Page 1 - Drumul_socialismului_1977_11
P. 1

Proletari din foafe fările, unlfl-vă !

                                                                                                                                                    ANUL XXIX


                                                                                                                                                       NR. «219


                                                                                                                                                         marţi,

                                                                                                                                                     1 NOIEMBRIE
                                                                                                                                                          1977


                                                                                                                                                 4 pagini — 30 ban!




          IN SPIRITUL CUVlNTAKII TOVARĂŞULUI '
                                                               !M îNTIMPiNAREA
          NICOLAE CEAUŞESCU, LA PLENARA €.€.                                                                                                   tara noastră
                                                                  •CONFERINŢEI
               AL P.C.R. .din 26—27 OCTOMBRIE                      NAŢIONALE
            v\ ......
              In fiecare -colectiv, în conştiinţa                A PARTIDULUI
                                                                Si A ALEGERILOR
                    fiecărui om al muncii                             DE LA                   Convorbiri între preşedinţii                    Ceremonia plecării
                                                                  20 NOIEMBRIE                    Nicolae Ceauşescu şi                             preşedintelui
        O concepţie nouă, radical                                  PRODUCŢIE RECORD                                                                 Republicii
                                                                Intre  schimburile  de  fi   1  Mohammed Anwar El Sadaf                            Arabe Egipt
                schimbata, despre                             rfisatori  de  la  .secţia  lami-     •  Duminică  dimineaţă  au   largă  a  colaborării  dintre   Vizita  de  prietenie  în­
                                                              ruoritl de 800 mm, din C.S.
                                                              Hunedoara,  se  desfăşoară   avut  loc,  la  Sinaia,  con­  România  şi  Egipt  contri­  treprinsă  în  tara  noastră,
                                                              o   permanentă   întrecere   vorbiri   între   preşedintele   buie  la  progresul  economii­
          dezvoltarea economică                               pentru  întâietate  în  mun­  Republicii  Socialiste  Româ­  lor  naţionale  ale  celor  do­  Republicii  Socialiste  Româ­
                                                                                                                                                           .preşedintelui
                                                                                                                                              la
                                                                                                                                                  invitaţia
                                                              că  în  întîmpinarea  Confe­
                                                              rinţei  Naţionale  a  partidu­  nia,  Nicolae  Ceauşescu,  şi   uă  ţâri,  corespunde  intere-   nia,   tovarăşul   Nicolae
         Programul  suplimentar  de   noastre  economice,  condiţia   lui -şi ,a .alegerilor de la 20   preşedintele   Republicii   A-   seior.şi  aspiraţiilor  poporu­  Ceauşescu,  (de  preşedintele
       dezvoltare  a  economiei  na­  primordială  -pentru  atingerea                   rabe   Egipt,   Mohammed   lui  român  -şi  ,poporului  e-
       ţionale  în  cincinalul  19.76—   (unui -venit naţional .global şi   noiembrie.  Astfel,  finisato-   Anwar El Sadat.  giptean,   cauzei   păcii   şi   Republicii   Arabe   Egipt,
                                                              rii  din  schimbul  condus
       198Q, .aprobat de recenta ple­  >pe  cap  de  locuitor  sporit.   de  tovarăşul  'Ştefan  Po-   Cei  doi  şefi  de  stat,  con-   cooperării internaţionale.  Mohammed  Anwar  El  Sa­
       nară  a  C..C.  al  P.C.R.,  .re­  Examinînd,  sub  acest  aspect,   pescu,  au  înscris  un  fru-   tinuînd   dialogul   fructuos   Im   cursul   convorbi­  dat,  a  luat  sfârşit  luni  la
       prezintă  un  program  de  în­  realităţile din judeţul nos.tru,   mos  -record  în  muncă  :  ei   purtat  în  ultimii  ani  la       amiază  dud  înaltul  oaspe­
       florire  şi  mai  rapidă  a  pa­  .care  are  un  mare  volum  de   au  finisat  într-un  singur            rilor.,   preşedinţii   Nioolae   te a părăsit capitala.
       triei,  de  realizare  a  unui   fonduri  ‘fixe,  se  impun  .pre­  schimb  5G8  -tone  laminate.   Bucuneş.ti  -şi  Cairo,  au  a-   Ceauşescu   şi   Mohammed   La  .pleoarea  din  Sinaia,
       progres  şi  mai  accelerat  pe   ocupări  deosebite  pentr-u  a-   Este  (recordul  de  produc­  naliza.t  stadiul  actual  al  re­  Anwar  El  Sadat  au  pro­  unde  au  avut  loc  convor­
       drumul  spre  care  aspiră  în­  tingersa  parametrilor  proiec­  ţie  al  secţiei  di-n  ultima   laţiilor   româno-egiptene,   cedat,  de  asemenea,  la  un
       tregul  popor  —  de  (bunăsta­  taţi  la  producţia  de  ciment,   perioadă.    precum  şi  posibilităţile  ex­  schimb  de  vederi  asupra   birile  la  nivel  înalt  -ro-
       re  şi  înaltă  civilizaţie  mate­  încălţăminte,  fire  artificiali^,           tinderii lor în viitor.    principalelor  probleme  in­  mâno-egiptene,   preşedinţii
       rială şi .spirituală.      la  complexele  moderne,  dih   ÎN C.A.P. S-A REALIZAT   P r e ş e d i n ţ i i    Nicolae   ternaţionale,  un  loc  impor­  Nicolae  Ceauşescu  şi  Mo­
         „Adoptarea   programului   dotarea  minelor  din  Valea                        Ceauşescu   şi   Mohammed                             hammed  Anwar  El  Sadat
       suplimentar  —  sublinia  se­  Jiului,  ca  fiecare  maşină  şi   RLAN.UL ANUAL                             tant  ocupîndu-1  examina­  au  fost  salutaţi  de  Ion
       cretarul  general  al  partidu­  agregat  să  fie  utilizat  cu   LA PRODUCŢIA DE LAPTE  Anwar  El  Sadat  au  consta­  rea   situaţiei   actuale   din   Oircei,  preşedintele  Consi­
       lui,-   tovarăşul   NICOLAE   randamente -maxime.       MARFĂ Şi LA EFECTIVE     tat  cu  satisfacţie  că  între   Orientul Mijlociu.  liului   popular   judeţean
       CEAUŞESCU     —   cerc   o   Secretarul -general al parti­  Preocupindu-se  cu  răs­  România  şi  Egipt  se  dez­  Cei  doi  preşedinţi  au  re­  Prahova,   de   Constantin
       schimbare  radicală  a  con­  dului  subliniază  .din  nou   pundere   de   înfăptuirea   voltă  cu  succes  raporturi   levat  mutaţiile  pozitive  pe
       cepţiei  despre  dezvoltarea  e-   uieceaitatea  creşterii  mai  ac-   sarcinilor  cuprinse  în  pro­  de  prietenie  şi  strînsă  co­  plan  mondial,  în  favoarea   Neagu,   primarul   oraşului
       conomică, .puninflu şe un ac­  icentuate   a   productivităţii   gramul  judeţean  de  dez­  laborare,  pe  diverse  pla­  forţelor  păcii  şi  progresu­  Sinaia,  de  alţi.  reprezen­
       cent  mai  mame  ,pe  calitate,   muncii.   Au   fost   stabilite   voltare  a  zootehniei,  coo­  nuri,  în  spiritul  Declaraţiei   lui,  -şi  au  reafirmat  voinţa   tanţi   ai   organelor   locale
       pc  eficienţă  eaonomică,  pe   programe  de  creştere  .supli­  perativele  agricole  din  ju­  solemne  comune,  al  acor­           de   stat.   Coloana   oficiala
       creşterea productivităţii mun­  mentară  în  acest  an  a  pro­  deţul  nostru  au  înregistrat             României  şi  Egiptului  de   escortată   de   motociclişti,
       cii  —  astfel  ca  revoluţia   ductivităţii  muncii,  pe  care   rezultate  de  prestigiu,  con­  durilor  .şi  .înţelegerilor  sta­  a   acţiona   în   continuare   s-a  îndreptat  spre  .aero­
       tehnico-ştiinţifică  ..de  care   majoritatea   întreprinderilor   cretizate  în  realizarea  pre­  bilite  la  nivel  înalt,  care   pentru   statornicirea   unor   portul  Otopeni,  -iinn.de  a  a-
       vorbim, să .mi rămînă doar  ■din  judeţ  le  traduc  în  viaţă,   vederilor   planului   anual   au  avut  şi  au  un  rol  de­  noi  relaţii  între  state,  ba-,
                                                   ;
       0  lozincă; Acestea trebuie, să   jJftT altele,..încă -nvţ.-.. Fiaţţaso   la  producţia  de  lapte  mar­  terminant  în  întărirea  con­  zate  pe  deplină  egalitate  în   vut loc ceremonia plecării.
       se  materializeze  îh  inl>ed;;v   "eoloctiv,-fiecare  osi  af  îasu-   fă  şi  în  depăşirea  efecti­  tinuă  â  conlucrării  dintre   drepturi,  respectul  indepen­  Aerogara  este  împodobi­
       activitate  economică,  doter-   -cii  să.  înţeleagă,  .să-::  fie   velor  do  bovine  şi  ovine   ţările  şi  popoarele  noastre.   denţei  şi  suveranităţii  na­  tă  sărbătoreşte.  Pe  frontis­
       minînd  inclusiv  o  revoluţie   .foarte  ’  clar  că  majorările   planificate  pe  ariul  1977.   Totodată,  cei  cloi  şefi  de   ţionale,  neamestecul  în  tre­  piciul  Salonului  oficial  se
       în  conştiinţa  oamenilor,  a  •                       Faţă  de  aceeaşi  perioadă                                                     aflau  portretele  preşedinţi­
       cadrelor  noastre,  a  tuturor   substanţiale  ale  retribuţiei   a  anului  trecut  s-au  livrat   stat  au  apreciat  că  există   burile  interne  şi  avanta­  lor  Nicolae  Ceauşescu  şi
       oamenilor  muncii".  în  aceste   tarifare  trebuie  acoperite  cu   la  fondul  de  stat  mai  mult   condiţii  pentru  amplifica-  •  jul   reciproc,   pentru   in­
       puţine-  cuvinte  -este  sinteti­  produs,  că  .  ele  vor  determi­  cu 29 200 hl lapte, iar pină   rea'  şi  aprofundarea  rela­  staurarea  unei  noi  ordini   Mohammed  Anwar  El  Sa­
       zată  în  mod  strălucit  şi  pro­  na  creşterea  prevăzută  a  ve­  la  sfinţitul  anului  se  vor   ţiilor  bilaterale,  pe  tărîm   economice  şi  politice  in­  dat,  încadrate  de  drapele­
       fund  întreaga  strategie  revo­  niturilor  reale  ale  persona­  livră  suplimentar  "  peste   politic,   economic,   tehnico-   ternaţionale,  pentru  împli­  le celor două ţări.
       luţionară  a  creşterii  econo­  lului muncitor numai -în mă­  18 000 hl.        •ştiinţific,  cultural  şi  au  ex­  nirea   năzuinţelor   popoa­  La  sosirea  pe  aeropor­
       mice  —  accentuarea  tot  mai   sura  în  care  se  va  realiza   O  contribuţie  substanţi­  primat  hotărîrea  de  a  iden­  relor  la  o  existenţă  liberă,   tul  .Otopeni,  mii  de  bucu-
       puternică  a  laturilor  calita­  un  spor  corespunzător  de   ală  la  obţinerea  succesului                                         reşteni  salută  cu  stimă  şi
       tive  şi  de  eficienţă,  aşa  după   producţie  şi  productivitate  a   de  prestigiu  amintit  şi-au   tifica  noi  sfere  şi  modali­  pentru  întărirea  păcii,  se­  .simpatie  .pe  .şefii  de  stat
       cum .se prevede în Progra-  muncii.                    adus-o  cooperativele  agri­  tăţi  concrete  de  cooperare   curităţii şi colaborării în  .ai celor două ţări.
         ■ j 1 .partidului.        .Concepţia  nouă,  revoluţio­  cole  din  Silvaş,  Pui,  Iiia,   reciproc   avantajoasă.   S-a
         Problema  ..centrală  care  se   nară,  asupra  creşterii  econo-   Şoimuş,   Pricaz,   Vaidei,   -subliniat că promovarea  (Continuare în pag. a 4-a)  Ceremonia,   plecării   în­
       pune  în  această  nouă  con­  .mice  —  care  nu  este  o   Bcriu şi altele.   !                                                     cepe  cu  prezentarea  ono­
       cepţie  .economică  este.  ăj/f  a   .simplă  chestiune  •  de  teorie                    Dejun oferii de preşedintele                 rului  de  către  o  gardă  mi­
       asigura  o  maximă  fructifica­  eaonomică,  ci  trebuie  să  pă­                                                                     litară.  .Sînt  intonate  imnu­
       re — pe baza -folosirii inten­  trundă  şi  să  se  sedimenteze                   Republicii Socialiste România în onoarea             rile  .de  stat  ale  Egiptului-
       sive  a  (Capacităţilor  de  pro­  în  conştiinţa  fiecărui  om  al   ÎN INTERIORUL ZIARULUI                                          .şi României.
       ducţie  —  a  marilor  fonduri   muncii,  ca"  .proprietar  şi                                                                          P r e ş e d i n ţ i i    Nicolae
       fixe  de  care  dispune  econo­  producător  —  vizează  acor­  Imnul  de  Stat  al  Republi­  preşedintelui Republicii Arabe Egipt   Ceauşescu   şi   Mohammed
       mia  noastră.  Pină  în  1980-  -  darea  unei  atenţii  cu  totul   cii  Socialiste  România  şi   Preşedintele   Republicii
       trebuie .să ajungem Ia o pro­  deosebite,  mult  mai  deosebi­  Legea  privind  normele  de                  în  timpul  dejunului,  des­  Anwar  El  Sadlat  trec  în
       ducţie  de  .cel  puţin  1  200  lei   te  decât  pină  în  prezent   adresare  în  relaţiile  din­  Socialiste  România,  tovară­  făşurat  într-o  atmosferă  de   revistă garda de onoare.
       la  1  000  lei  fonduri  fixe,  iar   calităţii  producţiei,  cheltuie­         şul   Nicolae   Ceaşescu,   a                          înaltul   .oaspete   îşi   ia
       pînă in 1985 la cel puţiti  lilor  materiale  cu  care  ea  se   tre  cetăţeni  —  primite  cu   oferit,  duminică,  la  Sinaia,   caldă  (prietenie,  preşedinţii   .apoi  rămas  bun  de  la  per­
       1 500  leii.  Aceasta  reprezintă   realizează,  creşterii  eficienţei   deplină  aprobare  şi  vie   un  dejun  în  onoarea  pre­  Nicolae  Ceauşescu  şi  Mo­  soanele  oficiale  române  a-
       —  sublinia  secretarul  gene­  economice,  inclusiv  a  cerce­  satisfacţie  de  către  toţi  .   şedintelui  Republicii  Arabe       flate pe aeroport. Sînt px-.e-
       ral  al  partidului  —  creşte­  tării ştiinţifice (şi în primul  oamenii  muncii  hunedo-   Egipt,   Mohammed   Anwar   hammed  Anwar  -El  Sadat
       rea  cu  adevărat  a  .eficienţei                      reni                      El Sadat.                  âu rostit scurte toasturi.  (Continuare în pag. a 4-a
       şi rentabilităţii activităţii  (Continudre în pag. a 2-a)
                                                                                                                   fi       de ia o zi la alta
                        Duh Să invitaţi®                                                                                                                             \
                                                                                                                                                                     \
                                                                                                                        PENTRU A DOUA OARĂ    ţă  fericire  şi  bună  înţele-  i
                                               ...Dimineaţa  începe  trepvndant,  într-un                               CEL MAI BUN PE ŢARĂ   gere,                  ’
                                             dute-vino  de  autobuze,  în  punerea  în  aler­
                  OAMENI Şl LOCURI                                                                                     Disciplinat,  corect,  sîirgu-                \
                                             tă  mişcare  a  jumătate  din  populaţia  aşeză­                                                      ÎMBUNĂTĂŢIRI
                IN ANII SOCIALISMULUI        rilor  de  pe  promontoriul  şi  văile  ultimelor                       dncios,  priceput  —  aşa  îl   FUNCIARE        \
                                                                                                                     caracterizează  tovarăşii  de
                                             revărsări  bazaltice  ale  Apusenilor.  In  fie­                        muncă pe tînărul lamina tor
                                             care  dimineaţă,  comuna  Certej  îşi  trimite                          Ioan  Cînda,  din  secţia  la­  Duminică  şi  ieri,  pe  şan  -\
                                                                                                                                             tierul  amenajării  pentru  l
                                             sau  primeşte  'la  muncă  şi  învăţătură  mai                          minorul  de  800  mm,  din  irigaţii de la Batiz—Simeria !
                                             mult  de  2  000  de  persoane.  Peşte  zi  şi  noap­                   C.S.  Hunedoara.  El  a  ’cîşti-
                                             te  alte  sute  de  oameni.  Dar,  în  noapte,  nu                                               s-a îucrait intens cu 6 auto- )
                                             vei  mai  -întilni  imaginea  şirului  indian  al                       gat  anul  acesta  pentru  a  basculante,  un  buldozer  şi  i
                                                                                                                     doua  oară  concursul  pe  ţa­
                                             lămpilor  de  miner  slrăbăiind  kilometri  de                                                  im  IFRON  la  defrişarea de Ţ
                                             poteci  şi  drumuri  desfundate.  'Pe  distanţe                         ră- „Cel mai bun laminator". lemne  a  unei  suprafeţe  de  ^
                                             mai. mari — totul e motorizat.                                                 PRACTICA DE      peste  3  ha,  care  se  va  re-  i
                                               Această  grabă  matinală,  această  încruci­                                                   da .circuitului arabil. S-au i
                                             şare  de  oameni  şi  mijloace  de  transport  în                           CONDUCERE AUTO         evidenţiat muncitorii Ion
                                             comun,  este  o  primă  şi  semnificativă  ima­                              Sub Îndrumarea atentă şi Dăniîă, Ton Groza, Mareea
                                             gine  a  evoluţiei  socialiste  a  satelor  comu­                            competentă a maiştrilor-in- Ochea, Nicolae Bordea şi
                                             nei  :  Certej,  Hondoî,  Săcărîmb,  Nojag,  Văr-                       struptorl,  cei  240  de  elevi  alţii
                                             maga,  Măgura-Topliţa  şi  celelalte.  In  co­                          a.i  Şcolii  profesionale  auto   PĂRINŢI Şl FLORI
                                             muna  Certej  toţi  bărbaţii  maturi  şi.  zeci,                        din  Ilia  şi-au  început  prac­
                                             chiar  sute  de  femei  lucrează  în  unităţii  eco­                    tica  de  conducere  pe  şose­  Detaşamentele   de   pio-
                                             nomice  sau  instituţii.  .La  mine,  uzina  de                         lele  judeţului,  pe  diferite   nieri  ale  claselor  IV  A,  IV  ţ
                                             preparare,  pe  .şantierele  de  explorări  geo­                       /tipuri de autovehicule.  F  şi  VI  A  de  la  Şcoala  ge-  (
                                             logice,  în  construcţii,  în  parchetele  foresti­                        640 DE „CORĂBII"      nerală  nr.  5  Vulcan  au  în-  *
                                             ere,  în  transporturi.  Şi  nu  se  mai  ajung                                                  tîmpinat  cu  flori  şi  cîntece  l
                                             braţele  de  muncă  localnice.  Agricultura  o                            Cu   căsătoriile   oficiate   pe  părinţii  lor  care  au  ieşit  /
                                             fac pensionarii şi gospodinele. Şi o fac bine.                          sîmbătă,  29  octombrie  a.c.,   duminică  din  schimbul  I,  )
                                               —  Ne  realizăm  prevederile  la  carne  —                            numărul  familiilor  noi.  în­  schimb  organizat  de  mi-  t
                                             spunea  priniarul  comunei,  tovarăşul  Con­                            cheiate anul aoesrta la Hu­  neri  pentru  a  contribui  la  1
                                             stantin  Cotar  —  nu  numai  prin  creşterea  şi                       nedoara,  a  ajuns  la  640.   refacerea  economiei  ţării,  L
                                                                                            O  parte  din  echipa  de
                                             contractarea  unui  număr  mai  mare  .de  a-   montori   a   lui   Tilus   Printre  cele  mai  proaspete   afectată  de  cutremurul  de
                                             nimale,  dar  mai  ales  prin  livrarea  tinere­  Roşea,  de  ia  I.C.S.H.,   familii  se  numără  cele  ale   la  4  martie  axe  Speetaco-)
                                             tului  bovin  la  greutăţi  de  400—500  chiar   lucrează  intens  Ia  mon­  subinginerului   constructor   Iul  oferit  minerilor,  pregă-1
                                             550  kilograme.  Unii  gospodari  de  la  noi  se   tarea   şinei   de   rulare   Constantin  Cornigeanu  şi   tit  de  învăţătoarele  Maria  I
       s                                                                                                                                      Dascălu,  Emilia  Vladu  şi  l
       K                                     pot lua la întrecere cu complexul de la      pentru  podurile  rulante   Veturia  Florescu  ;*  Gheor-
                                                       _________________________
                                                                                          de  la  O.E.  2  din  C.S.   ghe T. Negrea Şi Maria Al-  prof. Maria Văduva a fost '
                                                          (Continuare în pag. a 2-a)      Hunedoara.                 dea. Tuturor le urăm mul- -apreciat şi aplaudat.
   1   2   3   4   5   6