţei faţă ) ceva mai mult decît îi ce­ Xni-a, lucrează cu regim anterioarei întreceri cultural- în această amplă manifesta­ fesională, sau altele ne­ din Deva. Peste 60 de lu­
a producăto- ) re programa şcolară. La de angajat în unităţile artistice, să se desfăşoare la re, miile de formaţii artis­ cesare celor ce se pregă­ crări, realizate de purtăto­
din Deva ? E 1 liceul nr. 1 există aseme­ noastre din judeţ şi din un nivel -şi mai înalt, să an­ tice participante precum şi tesc în vederea susţinerii rii cravatelor roşii cu tri­
municipiul
rou de inter- } nea cadre ■—de la cel de ţară, în cadrul practicii trenezi mase tot mai largi creatori individuali, eontu- examenului de admitere în color din impresionant Deva,
aces?
răspund
tivitatea lor ? 1 limba română pînă la cel productive comasate pe 13 de oameni ai muncii la crea- rîndu-se primele programe treapta a II-a de liceu sau tei generoase teme cu a-
de chimie, fizică, matema­ săptămâni. Ceea, ce fac, a- rea de noi valori spirituale cultural-artistice. la facultate. dînci semnificaţii educative.
I" — UN \
IS CARE
.TUMESTE
pentru baie
« 'ei
rezervoa.
>ntă ?
populaţiei — servicii operative* Aprovizionare de sezon
v-aş ruga — ÎNSCRIERI DE DOBÎNZI
ouă fitinguri, t. de calitate ireproşabilă
are şi nişte PE LIBRETELE C.E.C. în magazinele pentru copii
iţei pătrat...
CJE.C.-ul a luat mă­ Nu cu mult timp în urmă, producţia şi desfacerea, li s-a mică măsură copiilor. Anul a-
ablă zincată, moderne şi operative, sura salutară de a da a găsi într-un magazin haina răspuns deci mai bipe şi în cesta s-a semnalat o oarecare
potrivită
sau
pentru
gheata
un
ceea ce priveşte - articolele de
de waţi ? mandat tuturor unită­ copil era o problemă. Nu pen­ sezon pentru copii. sărăcie la capitolul uniforme
şcolare. Pe baza solicitărilor —
. ţpw ţilor sale să înscrie do- tru că, global, nu ar fi exis­ Posibilităţi de a satisface şi satisfăcute aşa şi aşa în a-'
marfă
uns se dă mai aproape de c.erinfele bînzile în librete. Pînă tat fond de acestuia ci era pentru mai bine gusturile şi preferin­ ceastă toamnă — prinlr-un stu­
re­
structura
că
împreu­
jazinul „Lan- acum acest drept îl a- lativ săracă. Producţia indus­ ţele există. Un producător de diu bine documentat, cooperaţia
mică
serie,
sint
unităţile
cum
cu
comerţul,
nă
S.M. mărfuri cetăţenilor! veau doar filialele. S-a trială de scrie, producătorii cooperaţiei meşteşugăreşti, ar meşteşugărească de la noi din
Hunedoara, creat astfel o reală fa- complimentări,, respectiv coo­ putea contribui mai mult ' la judeţ ar putea organiza de pe!
diversificarea
acor­
magazinu- Cooperaţia meşteşugăreas­ peraţia mai meşteşugărească, acestei tru copii dar tricotajelor pen­ acum producţia pentru anuli
deocamdată
dau
atenţie
1978. Este o sugestie în egală
puţină
ceea
:ă asemenea că are ca sarcină princi­ ca din Călan. Are de rezol­ categorii de cumpărători. Ce ce produc şi desfac prin ma­ măsură pentru cooperaţie, cit
generală
impusă
cerinţa
vat
î în depozi­ pală, derivată din programul sectorului sanitar — mutarea s-a schimbat între timp ? O gazinele proprii ca şi contrac­ şi pentru comerţ.
magazine
ta dar^nu-s judeţean de dezvoltare şi centrului de greutate pe ac­ vizită prin eîteva municipiile tele pe care le încheie cu co­ ION CIOCLEI
pentru
copii
din
transport la modernizare a prestărilor de tivitatea profilactică. Şi mai Util pentru Deva şi Hunedoara lasă, sub merţul se adresează în mai
Zhiar aşa să servicii, diversificarea cu noi are de făcut faţă unei situa­ aspectul bogăţiei şi diversită­
ile — Hune- activităţi a prestărilor pentru ţii oarecum particulare: dez­ ţii fondului de marfă, o im­
populaţie. voltarea uzinei a dus la dez­ dumneavoastră presie de bogăţie. La începu­
— Pe ansamblu, afirmă to­ voltarea rapidă a populaţiei tul sezonului, de pildă, în ma­
MPLINIREA varăşul Gheorghe Cemăianu, oraşului, la o relativă etero- gazinul „Lumea copiilor" din,
Deva se afla marfă de sezon
flVEI ? vicepreşedintele U.J.C.M., nu genizare a sa. Alaltăieri, a- în valoare de circa 1,5 mili­
sîntem mulţumiţi de evolu­ dică joi, am încercat să iden­ oane lei. Ca diversitate, numă­
1 toate sta- ţia acestui indicator. Acţiuni tificăm în activitatea ei ce­ editare pentru depună­ rul de sortimente livrate de in­
iuz din sate- care să răspundă la această rinţele exprimate de gene­ tori, care nu mai tre­ dustrie comerţului cu ridicata
île judeţului cerinţă a modernizării au în­ ricul acestei rubrici a- buie să se deplaseze din judeţ aproape că s-a du­
vînd
toc­
în
vedere
t mici con- treprins cooperatorii de la mai particularul situaţiei pînă la filiale. blat faţă de anul trecut. Da­ al
toamnă-iarnă
în
că
sezonul
u a-i adă- „Progresul" Deva. Activitatea căreia trebuie să-i facă faţă. anului 197G se găseau 1-2 sor­
îtori de în­ lor de curăţătorie chimică, N-a fost posibil. întregul SCADENTĂ timente de încălţăminte pen­
cumpărătorii
mii pînă so­ spălătorie şi vopsitorie are o personal al policlinicii era... tru de copii, acum 4-5 modele
ales
au
între
lele. Acelaşi mare căutare. Ei au venit în în şedinţă, deşi se afla în In conformitate cu sau chiar mai multe. în plus.
sprijinul solicitărilor creând
I s-a iniţiat 1 în Haţeg, în Orăştie, Ilia şi timpul programului de con­ Legea pensiilor, copiii ceea ce s-a livrat oieţei este
cămaş, din Simeria centre de predare- sultaţie şi la rînd aşteptau net sunerior calitativ si mai
ieftin. O gamă foarte lartră de
'Jumai că a- pri.mire a obiectelor pentru 10—12 cetăţeni ce şi-au pier­ au dreptul la pensie de pulovere si bluze, treninguri
itivă bate spălat, curăţat sau vopsit. dut rînd pe rind răbdarea şi urmaş pînă la împlini­ din amestec de polîecter şi
şi-au amîinat pe altă dată vi­
s-au ridicat în Simeria, Cooperativa zita la policlinică. Program rea vîrstei de 16 ani bumbac, călduroase şi asnec-
construcţiei judeţeană „Constructorul" a de consultaţii nu există afi­ iar în caz că îşi conti­ tuoase, întregesc mult posibili­
tăţile de a alege pentru eonii
îşi- .aşteap- deschis o unitate de reparat şat la nici un cabinet. De ce nuă studiile pînă la îmbrăcămintea sau încăHănvu- Complexul alimentar „Mercur" — responsabil ioan —ier —
este o nouă şi modernă unitate comercială dată în folosinţă în
Pînă cînd ? instalaţii electrice şi una de să ştie cetăţeanul între ce terminarea acestora, dar tfca de sezon preferate. încă un orăşul Vulcan. Această unitate este apret
can. Această unitate este apreciată de minerii vulcă-
reparat instalaţii sanitare. ore poate beneficia de ser­ nu şi -după depăşirea argument pledează pentru a- neni pentru că este bine aprovizionată, iar personalul este atent,
Intre noutăţile ce vin în viciile medicului ? Aici, îna­ vîrstei de 25 de ani. Do­ firmaţia că preocupările in­ politicos cu clienţii şi asigură o servire operativă. în fotografie :
CABLURI întâmpinarea cerinţei popu­ inte de a căuta răspuns la vedirea continuării stu­ dustriei şi ale pieţei pentru a aspect din raionul dc mezeluri al acestui complex.
şi
copiilor
asigura
încălţăminte
laţiei privind produsele .noas­ întrebări despre moderniza­ îmbrăcăminte în conformitate
:or prin lo- tre de serie sau de comandă rea serviciilor, trebuie înlătu­ diilor se face pe bază cu cerinţele reale : vînzările Foto: ŞTEFAN NEMECSEK, corespondent
a şi Tîmpa aş menţiona organizarea la rate stări de lucruri mai de adeverinţă eliberată de articoie pentru nou născuţi
nu observe Lupeni, Vulcan, Haţeg, Hu­ vechi, în directă legătură cu de instituţia''şcolară res­ s-au triplat. în acest an faţă
a
de
urmare
anul
imburi pe nedoara, Orăştie, Brad şi De­ ordinea, cu disciplina muncii. pectivă. Aceasta trebuie posibilităţilor trecut, ca de a a- îmbunătăţirea tensiunii electrice
sporite
Uşurate că­ va a unor expoziţii cu ast­ Dealtfel, aceasta este şi pă­ să ajungă la Oficiul de legc.
ite lungimi fel de produse. rerea organului orăşenesc de Am consemnat cu bucurie a- Pentru îmbunătăţirea broţ şi Tîrnava zilele
.ceşti tam- Consemnăm acţiunile mo­ partid şi socotim că' e ne­ pensii cel mai tîrziu pî­ ccste realităţi, ele exprimind tensiunii curentului e- trecute s-au recepţionat
ărut de azi, dernizatoare, neomiţind însă voie ca Direcţia sanitară ju­ nă la data de 7 octom­ receptivitate atît din partea in­ lectric şi exploatarea în unele lucrări de recon­
dustriei producătoare cit şi din
luni de zi- a atrage atenţia că mai sint deţeană să orienteze mai bi­ brie a.c. spre a se evi­ partea organizatorilor comerţu­ siguranţă a instalaţiilor, strucţii de linii de joa­
i ? Pînă cînd rămâneri In urmă la unele ne activitatea acestei insti­ ta eventuale suspen­ lui clin judeţul nostru. Cerin­ în localităţile Renghet, să tensiune şi instalaţii
diversificarea
con­
s izbelişte ? activităţi ce nu au fost încă tuţii. dări de la plata pensiei. ţelor pentru fondului de mărfuri, Grohotele. Obîrsa, Do- de transformare.
a
tinuă
puse Ia dispoziţia populaţiei. mise cu consecvenţă de partid