Page 6 - Drumul_socialismului_1977_10

DRUMUL SOCIALISMULUI 9 NI
Pag. 2

A.B.C.-ul eticii socialiste — munca pasionantă, creatoare^
Învăţămîntul politico- ----------------------------------------------------,—----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ^ ML
(
ideologic—puternic ancorat Creaţia tehnică—element dinamic Polk

are o
In sarcinile economico-sociale ăi procesului de producţie Se int
tea",
ton
ale fiecărui colectiv Colectivul de muncă de vate, asimilate în producţie ne confruntăm cu o seamă Ştiţi c
la edil
Ia I.M.M.R. Simeria aVdo- cu bune rezultate. Aş de situaţii, cu greutăţi — data i
sublinia tovarăşul inginer
(Urmare din pag. 1) s p o r i r e a productivităţii Deva, şantierele I.C.M.M. bîndit, de-a lungul anilor, numi cîteva : braţ-clapă la suunnia tovarăşul inginer .■ Un r
muncii, reducerea cheltuie­ Petroşani, „Marmura", Si- o bună experienţă în valo­ vagoanele gondolă, bare de Remus Gherman, şeful bi- \ Multă
lilor şi consumurilor, îm­ meria, I.F.'E.T. şi I.L. De­ rificarea inteligenţei şi tracţiune pentru vagoane­ roului tehnic. Soluţionarea l toţ
cu
exigenţe formulate de se­ bunătăţirea calităţii pro­ va, şi altele, au obliga­ creaţiei tehnice proprii, în­ le cisternă, capac-oblon acestora, indiferent de lo- a
e
c
cretarul general al parti­ duselor, îndeplinirea sarci­ ţia ca în centrul activităţii dreptate cu precădere spre pentru vagoanele acoperi­ cui de muncă unde se ri- ţ talent
dului, tovarăşul Nicolae nilor de investiţii. Ţinînd lor să pună cu toată hotă- continua modernizare a te, dispozitiv de echilibra­ dică, învingerea neajunsu- j ţean c
Ceauşescu, la consfătuirile seama de această realitate, rîrea mobilizarea tuturor procesului de producţie, re la mecanismele de izo­ rilor sînt tocmai temele ca- i de pe
de lucru din luna septem­ forţelor materiale şi uma­ creşterea productivităţii lare y pentru toate tipurile re ne- frămîntă, spre care ’ unei it
-
brie de la C.C. al P.C.R. cursanţii şi propagandiştii muncii, reducerea consu­ de vagoane, uşă perforată se îndreaptă şi „bătaia" ) nevoie
Una din cerinţele funda­ au datoria să aşeze în cen­ ne pentru recuperarea ră- mului de metal, uşurarea la vagoanele acoperite, cale creaţiei tehnice. Pentru fie- l în orie
mentale ce se desprind trul activităţii de studiu şi mînerilor în urmă, să com­ efortului fizic al oameni­ de acces pe vagoanele aco­ care specialist există sta- / re lip:
pentru întreaga muncă de dezbatere ca atît obiectiv fun­ bată cu tărie slaba organi­ lor, siguranţă deplină în perite şi altele. vorbea
damental
explicarea
propagandă, deci şi pentru zare, supei-ficialitatea, in­ circulaţia materialului ru­ bilită concret tema tehni- i părilel
învăţămînt, este aceea a tezelor, conceptelor, a li-% disciplina, munca în sal­ lant ce iese pe poarta în­ — M-aş referi la cea mai că de care se ocupă pen- ţ îmbunic
transformării acestei sfere niilor directoare, dar mai turi. In cadrul învăţămîn- treprinderii — într-un cu- recentă realizare, maşina tru a o finaliza într-o anu- 1 sanitar
a muncii de partid într-o ales cum trebuie să se ac­ tului comuniştii sînt che­ vînt, în îndeplinirea la,un de expandat tablă, al că­ mită perioadă de timp. '
puternică forţă mobiliza­ ţioneze pentru îndeplinirea maţi să arate deschis ade­ nivel calitativ superior a rei autor principal este — Calitatea lucrărilor şi i
toare, de unire a eforturi­ obiectivelor, să învedereze văratele cauze ale fenome­ sarcinilor mereu sporite ale tehnicianul Victor Mihăi- deplina siguranţă a circu- ţ r>
lor pentru înfăptuirea nea­ rezervele existente în fie­ nelor negative şi să dez­ planului de producţie. lescu — a intervenit proiec­ laţiei sînt temele a căror i *x <
bătută a politicii partidu­ care unitate, căile concre­ volte mîndria şi demnita­ — Aş zice că există la tantul Cornel Herlea, de la • bună rezolvare ne intere- 1
lui, într-o activitate efi­ te ale efortului colectiv. tea colectivelor pentru în­ noi o bună tradiţie în a biroul tehnic — dar o con­ sează pe noi în mod deo- ^ îŞigu
cientă. Pentru aceasta, în­ Chiar în condiţiile în care lăturarea lor grabnică. Cul­ capta şi pune în valoare tribuţie însemnată şi-a a- sebit — declara tovarăşul i rioadă

văţămîntul este chemat să colectivele îşi îndeplinesc tivarea răspunderii, a con­ creaţia tehnică, a o cana­ dus şi lăcătuşul specialist inginer Lucian Munteanu, 1 u de fă<
se ancoreze puternic, prin cu regularitate sarcinile ştiinţei înaintate, a spiritu­ liza spre rezolvarea, pro­ Ioan Coman, toţi inginerii, şeful serviciului recepţie \ fi ei t
toate firele sale, de viaţă, de plan, învăţămîntul po- lui revoluţionar, stimula­ blemelor pe care le ridi­ tehnicienii şi maiştrii noş­ din cadrul direcţiei tracţiuy>_‘, popula
de problemele concrete şi litico-ideologic, alături de că procesul de producţie tri. Se gîndeşte, se acţio­ ne-vagoane al Regionale ocupaţ
stringente ale unităţilor e- celelalte forme ale activi­ rea iniţiativei în muncă, a — arăta tovarăşul Nicolae nează colectiv, există con­ de căi ferate Timişoara, ţ nici o:
conomice, de sarcinile ce tăţii de propagandă, tre­ dăruirii, pasiunii, şi sîr- Capră, tehnician principal lucrare efectivă când este beneficianil lucrărilor de l zi de
revin colectivelor din do­ buie să stimuleze preocu­ guinţei în îndeplinirea sar­ la biroul organizarea pro­ vorba să rezolvăm diferi­ la I.M.M.R. Simeria. Pen- t lingă t
cumentele Congresului al pările formaţiilor de lucru cinilor — iată doar cîteva ducţiei şi a muncii. Pentru tele probleme pe care pro­ tru a preveni orice eveni- i --------------------- :l:
consilii
Xl-lea, plenarele C.' C. al pentru depăşirea mai con­ cerinţe care stau în faţa acest an, de pildă, au fost cesul muncii de zi cu zi mente de cale, ne-am pre- 1 ve că
P.C.R., şedinţele de lucru sistentă a nivelurilor sta­ învăţămîntului politico - nominalizate 14 teme mari le ridică. ocupat de extinderea con- | pusă n1
ale Comitetului Politic E- bilite, pentru perfecţiona­ ideologic în noul an de de rezolvat. La această da­ Urmărim noua maşină de trolului ultrasonic la de- ţ dar ni
xecutiv, din expunerile şi rea activităţii pe toate studiu. tă 12 dintre ele sînt rezol- expandat tablă în funcţiu­ pistarea fisurilor interioa- i pe. In
cuvîntările secretarului ge­ planurile în vederea unor ne, dirijată de lăcătuşul re de oboseală la cîrligele j vegeta
neral al partidului. rezultate superioare. Dez­ Pek Francisc, timp în care şi barele de tracţiune, la 1 însăm-îi
baterile trebuie să se des­
Sub conducerea Comite­ autorul ei, tehnicianul Vic­ roţile monobloc. Depistarea < respec*
tului judeţean de partid, făşoare sub semnul înalte­ tor Mihăilescu,ne-o pre­ acestor fisuri ne-a deter- * care n
colectivele hunedorene de­ lor exigenţe puse în faţa 1978 începe acum pentru zintă : minat să schimbăm unele ( fel s
pun eforturi susţinute pen­ întregului partid de către to­ — Ani în şir, întreprin­ tehnologii de fabricaţie, să / colţ _ a
tru înfăptuirea exemplară varăşul Nicolae Ceauşescu, derea noastră, ca mare asimilăm altele. J Pîrcăla
a sarcinilor de plan, pre­ să se caracterizeze prin constructori. Să-l pregătim temeinic! consumatoare de metal, îşi Nu există secţie, am zice, )
cum şi a angajamentelor intransigenţă faţă de lip­ procura furnituri de tablă loc de muncă la I.M.M.R. i e m;
asumate în întrecerea so­ suri, prin fermitate faţă expandată de la o unitate Simeria unde noul să nu 7 Văzîi
cialistă. In covîrşitoarea de orice tendinţă de auto- La această dată, deci cu începe de pe acum şi că din Arad. O furnitură cos­ fie prezent. Se moderni- i există
majoritate a colectivelor mulţumire, de suficienţă. 3 luni înaintea încheierii de modul în care se pre­ ta 960 lei, la care se adău­ zează procesul de produc- ţ îngrăşc
se acţionează cu hotărîre Cursurile ce se desfăşoa­ anului, Trustul de con­ ocupă fiecare de pregăti­ gau cheltuielile de trans­ ţie, se uşurează munca oa- i
şi responsabilitate pentru ră în unităţile rămase în strucţii Deva înregistrează rea producţiei anului vii­ port, în total 1 768 lei fur­ menilor, se economiseşte i
creşterea producţiei fizice urmă la unii indicatori, în o nerealizare de plan cam tor aşa se va desfăşura nitura. In 1976, de pildă, metal, energie electrică, |
de metal, cărbune, mate­ colectivele care se confrun­ mare, generată atît de u- activitatea de-a lungul în­ întreprinderea a cheltuit combustibili. Oamenii cu
nele
neajunsuri tregului an.
greutăţi
şi
riale de construcţie, ener­ tă cu greută'.i, cum sînt I.M. proprii' cît şi de cauze a- 1 163 960 lei pentru furni­ care am stat de vorbă sînt
Ceea ce se impune de
gie electrică etc., pentru Dîlja, I.M. Aninoasa, T.C. parţinîmd proiectanţilor şi urgenţă este ca unii prin­ turi de tablă expandată. însă de o rară modestie, 1 nu po
beneficiarilor de investiţii. cipali beneficiari de inves­ Maşina pe care am conce­ n-au pretenţii de mari ino- 1 trebare
In aceste zile, pe toate tiţii, cum sint Trustul put-o şi realizat-o cu aju­ podari
şantierele trustului, la vatori şi inventatori, dar i
mism al economiei, crearea judeţean pentru I.A.S., torul multor tovarăşi de caută, se frămîntă necon- 1 va agi
a milioane de noi locuri de toate loturile şi punctele U.J.C.M., I.C.R.A., consi­ muncă aduce peste 500 000 cel •?
muncă, mărirea sistematică a de lucru se acţionează cu tenit pentru a descoperi ^
productivităţii muncii sociale, intensitate sporită pentru liile populare municipale lei economii anual. noul şi a-1 afirma în mun- i să fie
sporirea masivă a venitului / accelerarea ritmurilor de Deva şi Petroşani şi cele — Fiind zi de zi în ca lor, pentru a munci * să fie
naţional pe locuitor şi, oda­ comunale, Centrala mine­
tă cu aceasta, ridicarea ni­ execuţie, încadrarea tutu­ reurilor Deva şi Combina­ mijlocul oamenilor, în mie­ mai rodnic de la o zi la \ turile
politicp-eobnomio velului de trai şi de civili­ ror lucrărilor în grafice şi zul problemelor pe care le alta. i zitează
zaţie al populaţiei. predarea la termen a o- tul minier Valea Jiului să ridică necontenit producţia, GH. I. NEGREA J
biectivelor din planul a- se preocupe mai mult de
cestui an. investiţiile ce le aparţin şi
Legea acumulării socialiste,
lege economică a reproduc­ Totodată, se depun efor­ să asigure din timp con­
ţiei socialiste lărgite, potrivit turi pentru pregătirea con­ structorului toate condiţi­
căreia o parte a valorii nou diţiilor de lucru pe timpul ile de începere a obiecti­
create în societate trebuie Loialitate, trăsătură morală iernii şi asigurarea atacă­ velor, să-l sprijine şi îp
folosită în permanenţă pen­ şi socială care presupune în­ rii obiectivelor din planul continuare, pe tot timpul
dintre
raporturilor
temeierea
tru sporirea dimensiunii fon­ indivizi pe cerinţele fideli­ anului viitor. Ceea ce tre­ desfăşurării lucrărilor, aşa
durilor unităţilor socialiste, tăţii, sincerităţii, cinstei, buie să aibă în centrul a-
în vederea reluării procesu­ dreptăţii, corectitudinii, prin­ cum a recomandat în re­
lui de producţie pe un plan cipialităţii. L. incumbă, pen­ tenţiei nu numai construc­ petate rînduri conducerea
superior, dezvoltînd în acest tru individ, respectarea şi torul, ci şi proiectantul şi noastră de partid şi de
scop baza tehnico-materială promovarea normelor, valori­ beneficiarul este că 1978 stat.
a socialismului spre a mări lor şi regulilor morale exis­
producţia şi productivitatea tente în societate, respecta-
muncii sociale şi a ridica, pe ' rea obiceiurilor şi tradiţiilor, Pe
această bază, nivelul de trai devenite norme elementare,
al tuturor membrilor societă­ general-umane, ale colectivi­ lor d
ţii. Mobilul acumulării socia­ tăţii în mijlocul căreia mun­ teră ci
liste îl reprezintă interesul ceşte şi trăieşte. Pe plan ge­ n vederea extinderii auto vel
întregii societăţi pentru spo­ neral, L. presupune respec­
rirea cantitativă şi calitativă tul reciproc între state şi po­ pietoni
a producţiei. Numai amplifi­ poare, rezolvarea probleme­ culturii căpşunului bandă
când dimensiunile producţiei, lor dintre naţiuni în spiritul pe unc
societatea poate asigura con­ principiilor eticii şi ale drep­
diţiile materiale necesare di­ tului internaţional. cesteia
versificării nevoilor de con­ Ieri, la C.A.P. Haţeg a anul 1977 la această cul­ j marcaj
sum productiv şi neproductiv, avut loc o consfătuire de tură şi au fost prezentate l Da, dc
îşi poate permite satisface­ •lucru la care au participat
rea cit mai deplină a nece­ tehnologiile de lucru şi / au gă:
sităţilor de consum, contri­ şefii fermelor horticole programul de dezvoltare a Mecanizatorul Simihai Dam inescu, ajutat de brigadiera ) dilii oi
buind astfel, .la satisfacerea unde există în cultură căp­ culturii respective, care în Victoria Bălăban şi cooperatoarea Marişca Hălmaj, execută i rinţe a
intereselor membrilor socie­ Inviolabilitate, principiu ca­ semănatul secarei pe o tarla de 20 ha,' la C.A.P. Băieşti.
tăţii socialiste în dubla lor re asigură desfăşurarea re­ şuni. S-a făcut o analiză . anul 1978 se va extinde ? tăţilor
ipostază, proprietari socialişti laţiilor diplomatice în. condi­ a rezultatelor obţinute în pe 100 ha. Foto: VIRGIL ONOIU J mercial
uniţi şi producători. Sursa ţiile unei depline securităţi, \ nă (f
esenţială a acumulării socia­ prin interzicerea oricăror a-
liste o constituie plusprodu- tingeri aduse libertăţii, sigu­ i depozit
sul. Fondul de dezvoltare ranţei fizice a diplomaţilor, 1 I.R.T.A.,
împreună cu cel de amorti­ membrilor familiilor, perso­ Din activitatea consiliilor populare ^ a se c
zare formează fondul naţio­ nalului de serviciu, corespon­
nal de dezvoltare economico- denţei, locuinţei, avutului a- ţ terale
socială. Manifestîndu-şi acţiu­ cestora, infractorii expunîn- pentru
nea în contextul relaţiilor de du-se unor sancţiuni severe. LUCRĂRI DE LARG tribuna I şi la vestiare lu­ efectuat fertilizări pe 390 loare de 3 566 000 lei. Mai j dente ■
producţie socialiste şi în in­ I. personală a diplomatului, INTERES OBŞTESC crările sînt executate în
terdependenţă cu întreg sis­ cea mai importantă dintre ha. Din pepiniera proprie tîrziu, angajamentul a fost ^ noroi ş
temul legilor economice, obi­ imunităţile diplomaţilor, imu­ proporţie de 50 la sută. s-au plantat cu salcîmi 5 suplimentat cu încă 500 000 i neficiaz
ective ale socialismului. L.a.s. nitate diplomatică, conform între cele mai importan­ ha terenuri improprii agri­ lei. Făcînd bilanţul reali- 1 şinilor.
imprimă progresului societă­ căreia, statul de reşedinţă a- te lucrări de larg interes PENTRU REALIZAREA
ţii dimensiuni proprii. înfăp- sigură ocrotirea diplomaţilor PROGRAMULUI DE culturii. în satele Văleni, zărilor rezultă că valoarea ^ ceste i
tuindu-se planificat, acumu­ acreditaţi împotriva oricăror obştesc realizate de către ÎMBUNĂTĂŢIRI Homorod, Bozeş şi Ren-' lucrărilor efectuate se ri- i multă
larea socialistă trebuie să a- atentate, garantează că pe cetăţenii oraşului Vulcan, ghet s-au decolmatat albii dică în prezent la 4 166 000 * parte c
sigure o valorificare superi- teritoriul statului respectiv cu sprijinul nemijlocit al FUNCIARE
oar ă, Ia nivelul întregii eco­ nu vor fi aplicate nici un fel de văi pe o lungime de lei, angajamentul anual \
nomii naţionale, a tuturor de constringeri, presiuni îm­ consiliului popular, şe nu­ Locuitorii comunei Geoa- 1 800 ml, îndiguiri pe 200 fiind îndeplinit şi depăşit. l-y O
resurselor materiale, finan­ potriva persoanei lor, din mără cele de la cabana giu,„ în frunte cu deputaţii, ml, defrişări şi curăţiri de Activitatea depusă de ce- /
ciare şi umane, să ducă la partea autorităţilor sau din Pasul Vulcan şi stadion. mobilizaţi de consiliul
modificarea structurii econo­ partea altcuiva. I. sediului vegetaţie lemnoasă pe tăţeni şi deputaţi, de către ) In zc
miei naţionale în conformi­ şi arhivelor misiunii diplo­ La cabană s-au înlocuit popular, acţionează perma­ 8 0,00 mp şi alte lucrări. Ca colectivele întreprinderilor ( Orăştie
tate cu tendinţele progresu­ matice, principiu potrivit că­ pereţii din lemn cu pereţi nent, cu pasiune şi răs­ urmare, comuna Geoagiu şi instituţiilor din oraş, se / afluenţi
lui tehnic, să determine spo- ruia autorităţile statului de din cărămidă, atît în ex­
rirea productivităţii muncii reşedinţă au obligaţia de a pundere civică'pentru ma­ a realizat integral sarcini­ concretizează în executa- i călător
sociale, a produsului social nu pătrunde şi a nu lăsa pe terior cît şi în interior şi terializarea sarcinilor ce le le de plan pe acest an la rea de lucrări de reparaţii l piaţă. I
şi venitului naţional şi a fon­ alţii să pătrundă în sediul s-a făcut o nouă împărţi­ revin din programul jude­ executarea lucrărilor de şi întreţineri pe 25 000 mp / pe Jînc
dului de consum pe locuitor, misiunii diplomatice fără a- re a camerelor, s-au pus
să contribuie la crearea ca­ seftfimentuî şefului misiunii, ţean de îmbunătăţiri fun­ îmbunătăţiri funciare. străzi, 4,7 km drumuri, ex- i * mercial
drului obiectiv necesar dez­ de a asigura ocrotirea sediu­ uşi şi ferestre noi, a fost ciare, adoptat de prima tinderea spaţiilor verzi cu \ şi un ■
voltării plenare a personali­ lui şi a arhivei misiunilor înlocuită instalaţia electri­ Conferinţă judeţeană a de­ ANGAJAMENT
tăţii umane şi procesului de diplomatice. I. teritorială, că. Acum se lucrează la a- 2,7 ha, îndiguiri pe 1,1 km, i a pres<
omogenizare a societăţii so­ normă de drept International putaţilor. Astfel, au fost ANUAL ÎNDEPLINIT plantarea a 1 500 arbori şi J de unc
cialiste. Acţiunea L.a.s. în care ocroteşte suveranitatea, coperirea cabanei cu tablă. reamenajate pentru iriga­ arbuşti, amenajarea unei \ revistă,
România şi-a găsit expresie supremaţia teritorială a sta­ De asemenea, va fi dota­ ţii 460 ha, iar sistemele de Cetăţenii oraşului' Haţeg
într-o înaltă rată a acumu­ telor, frontierele de stat îm- tă cu mobilier nou. La sta­ desecări pe 200 ha şi s-au baze de agrement şi a u- l cere d
lării, care a permis făurirea ootriva oricărei agresiuni sau s-au angajat să execute în nui teatru de vară etc.. Iu- / perativi
şi dezvoltarea bazei tehnice- încălcări săvîrşite cu folo­ dion s-au făcut taluzări executat lucrări de comba­ acest an prin muncă pa­ crări care evidenţiază hăr- j
materiale a socialismului, a- sirea forţei sau în orice alt pe 1 000 mp, a fost termi­ tere a eroziunii solului pe triotică un volum de lu­ acestei
sigurarea unui puternic dina­ mod. nată tribuna a Il-a, parca­ 48 ha. S-au curăţat 230 crări edilitar-gospodăreşti nicia şi grija locuitorilor ( ţe exp
rea de la intrare, iar la ha păşuni şi fineţe, s-au şi de înfrumuseţare în va­ pentru buna gospodărire a 1 ţ,»-.
oraşului lor.