Page 10 - Drumul_socialismului_1977_11

rag. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 62,

ii primit cu vibrantă „S

emoţie şi deplină aprobare noul Imn de Stat al ţării, z-efei de
La ed i
şa este
ie Florea l<
fapta re
l sătul Ar
UN IMN AL ADEVĂRULUI SI AL „îmi . place deosebit de Legea privind normele de trat pe
mult noul Imn de Stat al adresare în relaţiile dintre I ţa cetăţ
DRAGOSTEI DE NEAM Republicii Socialiste Româ­ cetăţenii patriei noastre l chipurile
nia. Poate fi învăţat uşor este oportună. „Tovarăş" t sperie. ,
Tulburător prin măreţia zentul socialist sub con­ şi are o melodie pe care este omenesc, muncitoresc,
muzicală şi prin adevăru­ ducerea înţeleaptă a par­ o cunoaştem cu toţii" (E- conduce la o mai bună J şi el cu
Organizaţia municipală tate politico-ideologică şi rile pe care le exprimă tidului, şi care ne va în­ lena Ru.su, muncitoare la mobilizare a colectivelor \ 1 000 lei
de partid Deva s-a prezen­ cultural-educativă, toate versurile, noul Imn al pa­ soţi spre viitorul comu­ secţia B.C.A.) ; „înti--ade­ de muncă. Imnul de Stat
tat în plenara cu activul mijloacele şi formele mun­ triei noastre socialiste nist. Imnul de Stat al pa­ văr, era necesară schim­ este reprezentativ pentru | CU
cu un bogat bilanţ de cii organizatorice şi politi­ l-am primit cu nemărgini­ triei noastre, realizat şi a- barea vechiului imn, deoa­ trecutul, prezentul şi vii­
realizări în îndeplinirea ce. Plenara a apreciat po­ tă bucurie şi deplină a- daptat din iniţiativa secre­ rece, de la crearea Iui, torul ţării" (Ioan Avra- l . "
sarcinilor ce-i stau în faţă' zitiv faptul că comitetul probare. E înălţător ca pe tarului general al parti­ noi am urcat importante mescu, maistru) ; „Apela­ l „La
pe anul 1977. în trei tri­ municipal, ca şi organiza­ o muzică care a înflăcărat dului, tovarăşul Nicolae trepte istorice. Cit priveş­ tivele „tovarăş" sau „cetă­ .' rie frurn'
înseamnă
Ceauşescu,
şi
te normele de adresare
mestre s-a obţinut o pro­ ţiile de partid din unităţi, inimile multor generaţii — pentru studenţii şi pentru între cetăţenii patriei noas­ ţean" corespund întru totul 1 urat taxi
etapei pe care o parcur­
muzica marelui patriot ro­
ducţie industrială supli­ concentrează cea mai ma­ mân Ciprian Porumbescu cadrele didactice din insti­ tre, cele stabilite de ac­ gem astăzi, codului eticii l aotobuzu
mentară în valoare de re parte a activităţii lor — să dai glas unor versuri tutul nostru, imnul vibra­ tuala lege se armonizează şi echităţii socialiste. Tex­ l dimineaţi
peste 128 milioane lei. La asupra problemelor econo­ ca cele ale textului adap­ ţiei patriotice, al victoriei perfect cu realităţile noas­ tul noului Imn de Stat, 1 tombrie
16 octombrie industria mu­ mice, îndeplinirii riguroa­ tat. Ele rie entuziasmează socialismului, al zidirii noii tre socialiste" (Gheorghe precum şi muzica mare­ ^ Autogaîa
nicipiului a îndeplinit sar­ se a sarcinilor de plan şi şi emoţionează deopotrivă, ere spre care aspirăm. Vulpe, maistru) ; „Socie­ lui. Ciprian Porumbescu i nedoara
cinile de plan pe 10 luni. a angajamentelor. Sînt fo­ pentru că exprimă adevă­ Lector universitar tatea românească a moş­ mi-au umplut inima de ţ „Mulţumi
tenit de la burghezie une­
întreaga producţie supli­ losite cu succes analizele rurile care au ţinut trează AUREL SUCIU le norme de adresare ce emoţie şi bucurie" (Liviu ţ puns mir<
Cucu, directorul Întreprin­
mentară s-a obţinut pe zilnice şi decadale asupra fiinţa noastră naţională de secretarul comitetului simbolizau, dealtfel, stra­ derii) ; „Legiferarea noilor t prima —
seama creşterii productivi­ îndeplinirii indicilor de mai bine de două milenii, de partid tificarea socială şi care norme de adresare este .' se prea
tăţii muncii. Au fost pro­ plan, participarea activă a lupta triumfătoare a vitea­ de la Institutul de mine deveniseră de multă vre­ binevenită şi va trebui să \ ceasta fr
duse peste plan 242 mili­ secretarilor de partid la zului nostru popor, erois­ Petroşani me anacronice. Astăzi, ne determine la o mai i doua —
mul cu care scriem pre­
oane kWh energie elec­ comandamentele organizate, cînd în ţara noastră ex­ mare mobilizare în vede­ / diat dup
trică, 182 tone cupru, efectuarea controalelor de ploatarea omului de către rea îndeplinirii sarcinilor I toarea a
plumb şi zinc în concen­ partid pe ateliere, sectoa­ SIMBOLUL DRAG AL PATRIEI om a fost definitiv înlătu­ de producţie" (Nicolae : tobuz. Ai
Bozdoc, maistru).
trate, 312 tone fier în con­ re şi secţii completate cu rată, cînd construim so­ Consiliul oamenilor mun­ ft
cietatea socialistă multila­
centrate, 3 580 mc prefa­ prezentarea concluziilor şi NOASTRE UNICE teral dezvoltată, era firesc cii de la I.M.C. Bîrcea a l
bricate din beton, 7 000 mp stabilirea măsurilor la fa­ să fie schimbaţi aceşti ter­ hotărât ca recentele legi
ţesături de mătase, 19 to­ ţa locului, dezbaterea cu Cîntată de poporul nos­ lui general al partidului, to­ meni. Noul Imn de Stat să fie dezbătute cu întreg
ne de carne şi preparate colectivele de muncă a tru cu atîta dragoste, ve­ varăşul Nicolae Ceauşescu, al ţării are un text foar­ personalul muncitor al în­
din carne, 4 milioane de măsurilor ce urmează a fi chea melodie a compozi­ pentru acest nou Imn de te potrivit, el sintetizând treprinderii şi să se trea­ fârâ taxe
Stat pe care-1 iubim cu
că de îndată la aplicarea
ouă, 500 tone carne de pa­ adoptate. De asemenea, or­ torului Ciprian Porum­ toată fiinţa noastră. El ne o istorie de peste douăzeci lor. veam bih
bescu a devenit, pe un
săre etc. în aceeaşi peri­ ganizaţiile de partid şi de text nou, la fel de inspi­ reprezintă mai bine, mai de veacuri, realitatea noas­ NICOLAE DEVIAN face, însi
oadă au fost obţinute 9 mi­ masă, consiliile oamenilor rat, care reflectă obiectiv complet în lume, pe noi tră socialistă, precum şi secretarul urca în
lioane lei economii la pre­ muncii acordă o atenţie şi semnificativ realităţile toţi, muncitori şi ţărani, viitorul comunist al pa­ comitetului de partid traseu ? •
ţul de cost, o reducere de sporită perfecţionării for­ din trecutul, prezentul şi oameni ai muncii, de triei" (Petru, Bugnar, sub- de la I.M.C. Bîrcea i ucu. ivasp
D ~ _
inginer) ; „Consider că
41,60 lei a cheltuielilor la melor şi mijloacelor acti­ perspectivele dezvoltării orice naţionalitate, care i mit imec
trăim şi muncim pe acest
1 000 lei producţie marfă vităţii de propagandă. patriei, Imnul de Stat al ■ frumos pămînt strămoşesc ţ autobuz'
şi beneficii peste plan în Schimburile de experienţă ţării noastre. — patria noastră unică. O CONFIRMARE A EGALITĂŢII EXISTENTE ^ traseul
»
Practic, noul Imn al ţării
valoare de 34 milioane lei. au ca obiectiv de lucru a fost adoptat ca o necesi­ HOLLO FRANCISC l la sti.
Participanţii la plenară îndeplinirea sarcinilor. tate. Dau o înaltă pre­ muncitor specialist AZI LA NOI, ÎNTRE TOŢI OAMENII ! I Devei, ia
au subliniat cu satisfacţie înfăţişînd sarcinile ce ţuire iniţiativei secretaru­ I.M. Orăştie tărească egalitatea, exis­ ) staţia de
Domnii dispăruseră pen­
că s-au obţinut rezultate stau în faţa colectivelor de tru totdeauna cînd m-am tentă azi la noi, între toţi 1 nier şi c<
bune şi în domeniul in­ muncă în ultimele două DEPLINA NOASTRĂ ADEZIUNE ! născut eu,.iar acasă, în oamenii muncii, fiindcă ! Eminescu..
vestiţiilor, planul perioa­ luni ale anului în curs, satul meu, n-am fost în­ toţi, deopotrivă, contribuim
dei fiind depăşit cu 31 mi­ precum şi în anul 1978, La ■ fel ca şi în alte nu­ din iniţiativa secretarului văţat să mă adresez nimă­ cu întregile noastre forţe .' ieşirea d;
lioane lei. O activitate bu­ plenara a subliniat cu meroase întreprinderi din general al partidului nos­ nui cu „domnule" sau la dezvoltarea şi ridicarea ţ departe,
nă se desfăşoară la acest pregnanţă ideea că înde­ ţară şi din judeţ, şi la noi ' tru, tovarăşul Niootlae „doamnă". Cred că de a- pe noi culmi a patriei i prit, a Iu
la I.M.C. Bîrcea oamenii
capitol la I.R.E., I.E.C. plinirea cu succes a aces­ muncii îşi exprimă depli­ Ceauşescu. în cadrul şe­ ceea nu mi-au plăcut nici­ scumpe. De aceea subscriu lete nu
oamenii
odată
care
se
Mintia, E.M. Deva, I.P.E.G.,' tora este condiţionată ne­ na adeziune faţă de re­ dinţei lărgite a consiliului plecau altora, înjosindu-se din toată inima la măsura ţ nimeni...
oamenilor' muncii de Ia
I.M.C. Bîrcea şi în alte u- mijlocit de îmbunătăţirea centele legi privind noul întreprinderea noastră, par­ pe ei. După mine, Legea luată cu privire ia norme­ || bonament
nităţi. Realizări importan­ continuă a stilului şi me­ Imn de Stat al Republicii ticipanţii au dat o înaltă privind normele de adre­ le de adresare între cetă­ l ţie (Hune
te au dobîndit şi unităţile todelor de muncă ale or­ Socialiste România şi nor­ apreciere noului Imn de sare între cetăţenii ţării, ţeni. ) mărit im.
agricole de pe raza muni­ ganizaţiilor de partid, în mele de adresare între ce­ Stait şi normelor de adre­ adoptată recent, are o NICOLAE NASTA ţ mos: un
tăţeni, legi adoptate de
cipiului. spiritul cerinţelor exigente Marea' Adunare Naţională, sare. Iată cîteva aprecieri deosebită însemnătate. Ea ţ raniţă în
Raportul prezentat, ca şi formulate de secretarul rostite cu acest prilej : vine să confirme şi să în­ mecanizator S.M.A. Turdaş i propiat c
o bună parte dintre vor­ general al partidului în i simţit o!
bitori, printre care Dorel cuvântările la consfătuirile 1 costul că
Malea de la I.E.C. Mintia, de lucru de la C.C. al l insă, n-
Ioan Stoian de la Şantie­ P.C.R. din luna septem­ Sub genericul „Spre comunism păşim , „Mergi s
rul I al T.C., Dumitru brie. i şe !" Frurr.
Luncaşu de la .I.M.C. Bîr­ în municipiu mai există cutezători" L- ■ ^ Dar cu ci
cea, Ioan Gal de la E.M. încă unităţi cu serioase ră-' l tis, a cel
Deva, Szekely Floarea de mineri în urmă, alteîe în i mine ? (L.
la Ţesătoria de mătase şi care rezervele sînt insufi­
alţii au subliniat că în a- cient valorificate în direc­ | TOROK
ceste rezultate bune se re­ ţia reducerii consumurilor Reprezentanţii pionierilor
găsesc din plin preocupă­ de materii prime, mate­ ţ APROV
rile de zi cu zi ale orga­ riale, combustibil şi ener­ ţ ORAŞUL
nizaţiilor de partid, acti­ gie. Toate acestea, ca şi masa
vitatea lor susţinută pen­ alte asemenea probleme, ^ Majoritc
tru îndeplinirea neabătută solicită efortul susţinut al l lui munciţi
a sarcinilor economice. A- tuturor organizaţiilor de In sala festivă a Şcolii cestea au avut drept scop i Deva răs
r
ce.stui deziderat i-au fost partid, îmbunătăţirea mun­ generale nr. 4 Deva s-au eliminarea treptată a me­ 1 citudine ş
subordonate o seamă de cii de conducere a econo­ întîlnit pionieri din mu­ diocrităţii la învăţătură. ^ la ■ cerin.
analize, controale, munca miei. Plenara a adoptat un nicipiu, în cadrul adună­ Un alt subiect al discu­ i zionare a
de îndrumare, . adoptarea program de măsuri bogat rii reprezentanţilor. Pe ţiilor a fost activitatea din
unor programe de perspec­ şi cuprinzător, a cărui a- Azi, instruirea practică a elevilor sc face în atcliere- piepturile şi epoleţii lor, atelierele de producţie, din ? merciaie i
) meri a.
tivă, îmbunătăţirea struc­ plicare va asigura îndepli­ şcoală dotate cu aparatură pc profilul meseriei. Iată, in fo­ ciorchini de distincţii şi cercurile tehnico-aplicati- ^ rul Torok
turii organizatorice de nirea în bune condiţii a tografie, un aspect de lucru, desfăşurat sub îndrumarea însemne pioniereşti dove­ ve şi de cultură generală, i rele ap
partid în raport cu cerin­ sarcinilor. maistrului-instructor Dezideriu Bălătcscu, în atelierul de ma­ deau că, în această zi de munca patriotică efectua­
şini şi aparate electrice de la Liceul industrial nr. X din
ţele vieţii, bogata activi­ CORNEL ARMEANU Deva. toamnă, cei mai buni din­ tă în şcoală şi în afara ei, j ouă a loc
tre cei mai buni s-au strîns pe loturile agricole şcolare l aparte : i
> gător, mc
să dezbată, să analizeze sau în cadrul C.A.P. (Şoi- ţ admite r<
Toate resursele de furaje — strînse, roadele activităţii lor de remarcat activitatea cercu­ l de 22 oc!
muş, Cristur, Veţel). S-a
un an, să croiască planuri
optimiste. rilor uzinale ale şcolii ge­ I gazinul 5
ţ piui motiv
După deschiderea cu ce­
Si rite cu maximă remonial, cei aproape do­ nerale nr. 4, componen­ ţ cat să se
ţii acestora desfăşurîndu-şi
uăzeci de pionieri care au activitatea în incinta în­ 1 dică să sc
Potrivit balanţelor de de furaje, lăsînd ca o bu­ sosesc fînurile sau grosie­ deficit la grosiere. Minusul participat la dezbateri au treprinderilor din apropie­ 1 rată ouăli
nutreţuri întocmite de nă parte din producţia de rele, la C.A.P. Bejan, Bo- poate şi trebuie să fie a- evidenţiat succesele înre­ re. S-a insistat şi asupra \ următoare,
cooperativele agricole, se fîriuri sau de grosiere să bîlna, Răduleşti, Fintoag, coperit cu făină de ciocă- gistrate în şcolile lor la în­ modalităţilor şi mijloacelor t în braţe ş
constată un deficit la sor­ se deprecieze în cîmp din Dîncu Mare, Spini, Liva- iăi de la bazele de recep­ văţătură, în realizarea an­ de educare patriotică în / nu se mc
timentul de fînuri, care cauza recoltării sau trans­ dea, Clopotiva — să a- ţie. gajamentului de muncă diverse organizaţii pionie­ ţ zionarea.
poate fi acoperit însă cu portului cu întîrziere. Deşi mintim doar cîteva exem­ Transportul şi depozita­ patriotică, în activitatea de reşti, asupra rosturilor ^ Ce au
excedentul existent la ce­ au minusuri între 40 şi 160 ple — s-a întîrziat neper- rea neîntîrziată a întregii educaţie patriotică a tutu­ propagandei' vizuale, infor­ ^ nele în d
lelalte sortimente. în uni­ tone fînuri, conducerile mis de mult transportul şi cantităţi de nutreţuri care ror elevilor, apreciind e- mărilor politice, ale dez­ nu-i la
tăţile ale căror consilii de cooperativelor agricole din depozitarea nutreţurilor, se mai găsesc pe cîmp, fortul încununat cu premii baterilor pe marginea do­ * Bertoiu).
conducere s-au preocupat Sălaşu de Jos, Mesteacăn, găsindu-se şi acum canti­ cunoaşterea exactă a stocu­ în cadrul primei ediţii a cumentelor de partid,
cu maximă răspundere de Cărăstău, Ţebea, Birtin, tăţi apreciabile în cîmp, rilor, darea lor în primire Festivalului naţional „Cîn- cunoaşterii documentelor .• STÎLPI
asigurarea bazei furajere, Pişchinţi, Valea Sîngeor-' astfel putîndu-se înregistra şefilor de ferme şi briga­ tarea României". Discuţii­ pioniereşti. } SUPRi
s-au strîns şi depozitat giului, Băcia, Vîlcele, O- pierderi irecuperabile. De­ dierilor zootehnici şi înlă­ le lor au însemnat şi un Adunarea reprezentanţi­
cantităţi de fînuri şi siloz răştioara de Jos, Strei-Să- oarece au neglijat inadmi­ turarea oricărei risipe la util schimb de experienţă. lor, acordînd calificativul f Pe par
mai mari decît cele pre­ cel, Lăsău şi altele nu în­ sibil asigurarea necesaru­ administrarea în furajare Astfel, rezultatele la învă­ de „foarte bine" activităţii I drumului
văzute. Merită evidenţiate, treprind nici o măsură lui de suculente, conduce­ sînt principalele acţiuni ţătură au fost condiţiona­ comandamentului munici­ zeş, în ap
între altele, exemplele o- pentru a asigura o bună rile C.A.P. Ocolişu Mic, care trebuie să stea în a- te nu numai de munca fie­ pal al organizaţiei pionie­ Bozeş, sin
ferite de C.A.P. Sîrbi, Şoi- hrănire a animalelor pe Sălişte, Nandru, Livadea ceastă perioadă în centrul căruia, ci şi de opinia şi rilor, al cărui mandat a - multă vi
muş, Lăpu.şnic, Silvaş şi timpul iernii. Rău este că şi altele au datoria să ac­ preocupării organizaţiilor unele activităţi specializate expirat, a -ales noul co­ ţ din beton
Pri.caz, unde se acordă o în această situaţie se com­ ţioneze energic în scopul de partid de la sate şi ale colectivului pionieresc. mandament şi locţiitorii 1 dreaptă s
deosebită atenţie strîngerii plac şi consiliile populare, pregătirii de pe acum a conducerilor unităţilor a- Enumerînd cîteva dintre pionieri ai preşedintelui / manele d
şi gospodăririi judicioase a care nu intervin pentru condiţiilor necesare tocării gricole cooperatiste şi de ele, se remarcă periodici­ comandamentului, moment ) pozitate"
tuturor resurselor de nu­ a determina conducerile şi saramurăfii . furajelor stat. De modul cum sînt tatea meselor rotunde sub emoţionant şi semnificativ l fi, nimic
treţuri. C.A.P. care au deficit de grosiere. rezolvate aceste probleme genericul „Pionierii întrea­ pentru noul an şcolar. 1 normativ
în contrast,-v însă, sînt u- furaje să treacă neîntîr- De asemenea, sînt o se­ depinde-în bună măsură bă pionierii" (şcoala gene­ 1 stîlpii cit
nele cooperative agricole ziat la procurarea din alte rie de unităţi, între care înfăptuirea sarcinilor cu­ rală nr. 1), emisiunile sta­ ADELINA ILIE | o ordine
ai căror preşedinţi, ingi­ surse sau substituirea can­ amintim cooperativele a- prinse în programul jude­ ţiilor radio (şcolile genera­ elevă, clasa a Vl-a, i ne a fi
neri şefi şi şefi. de ferme tităţilor de furaje ce nu şi gricole din Căstău, Birtin, ţean de dezvoltare a zoo­ le nr. 8 şi 5), grupele de Liceul de artă Deva, ) (N. Dobr
zootehnice dovedesc pasivi­ le-au asigurat din produc­ Strei-Săcel, Veţel, Vîlce­ tehniei, creşterea produc­ ajutorare, semafoarele, vi­ locţiitor al preşedintelui
tate şi lipsă de interes ţie proprie. le, Zdrapţi şi altele, unde ţiei şi a veniturilor fiecă­ zitele la domiciliu ale pio­ Consiliului municipal al
pentru a acoperi deficitul Cu toate că nu le pri­ s-a înregistrat un însemnat rei unităţi. nierilor fruntaşi. Toate a- Organizaţie] pionierilor l_____au.