Page 6 - Drumul_socialismului_1978_09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

rubrica tineretului
prgi.

Sint lăcătuş Recoltările si v Nivelul înalt al productivităţii 12.05 Roi
12.00 Tel
ten
si-mi iubesc meseria semănatul in fizice—factor determinant 13.05 Cor
rea
13,35 Bu<
cut,
bună calitate. E unul din­ prim—planul al depăşirii producţiei nete reş
Rhe
tre „stîlpii" de bază ai e- 14.00 Doc
chipei, condusă de loan (Urmare din pag. 1) revizuită pentru ca schimbul lăcătuşi. De asemenea — Prii
Coroiu. Echipa este alcătui­ preocupării următor să o găsească în preluînd ideea că preşedinţii, TaJj
tă, dealtfel, în bună parte pregătiri şi deschideri. La a- stare de funcţionare. De ase­ inginerii, brigadierii şi alte 14,50 Citii
15,40 Agc
din tineri care muncesc cu ceste activităţi muncesc bri­ menea, a propus ca, pe cit cadre din C.A.P. trebuie să 1)6,10 Rc-p
multă tragere de inimă, în- găzile conduse de Knuff este posibil, fiecare utilaj să ştie să conducă tractorul — 10',3 5 Tro
deplinindu-şi planul lună Martin, loan Văduva, Viorel fie dat în răspunderea unui se are în vedere şi la noi or­
de lună. Mai notaţi şi nu­ (Urmare din pag. 1) Gogoaşe, Gheorghe Pascal, om pe un timp mai îndelun­ ganizarea unui curs de spe­ mj&i
mele tinerilor lăcătuşi Ho- Vasile Damian, Bodo lanos, gat. A mai propus măsuri cializare a personalului teh­ Coi*
ria lovan, Constantin Chi- O atenţie deosebită acor­ Nicolae Petrescu, loan Rad. concrete pentru asanarea a- nic ca manipulanţi de utilaje 18.15 Sftpt
tern
per, loan Sîrb, Mihai Trifa, dăm însărrvînţării la timp şi Cu cîtva timp în urmă în pelor de pe galerii, propu­ miniere. 18.30 Pub
Traian Bora, fiindcă merită la un nivel calitativ superi­ brigăzile de la pregătiri se nere în curs de înfăptuire. O singură observaţie la lf ^ a-
din plin acest lucru. Avem or a celor 1 700 hectare, din lucra cu 4 oameni pe Alţi muncitori mineri au pro­ preocupările "pentru policali­ Iru
băieţi minunaţi care lucrea­ care 400 ha sint destinate schimb, dar mare parte din pus ca tuburile de aeraj să ficare de Ia E.M. Deva : Ani:
diei
ză bine şi răspund întot­ culturilor furajere (Lolium ele nu-şi îndeplineau nor­ fie prelungite pînă în frontul Cursul de calificare al mi­ 1H,30 Teii
deauna cu promptitudine muitiflorum), 600 ha orzului mele. Analizele făcute au a- de lucru, ceea ce se şi a- nerilor ca lăcătuşi ar trebui 10.50 Kcp
,.An
la chemările noastre. şi 700 ha griului. Experienţa rătat că un om era în plus plică. deschis mai repede pentru Bcg;
Adam Cristian este unul Pe Cristi, cum îl numesc ne-a dovedit că prin aplica­ pe schimb, el se ocupa cu — Toate propunerile fă­ că se simte nevoia ca mi­ Ren
dintre zecile de tineri de prietenii, l-am găsit la rea tehnologiilor înaintate procurarea burajului, cu al­ cute de oamenii muncii în nerii să ştie să facă unele 20.15 Telc
la U.U.M.R. Crişcior, Sec­ masa de montaj. Avea în putem realiza — fapt care te lucruri anexe. Acum se adunările generale’ au fost reparaţii la utilaje, îndeosebi 20.50 Pub!
ţia a 111 - a Brad, care prin matriţă primul perete al u- s-a confirmat şi în acest an lucrează cu 3 oameni pe privite cu atenţie — spunea la maşinile de încărcat. 20.55 Filni
faptele sale dovedeşte că nui motostivuitor M-50 din — importante sporuri de schimb (bineînţeles cu ma­ tovarăşul loan Gal, secreta­ La mină s-a făcut şi .se gat,
îşi iubeşte întreprinderea acea zi. Tot de la el am producţie faţă de prevederile şina. de încărcat), se înde­ rul comitetului de partid al face vizibil şi sprijinul con­ ciul
şi, bineînţeles, meseria de aflat că montează trei pe­ planului, lată de ce condu­ plinesc şl depăşesc normele E.M. Deva, preşedintele co­ secvent al Centralei minereu­ 22.30 Intîl
lăcătuş în construcţia de reţi pe schimb. cerea I.A.S., şefii fermelor şi şi se obţin înaintări similare mitetului oamenilor muncii. rilor Deva. uni o
maşini. Are 5 ani vechime — Îmi place această lucrătorii din cadrul sectoru­ ca cele realizate cu 4 oa­ Cele valoroase se aplică, dar — N-am vrea să „flatăm" 23,00 Tele
în întreprindere, lui însă i meserie mai mult decît ori­ lui de chimizare se preocu­ meni pe schimb. la toate propunerile şi ob­ pe nimeni, dar realitatea es­ 23,10- Cam
se pare că de-abia ieri a care alta — ne declară el. pă cu întreaga răspundere, Multe măsuri organizatori­ servaţiile se răspunde perso­ te că la rezultatele pe care ne i
terminat şcoala profesiona­ Fiindcă mă simt mai util acţionează intr-un bun climat ce şi tehnice au fost pro­ nal celui care le-a făcut. le-am obţinut o contribuţie ţiuni
lă. Zboară anii... S-a inte­ colectivului în care mun­ de ordine şi disciplină pen­ puse de muncitorii mineri. Comitetul de partid, comU importantă a adus centrala Prag
grat rapid în acest colec­ cesc., Practicînd-o, înveţi tru a pune baze temeinice De exemplu, minerul Iulian tetul sindicatului şi conduce­ — arăta tovarăşul inginer
tiv de muncă unit şi omo­ mereu şi ai ce învăţa în- recoltei viitorului an al ac­ Doţa a propus să se confec­ rea minei sint receptive la Atanasie Popescu, şeful ser­
y
gen, unde fiecare membru tr-un astfel de domeniu tualului cincinal, începînd cu ţioneze tije filetate pentru a iniţiativele şi acţiunile noi viciului de planificare, pro­
al său ştie ce are de fă­ cum este construcţia de pregătirea terenului şi semă­ fi utilizate la gardurile de întreprinse în alte unităţi mi­ gramare şi urmărire a pro­ ii*
cut pînă în cele mai mici maşini. Am 23 de ani şi... natul din această toamnă. protecţie din subetaje în ve­ niere. Urmărind p/eocupările ducţiei. Mai ales în ultima
amănunte. Dacă lucrezi bine se vede. Pînă acum am însăminţat cu derea economisirii lemnului de la ,I.M. Paroşeni şi I.M. perioadă există o preocupa­
Dar, înainte de a-l in- Piesa pe care o execuţi te Lolium muitiflorum peste 120 (aceste tije sint recuperabi­ Lupeni privind policalificarea re deosebită din partea Cen­ B U C U
tîlnî la locul său de mun­ defineşte. Eu vin la şut cu ha, lucrare pe care o vom le). Recent, minerul Roman personalului din subteran, la tralei minereurilor Deva pen­ Radioproi
că, am notat despre el a- gîndul să fac treabă şi să încheia în prima decadă a Tamaş a venit cu o seamă mina Deva s-a organizat un tru dotarea şi aprovizionarea 7.00 Radi
pre
vesta
precierea tovarăşului loan cîştig bine. Nu aştept să lunii septembrie a.c., deoa­ de propuneri privind organi­ curs de pregătire a lăcătu­ minei noastre. Datorită aces­ melodiilo]
Oprea, secretarul organiza­ fiu împins cu mina de la rece plantele trebuie să intre zarea locurilor de muncă şi şilor ca mineri, care se în­ tui fapt muncitorilor mineri li ştiri ; 9,0.
ţiei de partid, care îl cu­ spate. Nu-mi place acest viguroase în iarnă. Pentru mai buna folosire şi întreţi­ cheie în această lună, s-au asigurat materialele şi 10.00 Buli
Revista il
noaşte foarte bine : lucru. Ne mîndrim cu pro­ însămînţările de toamnă a- nere a maşinilor de încărcat, — Pentru anul 1979-ne re­ utilajele necesare realizării Legendă
— Mă bucur că am po­ dusele ce se execută în vem efectuate arături pe mai propuneri care au fost însu­ lata, recent, tovarăşul Tiberiu sarcinilor de plan şi angaja­ letin de
sibilitatea să-mi spun pă­ secţia noastră, la realiza­ mult de 1 000 ha, suprafaţă şite de conducerea minei. Valea, secretarul comitetului mentelor, ceea ce a avut o cultural ;
Camelia
rerea despre el. Este un rea cărora o contribuţie care a fost şi fertilizată, a- Astfel a propus ca la fie­ sindicatului — se intenţio­ însemnată înriurire asupra Avanprcr
muncitor harnic, conştiin­ importantă ne aducem şi plicînd cîte 400 kg îngrăşă­ care sfîrşit de schimb, fieca­ nează organizarea unui curs mobilizării lor, a stării disci­ 12.00 Buh
cios., modest şi disciplinat noi tinerii. minte chimice la hectar. Dis­ re maşină de încărcat să fie de calificare a minerilor ca plinare. Din coi
nostru ;
în producţie. La montaj, e- punem de stocurile necesare pretative
xecută lucrări de foarte LIVIU BRAICA de îngrăşăminte pentru a 5 15,0
fertiliza toate suprafeţele ÎS,00 Rad
destinate însămînţărilor de diorecord
toamnă. întreaga cantitate scrii ; 20,
ce şi mi
de sămînţă de gria şi orz es­ 20.30 Azi,
te asigurată din producţie Campion:
proprie. atletism ;
nore ; 2!
Brigada „Hunedoara' Pe lingă recoltări şi însă- 22.30 Mai
mînţări, în programul de ac­ 21.00 Buh
C,00 Non
s-a reîntors cu rezultate ţiune am prevăzut aplicarea turn.
calcaroase
amendamentelor
pe întreaga suprafaţă ocu­ T I !
bune pată cu hamei, scarificarea litatea r;
SlMBA'
a 300 ha, din care pînă a- populară
După Suni ne relatează to­ rilor din judeţul nostru. S-a cum sint realizate 120 ha, naţionalii
varăşul Petru Mîndroni, acti­ lucrat Ia devierea unei căi re ; 18,30
vist al Comitetului judeţean ferate pe o porţiune de 2 precum şi fertilizarea cu în­ porane :
Hunedoara al U.T.C., in pe­ km, la construirea unui la­ grăşăminte organice a 450 oglindă a
rioada l iunie — 31 august borator tehnologic şi la să­ ha, din care peste 100 sint da mentah
a.c,. o brigadă de muncă pa­ parea fundaţiilor pentru o plin."
triotică formată din 50 de staţie de betoane. Valoarea deja îngrăşate pentru cultu­
elevi de la Liceul industrial lucrărilor efectuate se ridi­ rile care vor fi însămînţate se
metalurgic din municipiul că la peste 400 000 lei. în primăvara viitoare. Acţio- I .;cop
Hunedoara, a participat la Calde cuvinte de felicita­
executarea unor lucrări pe re pentru tinerii elevi ai nînd cu chibzuinţă şi spirit DUMIN
marele Şantier naţional al brigăzii de muncă patriotică gospodăresc, sub conduce­ satului :
tineretului Canalul Dunăre — „Hunedoara", dintre care rea organizaţiei de partid, ţci înaini
Marea Neagră. Munca entu­ s-au distins în mod deose­ Programe
ziastă şi plină de abnegaţie bit : Lucian Fîţă, comandan­ vom asigura materializarea I.A.S. Tii
a elevilor, disciplina şi serio­ tul brigăzii, Petru Crăciun, exemplară a sarcinilor ce ne 1 izează n
zitatea de care au dat do­ Victor Rotar, Nicolae Radu, revin în campania agricolă lor : Faţ:
vadă, au condus în final la Constantin Cireş, Vasile de toamnă privind strîngerea Scitin şi
Pregătiri
obţinerea unor rezultate fru­ Grădinar, Constantin Stoian, şcolar la
moaso, care fac cinste tine­ Aurel Boancă şi fosif Biro. fără pierderi a întregii re­ ai muzici
colte şi pregătirea unor baze La ieşirea din mină, ortacii din brigada lui Alexandru Zatrolt, mina Lonca, smt ve­
trainice recoltei viitoare. seli. A fost o zi plină la cărbune ! Foto : A. L1CIU
! J
în structura cerealelor deoarece, de regulă; am­ te înmulţiri, provenită din ră tuburi. O atenţie spori­
cultivate în unitatea noas­ plasăm orzul după sfeclă, producţie proprie, precum tă am acordat şi erbicidă- Marmurcenii din Munţii Codrului
tră, orzul ocupă un loc în­ cartofi de vară sau trifoi! şi de la centrul de semin­ rii. Ca urmare, la recolta­ DEVA :
semnat, în fiecare an des- jCăutăm pe cît posibil să ţe, din soiurile Miraj şi L- re am avut o densitate de Tovarăşul Teodor Beniuc, — Pentru că de prin ’50 la Geno\
mul pos'
Comitetului
tinîndu-i-se 18-20 la sută ' excludem sau să reducem 1050. 450—650 plante la mp. secretarul partid Moneasa comu­ sînteţi intr-o continuă în­ riile I-II
nc-a cleştare cu aceste stînci pre­
ile
nal
din suprafaţa arabilă. Da­ la minimum suprafeţele Pentru producţia acestui sugerat să scriem citeva rin- ţioase, nu ar fi lipsite de in­ DOARA :
torită acestui considerent, unde orzul să urmeze în an am realizat semănatul Producţiile medii pe tar­ duri despre munca oameni­ teres citeva comparaţii în le­ depărtat,
căra) ; E
precum şi necesităţii de a cultură după păioase. Evi­ cu deosebită atenţie. Am lale au oscilat între 4 258 lor de la cariera din zonă, gătură cu evoluţia muncii fericirea
întreprinderii dumneavoastră.
spori contribuţia la fondul dent, avînd ca plantă pre­ lucrat cu maşinile SUP 48 şi 3 680 kg boabe la hec­ aparţinătoare Simeria. Am — Ce să comparăm ?! Pe O noapte
„Marmura"
centralizat al statului, tar. Am constatat fenome­ răspuns invitaţiei şi, zilele atunci cea mai „modernă" structorul
ne-am preocupat să asigu­ nul şiştăvirii boabelor la trecute, am urcat Munţii Co­ unealtă era ranga. Cu ea dis­ New-Yori
ile I-II (!
răm atît creşterea produc­ soiul Miraj, în special pe drului, spre roca cu sclipiri locam şi urneam povara mar- tigrul M:
cristaline.
ne
la
stau
mureană.
Acum
ţiei la unitatea de suprafa­ suprafeţele semănate tim­ * Pe loan Groza, şeful carie­ îndemină braţul de oţel al brie) Răs
ţă, cît şi a rentabilităţii Orzul - suituri puriu. Atacul bolilor şi rei — care de aproape trei macaralei, buldozerul, perfo­ filmului c
bliea) ;
culturii. dăunătorilor a fost însă decenii se află intr-un neîn­ ratoarele cu aer comprimat, patrie, st
mai redus ca în alţi ani. trerupt contact cu bogăţiile filourilc şi alte utilaje de ral) ; Me
Ţinînd scama de cerinţe­ milenare de aici, cărora le înaltă productivitate, cu care (Muncitor
veri­
bloc,
bloc
le plantei, am acordat şi Sub aspect economic, smulge, „marmură cu de Monea­ în prezent extragem de zece Iarba ver
tabila
acordăm atenţie sporită ou rentabilitate ridicată merită relevat faptul că sa" — l-am găsit sus, în ini­ ori mai multă marmură dc- citorcsc) ;
cit în 1950.
gloriei
tuturor factorilor care de­ am reuşit să producem to­ ma stîncoasă a frontului de — Gindind in perspectivă, NOASA :
termină nivelul producţiei. na de orz cu un cost de lucru. sînt justificate asemenea in­ press, s
— Se cerc să fiu mereu vestiţii ?
O lucrare importantă este 603 lei, ceea ce înseamnă prezent la fazele importante citoresc) ;
arătura de însămînţare, pe mergătoare culturile pră- — pe terenurile de şes şi realizarea unui însemnat ale muncii, mai ales la judi­ — Evident ! Pe baza pro­ poliţistul
care o realizăm la adînci- şitoare, acestea lasă te­ cu SU 29 — pe cele de cîştig net la fiecare hec­ cioasa şi meticuloasa dimen­ belor, specialiştii au precizat BRAD : I
că actualul front de lucru va
(Steaua
mea de 25-27 cm, odată cu renul curat de buruieni. deal, încorporînd sămînţa tar cultivat cu această sionare a blocurilor — ne dăinui pînă prin anii 2198. TXE: :
că,
care facem şi încorporarea Pentru întreţinerea ogoru­ la ădîncimea de 5 cm. Re­ plantă. spune dinsul. Pentru atît Apoi, celălalt masiv muntos, de cur.
ajunge
noastră
marmura
în sol a îngrăşămintelor, lui, efectuăm cîte două feritor la densitate, am a- Ţinînd seama de sarcini­ in Cehoslovacia şi Ungaria, din apropiere, arc in tainiţe­ ţiunea
căra) ; GI
le
subterane
primă
materie
în cazul cînd nu putem discuiri în agregat cu gra­ sigurat cîte 500—550 boabe le stabilite de Conferinţa cît şl pc alte continente, Sil pentru alte secole,., pitan ia
In
Libia.,,
face fertilizarea cu îngră­ pa reglabilă. Lucrările de germinabile la mp, făcînd Naţională a partidului pen- Japonia, lupta pentru mod fi­ t)e la şeful carierei şi de cultură) ;
calitate
resc,
şăminte complexe, aplicăm pregătire a terenului le corecţiile necesare în ra­ tru-- sporirea producţiei de începe chiar de aici, de la Ia Alexandru Papol, secreta­ (Popu)ar)
denburg,
superfosfat în cantitate de finalizăm, în fiecare an, port de calitatea seminţei. cereale, precum şi de ex­ noi, şi — drept să spun — rul organizaţiei de partid de LAN : r
60 kg s.a. la hectar, pre­ pînă cel tîrziu la sfîrşitul Cultura a intrat înfrăţită perienţa dobîndită, vom nu-mi amintesc să fi avut aici, am aflat că cei 75 de (Casa de
acestui
al
muncitori
harnic
cum şl azotat în aceeaşi lunii septembrie. Acest lu­ în iarnă. în timpul iernii depune eforturi pentru a refuzuri din acest motiv. De­ colectiv, înfruntind condiţiile RIA : Edi
altfel, lucrăm cu oameni ca­
doză. Primăvara, în ra­ cru ne permite să înca­ am făcut fertilizarea supli­ spori continuu producţia re au o vastă experienţă climaterice reuşesc să-şi facă reşul) ;
periculoas
port de situaţia culturii, drăm semănatul în prima mentară cu azotat în can­ de orz la hectar. cum sînt : Liviu Şodincâ. pe deplin datoria. mina) ; T
facem o fertilizare supli­ decadă a lunii octombrie. titate de 50-55 kg s.a. la Gheorghe Pop, Ferdinand măvara c
Humeniuc,
Şodincă,
Pavcl
mentară eu azot. Dozele a- La însămînţare am folosit hectar, aplicarea făcîn- ANDREI REDL, Roman Pop, loan Honirdă, PAVEL BÎNDEA rul).
mintite sînt satisfăcătoare sămînţa înmulţirea I şi al­ du-se cu maşina SU-29 fă­ inginer şef ia C.A.P. Deva Florca Teahă, Ştefan Kociş. Comuna Moneasa