Page 1 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 1

----------------------------------

                                                                                                                                                          ANUL XXX
                                                                                                                                                          :---------------------------ţ
                                                                                                                                                          NR. 6 477


                                                                                                                                                           VINERI,

                                                                                                                                                       1 SEPTEMBRIE
                                                                                                                                                             1978


                                                                                                                                                    4 pagini — 30 bani
















  1 \i





             întreprinderea   „Victoria"                          cu  mari  întîrzieri  o  serie
            Călan  este  una  din  unită­    Interviu cu ing.     de   utilaje,   sau   nelivrîn-
            ţile  industriale  din  judeţul   DUMITRU BUCUR,      du-le deloc.
            nostru,  beneficiară  de  im­   directorul I.V. Călan  —   Mai  exact,  ce  utilaje
            portante   investiţii   în   acest                    n-au  fost  livrate  Ia  termen,
            cincinal.   Pe   marea   plat­                        sau  deloc  şi  cine  sînt  „vi­
            formă   industrială   se   con­  şitul   anului.   întrucît   cel   novaţii" ?
            struiesc  noi  secţii  de  tur­  mai  interesat  de  recupera­  —  Cupola  de  la  furnalul
            nătorie,'   furnale,   cocserie,   rea   rămînerilor   în   urmă,   3,  care  trebuia  livrată  con­
            care  vor  dubla  practic,  în   în   activitatea   de   investiţii,   structorilor  în  30  iulie  a.c.,
            final,   capacitatea   de   pro­  este beneficiarul, adică  încă  nu  a  sosit.  (Furnizo­
                                                                                                   Minerii din brigada Iui Laurenţiu Kclemen, de Ia I.M.
            ducţie   a   întreprinderii.   Cu   I.V.  Călan,  am  încercat  să   rul  este  I.M.G.  Bucureşti).   depăşesc cu regularitate planul.  Uricani, sînt optimişti. Ei işi
            toate  că  aici  au  fost  reali­  aflăm  de  „la  sursă"  care   Nu  se  poate  lucra  în  conti­                                           Foto : A. LICIU
            zate  o  parte  din  obiective­  sînt   cauzele   acestor   res­  nuare   la   furnal   dacă   nu
            le   importante,   obţinîndu-se   tanţe,   ce   greutăţi   întîmpi-   avem   cupola.   întreprinde­
            succese  de  necontestat,  din   nă  beneficiarul,  şi  mai  a-   rea  mecanică  Aiud  ne-a  li­
            graficele  de  execuţie  la  zi,   les,  cum  sprijină  el  con­  vrat  cu  3  luni  mai  tîrziu                                              Omul
            reiese  că  totuşi,  de  la  în­  structorul,   cum   acţionează   construcţia   metalică   de   la
            ceputul   anului   pînă   în   împreună  cu  acesta,  pentru   maşina  de  turnat  fontă  pe
            prezent,  s-au  adunat  o  se­  ca  pînă  la  sfîrşitul  anului   bandă.  începerea  zidirii  La
            rie  de  restanţe  în  activita­  să  fie  recuperate  toate  ră-   bateria  de  cocs  a  fost  în-                                      potrivit...
            tea   de   construcţii-montaj»   mînerile în urmă.   tîrziată cu 4 luni, datorită
            Dacă  nu  vor  fi  luate  cele   —   Cauza   principală   a  ^nelivrării   de   către   fabrica
            mai   energice   măsuri,   atît   restanţelor   în   activitatea   din  Alba  Iulia  a  cărămizii   în   lumina   exigenţelor   trei  luni  în  urmă.  A  fost   Minerii  s-au  adunat  în
            din   partea   constructorului   de   construcţii-montaj   con­  semiacide şi a calităţii sla-  Statutului   P.   C.   R.,   a   constituită   o   comisie’   pe   sala  de  apel.  Pesite  cite-
            (I.C.S.H.),  cît  şi  din  partea   stă  în  aceea  că  unii  dintre            documentelor    Congresului   lingă   comitetul   de   partid,   va  minute,  trenuleţul  ii
            beneficiarului,   există   riscul   furnizorii   de   utilaje   nu   M1RCEA LEPĂDATU   al   Xl-lea   şi   Conferin­  care   a   primit   sarcina   să   va  duce  în  staţiile  subte­
            ca   aceste   restanţe   să   nu   şi-au   onorat   contractele                 ţei   Naţionale   ale   parti­  stabilească   cu   exactitate   rane,  de  unde  coliviile  ii
            fie recuperate pînă la sfîr-  încheiate, la timp, livrînd  (Continuare in pag. a 2-a)  dului,  comuniştii,  toţi  oa­  comuniştii   care   trebuie   vor  cobori  la  fronturile  de
                                                                                            menii   muncii   au   datoria   să-şi   completeze   studiile.   lucru.  Maiştrii  de  schimb
                                                                                            să-şi  ridice  necontenit  ni­  Membrii   acesteia   au   fost   lac pontajul.
                                                                                            velul   de   cultură   generală,   repartizaţi   pe   organizaţii   —  Al  toţi  oamenii,  Pău-
                                                                                            politico-ideologică   şi   pro­  de  bază.  în  secţii,  a  înce­  nescuie ?
                                                                                            fesională,   aceasta   repre-   put  discuţia  cu  cei  vizaţi.   —  Ca de obicei, da.
                                                                                            zentînd  o  condiţie  esenţia­  Marea  majoritate  şi-au  ex­  —  Ceva probleme ?
                                                                                            lă  a  creşterii  aportului  fie­  primat   dorinţa   să-şi   com­
                                                                                            căruia  la  îndeplinirea  ma­  pleteze   studiile,   în   care   —  Nimic.
                                                                                            rilor  obiective  şi  sarcini  ce   scop  şi-au  făcut  şi  cereri   Ortacii  lui  Păunescu
                                                                                            le  stau  în  faţă.  în  legătu­  de  înscriere  la  cursurile  de   string  rindurile.  Ajunşi  in
                                                                                            ră  cu  aceasta,  Secretariatul   pregătire.  Dar  nu  s-a  stat   abataj,  pun  mina  zdra­
                                                                                            C.C.  al  P.C.R.  a  adoptat  o   de  vorbă  cu  toţi,  aproape   văn la treabă. Ştiu ce au
                                                                                            hotărîre   care   să   asigure,   20  de  oameni  neştiind  încă
                                                                                            condiţiile   necesare   comple­  despre ce este vorba.
                                                                                            tării  studiilor  de  către  toţi   Marţi,   în   ziua   raidului
                                                                                            membrii de partid.         din   întreaga   comisie,   for­
                                                                                              Redacţia   a   întreprins,   mată   din   5   tovarăşe,   se
                                                                                            marţi,   un   raid   pentru   a   afla   în   întreprindere   doar   de  făcut.  Şeful  de  briga­
                                                                                            pune  în  evidenţă  modul  în   inginera Lia Munteanu.  dă,  Constantin  Păunescu,
                                                                                            care   organele,   organizaţiile   —   Dumneavoastră   răs­  îi  însufleţeşte  In  muncă
                                                                                            de  partid  şi  şcolile  acţio­  pundeţi,  în  cadrul  comisiei   prin  exemplul  său.  Ş!  va-
                                                                                            nează   în   direcţia   comple­  de  secţia  F.M.I.,  unde  sînt   gonetele  curg  ochi  spre
                                                                                            tării studiilor.           24 de tovarăşi care trebuie  ziuă.
                                                                                               COMISIA LIPSEŞTE                                      —  Constantin Păunescu
                                                                                              DIN ÎNTREPRINDERE,              Raid realizat de      este  un  miner  excepţional
                                                                                                 IAR ACŢIUNEA                LUCIA LICIU şi        —  spune  tovarăşul  Du­
                  r.  V.   cAI-AN.  Echipa  de  furnalişti  de  la  furnalul  nr.  1,  condusă  de  Ion  Stăniloiu,   STAGNEAZĂ   CORNEL ARMEANU    mitru  Făiniş,  preşedintele
              care  lucrează  în  schimbul  maistrului  Francisc  Far  ago,  a  elaborat  în  acest  an  numai  fontă                               comitetului  sindicatului  de
              de bună calitate, realizând o economie de 3 kg cocs la tona de fontă.           La I. M. C. Bîrcea, ac­                               la  I.M.  Lupeni.  Lucrează
                                                                 \ Foto : VIRGIL ONOIU      ţiunea a început cu circa   (Continuare în pag. a 2-a)
                                                                                                                                                    de  mulţi  ani  la  noi.  Mai
                                                                                                                                                    înainte  a  fost  la  sectorul
                    A
                      In comuna Rapolfu Mare                                                                                                        III.  La  un  frontal  din  sec­
                                                                 ) Bradul —la confluenta istoriei !                                                 torul  I,  stratul  III,  blocul
                                                                                                                                                    II,  era  nevoie  de  un  bri­
                     Toate forţele mobilizate la                                           cu prezentul                                             gadier   destoinic.   Toate
                                                                                                                                                    opţiunile  au  mers  spre
                strîngerea recoltei şi la pregătirea                                                                                                Păunescu.  Cu  trei  luni  in
                                                                                                                                                    urmă,  el  a  preluat  cu  en­
                                                                      Bradul  vine  de  departe   răscoalei lui Horia, Cloşca   1848.  Aşa  este  azi.  Mal   tuziasm  noul  loc  de  mun-
                             îsisămîntărilrirl                      din  istorie.  Valea  Crijului   şi Cri şan, din anul 1784,   frumos va fi miine.  şi  noul  colectiv.  Iar  expe­
                                                                    Alb  —  spun  documentele   iobagii din Mesteacăn a-   Dar  să  urcăm  din  isto­  rienţa  sa,  buna  pregătire
                                                                    de  arhivă  —  era  locuită   prinzind prima seînteie în   rie  in  prezent,  cind  Bradul
              Ţăranii  cooperatori  şi  me­  ţiuni  vor  fi  însămînţate  195   încă  in  epoca  pietrei  şi  a   neuitata zi de joi, 31 oc­        şi  spiritul'  de  echipă  dau
            canizatorii  din  comuna  Ra-   ha  cu  orz,  425  ha  cu  griu  —   ceramicii  decorate,  mărtu­  tombrie, a acelui an singe-   .cunoaşte  o  puternică  dez­  rezultate excelente.
            poitu  Mare  au  de  efectuat   secară,  87  ha  cu  culturi  fura­  rie  stind  obiectele  de  acest   ros şi trist.  voltare  industrială  şi  socia­  Deşi  tavanul  nu  este
            un  volum  sporit  de  lucrări  a-   jere  şi  15  ha  cu  legume.  De   fel  găsite  la  Brotuna  şi  Ba-   Bradul  a  fost,  mai  apoi,   lă,  profifîndu-se  ca  unul   prea  bine  tasat,  iar  unii
                                                                                                                      din  oraşele  cu  mare  pon­
            gricole  în  această  toamnă,   asemenea,  un  important  vo­  sarabasa,  nu  departe  de   centru  al  mişcării  revoluţiei            oameni  din  brigadă  nu
            ceea  ce  impune  o  organizare   lum  de  acţiuni  se  întreprind   oraşul Brad de azi.  de  la  1848,  din  Ardeal,  de  dere  economică  ale  judeţu­  au  mai  lucrat  cu  combi­
                                                                                                                      lui.
            ireproşabilă  a  m.uncii  tutu­  la   strîngerea   furajelor,   la                                          Pe  cei  care  vin  la  Brad   na  de  înaintare,  brigada
            ror  formaţiilor  de  lucru  în   recoltări  şi  semănat  pe  lotu­                                       dinspre  Deva,  minerii  din   lui  Constantin  Păunescu
            vederea  folosirii  cu  randa­  rile  în  folosinţa  membrilor                                            Ţara  Zarandului  îi  salută   îşi   depăşeşte   constant
            ment  maxim  a  timpului  fa­  cooperatori,  precum  şi  în  zo­                                          de  la  distanţă,  înainte  de   randamentele  cu  1—2  to­
            vorabil  şi  a  mijloacelor  me­  na  necooperativizată  a  co­                                           intrarea  in.  oraş  —  printr-o   ne  pe  post,  indeplinin-
            canizate.  Potrivit  programu­  munei.                    Bradul  —  grăiesc  ace­  unde  „craiul  munţilor"  —   ingenioasă gură de mină,  du-şi  lună  de  lună  sarci­
            lui  de  măsuri  comun  stabilit*   Ţinînd  seama  de  sarcinile   leaşi  file  colbuite  de  vre­  Avram  lancu  —  a  animat   —  cu  tradiţionalul  lor  sa­  nile de plan.
            de   comitetul   comunal   de   sporite  cu  care  sintem  con­  me  —  este  pomenit  din  a-   şi  condus  lupta  celor  mulţi   lut  „Noroc  bun".  Odată  a-   —  Pe  lingă  plusul  de
            partid  şi  de  consiliul  popu­  fruntaţi  ■—  ne  spunea  secre­  nul  1445  intr-o  scrisoare  a   şi‘obidiţi   pentru   libertate   junşi  la  Brad,  discuţia  cu   producţie  pe  care-i  avem
            lar   comunal,   toate   forţele   tarul  comitetului  comunal  de   banului   Haţegului   către   socială şi naţională.  tovarăşul  Loghin  Dineş,  pri­  deja,  vom  mai  da  pînă  la
            vor  fi  mobilizate  la  strînge­  partid  şi  primarul  comunei   jupanul  loan  de  Brad,  prin   Şi  e  neasemuit  de  fru­  mul  secretar  al  Comitetu­  sfîrşitul  anului  încă  cel
            rea  recoltei  de  cartofi  de  pe   tovarăşul  loan  Filip  —,  am   care  se  cere  acestuia  să   mos  acest  colţ  de  Românie.   lui  orăşenesc  de  partid,   puţin  700  tone  de  cărbu­
            87  ha,  a  legumelor  de  pe   stabilit  termene  de  realizare   rezolve  neînţelegerile  ivite   Aşa  il  va  li  văzul  Mihai   primarul  oraşului,  se  înfi­  ne  peste  plan  —  s-a  an­
                                       a  tuturor  lucrărilor  şi  respon­  intre  iobagii  de  pe  Valea
            95  ha,  a  sfeclei  de  zahăr  de   sabilităţi  pe  toţi  membrii  co­  Grisului  Alb  şi  monetarul   Viteazu,  în  anul  1600,  cind   ripă  repede  şi  este  întot­  gajat el de curind.
            pe  70  ha  şi  a  porumbului  de                       Simion  din  Sioiu  în  proble­  a  trecut  prin  Brad,  spre   deauna pasionantă. Iar  Omul  potrivit,  la  locul
            pe  240  ha.  Dealtfel,  facem   mandamentului  comunal  pen­  ma  stringerii  nisipului  auri­  Praga,  după  infrîngerea  de   DUMITRU GHEONEA   \  potrivit,  şi  roadele  muncii
            precizarea  că  o  parte  din   tru  agricultură,  care  au  fost   fer.         la  Mirăslău.  Aşa  l-a  descris                       sînt certe.
            lucrări  au  demarat  şi  se   dezbătute recent cu toţi fac-                                              (Continua-e in pag o 2-a)   )
            desfăşoară  în  ritm  susţinut.                           Bradul a fost leagănul  Nicolae Bălcescu, in anul                                          G. DINU
            Concomitent cu aceste ac-   (Continuare în pag. a 2-a)
   1   2   3   4   5   6