Page 6 - Drumul_socialismului_1977_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6220

Plenara cu activul a Comitetului
r ŞANTIER
Oamenii muncii hunedoreni au primit cu vibrantă municipal de partid Hunedoara DAR UNI
In gara
put de m
şi deplină aprobare noul Imn de Stat al ţării, in conducerea activităţii cona'ucteloi
lucrări de
1 centrală c
noile norme de adresare Intre cetăţeni \
1 aici. A fo:
economice-perseverenţă ) s-a ' mo
1
l conductele
' acoperirea
In întregul judeţ, oamenii muncii — mineri, siderur­ imn care a fost dat ţării, oamenilor muncii, prin recen­ stadiu, de
gici, constructori, membri ai cooperativelor agricole de tul act legislativ al Marii Adunări Naţionale. • şi spirit exigent l peri rea", s
producţie, intelectuali — au primit cu deosebită emoţie Totodată, oamenii muncii hunedoreni îşi exprimă sa­ 1 de mult
şi vibraţie patriotică noul Imn de Stat al Republicii So­ tisfacţia deplină pentru legiferarea normelor de adresare , cuţă ave
cialiste România. Prin declaraţii, telegrame, în adunări, între cetăţenii patriei, norme care reflectă profundele facţie că rezultatele bune ^ dar: „Şan
Plenara Comitetului mu­
prin numeroase scrisori adresate redacţiei, ei îşi exprimă schimbări intervenite în societatea noastră socialistă. nicipal de partid Hune­ dobîndite de colectivele hu- i intr-adevăr
adeziunea totală la Legea privind noul Imn de Stat al doara cu activul său a în­ nedorene sint puternic in­ 1 ste de şa:
ţării şi aduc, din -inimă, cele mai fierbinţi mulţumiri con­ Publicăm în continuare cîteva opinii ale oamenilor treprins o - largă investiga­ fluenţate de jmăsurile luate \ pietre, nisi
ducerii partidului şi statului, personal tovarăşului Nicolae muncii în legătură cu cele două acte legislative de în­ ţie in stilul şi metodele de de conducerea partidului cu ^ lucrul?! (G
Ceauşescu, pentru neasemuit de frumosul şi înălţătorul semnătate deosebită. muncă ale organelor şi or­ privire la creşterea venitu­
ganizaţiilor de partid în rilor oamenilor muncii. De i CINE SI
conducerea principalelor do­ aceste măsuri beneficiază ţ NE>
menii de activitate. întrea­ peste 29 000 de mineri, si-
UN IMN AL IUBIRII STRĂMOSEST! Şl AL CUVÎNTUL „TOVARĂŞ" NE UNEŞTE Şl ga analiză a fost străbătută derurgişti şi constructori , S-ar păi
DRAGOSTEI FATĂ DE PATRIA SOCIALISTĂ ÎNSUFLEŢEŞTE ÎN MUNCĂ de un înalt spirit de răs­ din municipiu. problematica \ — două
Abordind
pundere, de maturitate şi
exigenţă, de grijă pentru conducerii economiei de ■ pe 1 arde nopţi
Muzica^ marelui nostru Imnului nostru de Stat es­ Legea privind modul de Noi,' minerii din Apuseni, modul în care vor acţiona poziţii exigente, de înaltă 1 consumă f
compozitor Ciprian Porum- te chintesenţa realităţilor adresare 4n relaţiile dintre ne exprimăm deplina apro­ în viilor organele şi orga­ răspundere, plenara a pus ţ rent elect
bescu, pe care o Îmbracă, de azi şi cele pe care sub cetăţenii ţării noastre, oare bare pentru legiferarea de nizaţiile de partid, comu­ în evidenţă existenţa unor i falsă. Un
în mod firesc aş zicq, noul conducerea partidului, le consfinţeşte termenul „to­ către Marea Adunare Na­ niştii, întregul personal neajunsuri şi lipsuri. Mai 1 sumă, înt
Imn de Stat al ţării noas­ vom înfăptui. Dăm cea mai varăş", exprimă, în esenţă, ţională, din iniţiativa mult muncitor. Raportul, ca şi mulţi vorbitori, printre care
tre, are o mare încărcătură înaltă preţuire iniţiativei relaţiile noi, socialiste, sta­ stimatului nostru secretar dezbaterile au examinat ac­ Ionel Cindea, Ionel Dobrin, ^ Dar un tu
de fior patriotic. Nn pu­ secretarului general al tornicite în patria noastră, general, tovarăşul Nicolae tivitatea depusă şi cea vii­ Vasile Andraş de la C. S. i magazir
Ceauşescu, a noilor norme
teau exista ritmuri muzica­ partidului nostru, tovarăşul avînd adinei semnificaţii de adresare. Cit de vibrant toare în lumina cerinţelor Hunedoara, Constantin Ma- pe strada
le mai potrivite pentru Im­ Nicolae' Ceauşescu, pentru politice şi educative. As­ răsună, la noi în adîncurd, formulate de secretarul ge­ lea şi Marin Bină de la ţ va, altele
nul de Stat decît acestea,. acest nou Imn de Stat, pe tăzi, cînd am lichidat pen­ salutul mineresc „Noroc neral al partidului, tovarăşul I.M. Hunedoara, Victor Za-
care îl cunoaştem şi-l iu­
tru totdeauna exploatarea
Iar textul — textul adap­ bim. omului de către om, cînd bun, tovarăşi" ! Cuvîntul Nicolae Ceauşescu, la con­ harco de ia E.G.C.L., A-
tat — este istoria noastră. Noi, colectivul de la ter­ am înlăturat diferenţierile „tovarăş" are pentru noi a- sfătuirile de lucru de la lexandru Ciorogaru de la k
Istoria care ne aminteşte sociale şi am creat rapor­ C.C. al P.C.R. din luna sep­ I.C.S.H. şi alţii au arătat că
de un popor viteaz, cu mocentrala Mintia, am tră­ turi de deplină egalitate dînci semnificaţii, ne este tembrie, precum şi a hotă- deşi unele organe coîşetive l
it simbătă un moment e-
vechi renume, biruitor in moţionant. Corul bărbătesc, între oameni, la baza că­ drag. el ne uneşte şi ne rîrilor plenarei Comitetului de conducere adoptă hotă- ţ pe strada
marile bătălii, este istoria înfiinţat- recent în unitatea rora stă poziţia noastră de însufleţeşte în muncă. Central al partidului din rîri cuprinzătoare. vizînd i Petroşani,
26—27 octombrie.
bine fenomenele şi cauzele
prezentă pe care o zidim noastră, a datat " primul proprietari ai mijloacelor, GHEORGHE IGA, Din ansamblul bogat de lor, desfăşoară încă o slabă ' te alte locu,
umăr la umăr, liberi, cute­ lui cîntec : Imnul de Stat de producţie, producători şi maistru miner la I.M. probleme abordate vom re­ activitate pentru transpune­ ] ca re a rd
zători, uniţi sub stindardul al Republicii Socialiste beneficiari, este firesc ca Barza, Erou al Muncii leva doar cîteva aspecte, rea lor în viaţă, ceea ce le i rind — c
şi modul de adresare să fie
purpuriu şi tricolor, este România. cel mai adecvat. Socialiste aflate în strînsă legătură diminuează eficienţa. Mun­ curent ele<
cu
conducerea
economiei,
istoria viitorului pe care îl DOREL MALEA, problematică ce a reţinut ca de organizare a Înfăptu­ ) putea fi i f.
I în scopur
pregătim şi spre care aspi­ secretarul comitetului de „TOVARĂŞE" - UN CUVÎNT CU O MARE în cea mai mare măsură a- irii hotărîrilor, controlul şi } Multe alte
îndrumarea, revenirea sis­
răm — comunismul. Textul partid de la I.E.C. Mintia ÎNCĂRCĂTURĂ DE UMANISM tenţia plenarei. In lumina tematică pină la soluţiona­ I on, cum e
orientărilor date de Con­ rea problemelor se desfă­ ţ chioşcul
TE EMOŢIONEAZĂ SI ÎTS DĂ ÎNCREDERE Legea privind normele pe carc-1 tratează prin gresul al Xl-lea, a indica­ şoară sub nivelul posibilită­ » din gara
IN VIITOR de adresare intre cetăţenii multiple fire. Intre -el şi ţiilor secretarului general al ţilor şi al cerinţelor. De , fără rost ş
aceea, activitatea pe unele
partidului, comitetul muni­
Republicii Socialiste Româ­ cel pe care trebuie să-l re­
nia, elaborată din ini­ dea vieţii se stabilesc a- cipal de partid a concentrat şantiere, în unităţile coo­
Am ascultat în prima daptat pentru noul Imn ţiativa tovarăşului Nicolae devărate legături sufle­ eforturile colectivelor de peraţiei meşteşugăreşti, ră- PROBLEfc
seară, şi încă de cîteva de Stat reflectă trecutul Ceauşescu, secretarul gene­ teşti. Medicul şi pacientul muncă în direcţia realiză­ mînerile în urmă de la fa­
ori de-atunci, cu multă glorios, prezentul socia­ ral al Partidului Comunist simt tovarăşi, cel de-al doi­ rii ritmice a sarcinilor de brica dc încălţăminte, nu­ STUDIAT
emoţie şi căldură în su­ list şi viitorul comunist Român, reflectă cu putere lea încrezîndu-se total in plan, creşterii productivită­ mărul încă mare de între­ REZf
flet, noul Imn de Stat al poporului nostru. El de simbol transformările primul, aşa cum numai ţii muncii, îmbunătăţirii ca­ ruperi şi staţionări în une­
al Republicii Socialiste îţi dă o mai mare în­ uriaşe, profund revoluţio­ într-un tovarăş te poţi în­ lităţii producţiei, utilizării le secţii şi uzine ale C. S. ^ Muncitori
rămin pentru
România. Melodia pe ca­ credere în viitor, în vii­ nare ce au avut loc în pa­ crede. Un alt apelativ de- mai bune a maşinilor şi a- Hunedoara viitoare proble­ l pe ruta B;
încadrării
cit acesta mi se pare de-a
gregatelor,
în
activitatea
re a fost compus este torul pe care noi, „stă­ tria noastră atît sub raport dreptul un atentat la no­ costurile de producţie şi re­ me ce-şi aşteaptă soluţiona­ .' crează la
economic,
social,
politic,
cea a „Tricolorului", cîn- pâni în ţară", cum spune cultural cit şi sub raportul bleţea acestei relaţii. De a- alizarea obiectivelor de in­ rea. In toate aceste uni­ ) sint lăsaţi
tec atît de drag şi apro­ Imnul, singuri îl con­ relaţiilor sociale de tip nou ceea aprob deplin Legea vestiţii. Pentru aceasta s-a tăţi, în privinţa acestor l I.T.A. la Br
piat nouă, al marelui struim pentru noi şi co­ statornicite între oameni. care consfinţeşte un mod pus un accent mai mare pe probleme, există hotărâri i ajung la f
compozitor — patriot ro­ piii noştri. în sectorul sanitar, ape­ de adresare uman, cald, pregătirea şi desfăşurarea şi măsuri stabilite pentru \ sau cu •
mân Ciprian Porumbes- lativul „tovarăşe" are o bo­ aşa cum de fapt sint reali­ temeinică a analizelor eco­ înfăptuirea cărora trebuie I că şi linia
cu, care totdeauna cînd MARIA LULA lui gată semnificaţie. Aici se tăţile statornicite în patria nomice, pe fundamentarea acţionat cu mai multă fer­ ( I.J.G.C.L. D
noastră socialistă.
îl ascultai te înfiora. VIOREL relevă mai mult ca oriun­ hotărîrilor şi deciziilor, pe mitate. ) tot la Bei
de încărcătura do umanism
Dar nu numai melodia cooperatoare, C.A.P. a societăţii noastre. Medi­ dr. MIRCEA I. C. GIURGIU atragerea masei largi de Un loc important iar ana­ ^ zic cei de
oameni ai muncii la infăp-
te pătrunde. Textul a- Turdaş cul este legat de pacientul medic primar Deva tuirea lor. Ca urmare, pe liza activităţii de conducere i a mai i
9 luni din acest an, pe în­ a economiei l-a ocupat, în ' poate'’se o
mod firesc, problematica in­
tregul municipiu s-a obţi­ V ten ţie, dar
(Urmare din pag. 1) ducţiei anului viitor. Este nut o producţie globală in­ vestiţiilor. Plenara a apre­ ^ vată într-
„Planul este cu 10 la sută mai vorba de urgentarea atinge­ dustrială suplimentară în ciat că în acest domeniu e- I corespunzăt
pentru vagoane şi reparaţii rii parametrilor -la noile uti­ valoare de 190 milioane lei, xistă o serioasă rămînere în \ venirea ier
la vagoanele marfă. Privind laje intrate in dotarea între­ concretizată în peste 19 000 urmă. Sint vizate aici C. S.
acoperirea producţiei pentru mare, dar sîntem hotărîţi să-l prinderii în acest an (altele tone de cocs, 96 000 tone Hunedoara, I.C.S.H.. consi­ \
anul viitor ia reparaţiile de urmînd a fi primite în fontă, 49 000 tone otel, 37 000 liul popular municipal şi CEASUL
vagoane, ea este integral a- cursul anului viitor), de asi­ tone laminate, 10 000 tone alte unităţi importante Pla­ s
sigurată. Pină acum avem îndeplinim, să-l depăşim" gurarea forţei de muncă — de fier în minereu marfă, nul de măsuri adoptat de \ După q<
deja un număr de comenzi pregătită în şcoala profesio­ plenară conţine sarcini pre­ l două luni
mult mai' mare decît capa­ către colectivul I.O.B. Baiş pacităţilor de producţie ne­ nală a întreprinderii —, de 3 500 tone talc şi alte pro­ cise a căror îndeplinire are pare ceasi
duse. Sarcinile la export au
citatea noastră de produc­ (judeţul Dolj), pentru a ne cesare, pentru punerea la pregătirile specifice de iar­ fost depăşite cu 26,8 mili­ menirea să asigure înfăptu­ \ ma de 69
ţie. De asemenea, o parte livra, conform contractelor punct a celor existente. La nă, care se efectuează la ni­ oane lei valută. Rezultate irea programului de investi­
a contractelor producţiei de încheiate, osiile brute nece­ 30 septembrie a.c. a fost velul fiecărei secţii. după ţii. i ţa nr. 718
osii şi vagoane C.F.R. a sare confecţionării osiilor pusă in funcţiune — ou trei programe speciale de mă­ bune au fost obţinute şi la Supunînd unei analize a- tom brie
fost încheiată prin centrata montate. Planul întreprinde­ luni mai devreme decît ter­ suri. Prin toate eforturile alţi indicatori de plan : pro­ profundate activitatea do 1 n-a mers
noastră de resort. In aceste rii noastre pentru anul vii­ menul planificat — o capa­ şi măsurile întreprinse, prin ductivitatea muncii, reduce­ pină acum, plenara .a con­ ţ s-a defect<
rea costului producţiei, creş­
zile, definitivăm contractele tor este mal mare cu 10 la citate de producţie de R.P.E. priceperea şi- hărnicia între­ terea indicilor de utilizare a i Am mers i
pentru aprovizionarea teh- prin . care vom spori sensibil gului personal muncitor, capacităţilor productive, de­ turat, în acelaşi timp. sar­ > de 31
nico-materială. Pentru ca sută decît planul din acest volumul reparaţiilor de va­ I.M.M.R. Simeria vizează ca cinile ce stau în faţa colec­ ţ la ceasorn
activitatea întreprinderii să an, dar' sîntem hotărîţi să-l goane. deja. din această lună să lu­ păşirea cu peste 32 milioa­ tivelor din municipiul Hu­
ne a planului de beneficii.
nu mai aibă perioade de îndeplinim exemplar, să-l creze la parametrii produc­ nedoara în anul 1978 şi în complexul
„flux şi reflux", cum se în- La I.M.M.R. Simeria exis­ ţiei anului viitor. Raportul ca şi o bună perspectiva întregului cin­ Kogălnicea
tîmplă cam des, facem un depăşim. Totodată, se acţio­ tă şi alte preocupări vizînd parte dintre vorbitori au I dar l-am <
apel călduros, tovărăşesc, nează pentru asigurarea ca­ pregătirea temeinică a pro­ DUMITRU GHEONEA subliniat cu deplină satis­ cinal. In acest scop plena­ nic, timp
ra a adoptat un bogat pro­ pe ceasori
gram de activitate. Todosin. P
cele două
CORNEL ARMEANU
Efectuarea arăturilor de toamnă Oricum, a
fie cred e
faţă de c
ţelor cl ie
însemnătatea şi necesi­ jul „Zilei recoltei" şi la pundere faţă de calitatea de cooperative agricole aparte prezintă şi efectua­ A N U N Ţ : Varga).
tatea efectuării arăturilor recenta plenară a C.C. al lucrărilor revine mecani­ cum sint cele dim Rapol- rea arăturilor în livezi,
adinei de toamnă sint P.C.R. — rezolvarea co­ zatorilor şi specialiştilor tu Mare, Strei, Pricaz, O- de acestea depinzînd deci­ I.J.G.C.L. informea­ MAI II
binecunoscute de către toţi respunzătoare a probleme­ din unităţi. Aceştia sint răştie, Şoimuş, Ostrov şi siv soarta viitoarei recolte DEC
lucrătorii ogoarelor — ţă­ lor de producţie, de cali­ datori să nu admită gre- altele, se datorese în mare de fructe. Concomitent eu ză abonaţii de apă
rani cooperatori, mecani­ tate şi de eficienţă econo­ măsură grijii ce s-a acor­ arăturile de toamnă se ţ E toamr
zatori şi cadre tehnice. mică cu care sint con­ dat efectuării la timp şi cere să fie acordată o de­ din Deva, zona Micro i pădure sc
Iată de ce subliniem fap­ fruntaţi lucrătorii ogoare­ în condiţii agrotehnice osebită grijă fertilizării te­ 15, că începînd cu 1 „dezbracă
tul că în această perioadă lor, impune ca maximă superioare a ogoarelor în renului, aplicării îngrăşă­ data de 2.11.1977, o- \ In oraşe
eforturile trebuie concen­ atenţie să fie acordată e- O aefiune de toamna anului trecut. Asi­ mintelor cu prioritate pe L obiceiul c
trate la realizarea arătu­ fectuării arăturilor de gurarea succesului deplin suprafeţele destinate cul­ rele 21 şi pină în / geta le să
rilor pe toate terenurile toamnă pe toate suprafe­ maximă în pregătirea recoltei vii­ turilor de cartofi,, legume j madă şi
care urmează să fie însă­ ţele planificate. toare depinde hotărîtor de şi sfeclă. Există realmente 3.11.1977, orele 14, l nemulţumi
mânţate în primăvară, ex­ Principalele obiective ce însemnătate eliberarea cu maximă o- create condiţii pentru ca se va sista furnizarea } nevoiţi a
ceptând suprafeţele situate Se urmăresc prin această perativitate a tuturor su­ în fiecare unitate agricolă i mnecăoios
în pantă. lucrare sint: încorporarea pentru pregătirea prafeţelor care trebuie a- şi consiliu Lntercoopera- apei. ^ parte, cur
Arăturile ce se fac în a- în sol a resturilor vegetale nate, de organizarea te­ tist, prin mobilizarea tu­ i de pe st
ceastă toamnă constituie recoltei viitoare meinică a activităţii în turor forţelor, să fie supe­ 1 frunzele că
acţiunea de bază, care stă şi îngrăşămintelor, creşte­ cadrul formaţiilor de me­ rior valorificate? resursele ţ tul lor cu
•la temelia recoltei celui rea capacităţii de acumu­ canizatori (lucrind în de sporire a recoltelor, ţ to ale I.J.
de-al treilea an al actua­ lare a apei în sol, distru­ schimburi prelungite şi în susţinînd astfel înfăptui­ / risipă, tra
lului cincinal. Sporirea gerea buruienilor şi a u- două schimburi unde este rea programului de ridi­ \ micos. Ati
recoltelor de cereale (ne nor dăunători, precum şi şuri sau alte abateri de posibil), de folosirea cu care mai accentuată a ni­ l se gîndeş
referim îndeosebi la cul­ nivelare® terenului. ia normele stabilite, care randament ridicat a velului de trai al întregu­ i sistem sim|
tura porumbului) şi a ce­ Experienţa unităţilor a- să influenţeze negativ re­ timpului bun de lucru în lui nostru popor. 1 tare. Aşa
lorlalte culturi pentru a gricole din judeţul nostru colta. cîmp. Din cele peste ^ E doar
asigura — aşa cum a ce­ a demonstrat că cele mai Producţiile sporite de 12 000 ha prevăzute a fi dr. ing. MIHAI GUTĂ i pentru ce
rut secretarul general al bune rezultate se obţin arate în această toamnă director general adjunct la / cu cură
partidului, t o v a r ă ş u l cînd arătura de toamnă porumb, cartofi, sfeclă de în C.A.P. şi I.A.S. s-au a- Direcţia generală judeţeană \ O- C.).
'Nicolae Ceauşescu, în cu­ se face 1® adâncimea de zahăr sau legume realiza­ rat pină în prezent peste pentru agricultură şi indus­
vântările rostite cu prile­ 2j8—30 cm. O mare răs­ te în acest an de o serie 4 500 ha. O însemnătate trie alimentară L_________