Page 5 - Drumul_socialismului_1978_09
P. 5
ANUL XXX
NR. 6 478
SÎMBĂTĂ,
2 SEPTEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC Un tezaur l'h indemîna tuturor
i§P colectivelor de muncă
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR,
La mina Deva
Vineri, 1 septembrie, sub preşedinţia tovarăşului fără nici un amestec din afară. Delegaţia va prezenta
Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu poziţiile României pentru găsirea unor soluţii juste şi
nist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetu ^echitabile problemelor complexe care preocupă în pre Nivelul înalt al productivităţii
lui Politic Executiv al C.C. al P.C.R. zent omenirea, problemelor care se află în atenţia Or
Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat ra ganizaţiei Naţiunilor Unite, militînd pentru creşterea
portul privind terminarea executării şi eficienţa inves rolului şi contribuţiei O.N.U. la soluţionarea, în intere fizice - factor determinant
tiţiilor realizate la Sistemul hidroenergetic şi de naviga sul tuturor popoarelor, a problemelor actuale ale vieţii
ţie „Porţile de Fier". S-a apreciat că puterea instalată, internaţionale.
pentru partea română, de 1050 MW, producţia medie Comitetul Politic Executiv a soluţionat, de aseme
anuală pe perioada 1972—1977 de 5,75 miliarde kilowaţi- nea, probleme curente ale activităţii de partid şi de stat. al depăşirii producţiei nete
ore, importantele disponibilităţi pentru perioadele consu
mului de vîrf, preţul de cost redus al energiei produse, ★ experienţă unică în activita
termenul scurt de recuperare a investiţiilor situează • Randamentul mediu in tea minieră. Toate abataje
această mare lucrare hidroenergetică printre cele mai In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a abataje la mina Deva — 15 le sînt organizate intr-o sin
eficiente din ţara noastră şi una dintre cele mai avan prezentat o informare cu privire la vizita oficială de tone de minereu pe post • gură brigadă, care lucrează
tajoase cunoscute pe plan mondial. în acelaşi timp, in prietenie pe care a efectuat-o în ţara noastra, între 16 O experienţă unică : o sin în peste 60 fronturi de lucru,
vestiţiile pentru Sistemul „Porţile de Fier“ au determinat şi 21 august, tovarăşul Hua Kuo-fen, preşedintele Co gură brigadă .in 60 de fron utiiizînd 40 de maşini de în
şi o puternică dezvoltare economico-socială a regiunii în mitetului Central al Partidului Comunist Chinez, pre turi de lucru ! • S-a preluat cărcat, 14 cărucioare de per
care este amplasată hidrocentrala. mierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chi acţiunea din Valea Jiului in forat, numeroase perforatoa
Comitetul Politic Executiv apreciază că prin realiza neze. ce’ priveşte policalificarea re grele şi alte utilaje. A-
rea acestui mare sistem hidroenergetic şi de navigaţie Comitetul Politic Executiv a aprobat întru totul şi personalului din subteran. oeastă brigadă-gigant este
s-au creat condiţii pentru extinderea colaborării româ- a dat o înaltă apreciere activităţii tovarăşului Nicolae condusă de minerul Petru
no-iugoslave în utilizarea cît mai completă a potenţia Ceausescu, desfăşurată în conformitate cu linia politică Colectivul minei Deva a în Groza, cadru cu multă ex
lului pe care îl oferă Dunărea. în acest sens, a fost re generală a partidului şi statului nostru, cu orientările cheiat cele 8 luni din acest perienţă organizatorică şi în
liefată importanţa pe care o reprezintă sistemul hidro Congresului al Xl-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale an cu o depăşire de 12 000 munca cu oamenii, precum
energetic „Porţile de Fier II“, aflat în plină construcţie, P.C.R., cu interesele fundamentale ale cauzei socialis tone de minereu cuprifer şi şi de şase mineri şefi de
care va aduce o contribuţie însemnată la dezvoltarea mului, progresului social, păcii şi colaborării între po cu un însemnat plus la me schimb — Iulian Doţa,
colaborării economice dintre cele două ţări, Ia utilizarea poare. S-a relevat importanţa deosebită a acestei vizite tale în concentrate. Luna Gheorghe şi Constantin A-
optimă a potenţialului hidroenergetic în sectorul comun — prima vizită Ia nivelul cel mai înalt al conducerii august, lună de vîrf în în preotesei, Alexe Evdochinov,
al Dunării, Ia satisfacerea necesarului de energie şi la partidului şi statului chinez în România — care, încu trecerea socialistă, a fost Roman Tamaş şi Gheorghe
dezvoltarea economică a zonelor adiacente. Comitetul nunată de succes deplin, marchează un moment cu ade cea mai rodnică : s-au ex Nicoară.
Politic Executiv a aprobat Procesul verbal privind ter vărat istoric în dezvoltarea continuă a relaţiilor tradi tras peste plan 3 000 tone- — Primul rezultat al noii
minarea^ executării Sistemului hidroenergetic şi de navi ţionale de prietenie şi colaborare dintre partidele, ţă de minereu cuprifer, produc organizări — arăta tovarăşul
gaţie „Porţile de Fier" încheiat la Belgrad. rile şi popoarele noastre. Vizita se înscrie în politica tivitatea muncii în abataje Stănculescu — este faptul că
n cadrul lucrărilor, Comitetul Politic Executiv a dez consecventă a României de dezvoltare a prieteniei, co s-a ridicat la 15 tone pe maşinile de încărcat sînt mai
bătut şi aprobat un raport privind desfăşurarea acţiunii laborării şi solidarităţii cu toate ţările socialiste, de de post, s-au dat peste preve bine utilizate şi întreţinute.
de identificare şi inventariere a bunurilor de valoare păşire a divergenţelor dintre ele, de normalizare a ra deri 29 tone de cupru în Apoi, am rezolvat şi proble
deosebită. porturilor şi întărire a unităţii şi solidarităţii lor. concentrate, însemnate can ma stăpînirii calităţii mine
Aplicînd prevederile Legii privind ocrotirea patrimo Comitetul Politic Executiv a subliniat cu profundă tităţi de alte metale, la pro reului extras în funcţie de
niului cultural naţional, a măsurilor stabilite în această satisfacţie rezultatele fructuoase ale vizitei, ale noii în- ducţia netă se prevede o re conţinutul diferitelor porţiuni
direcţie de conducerea de partid şi de stat, Comisia cen tîlniri — a doua în acest an — dintre tovarăşii Nicolae alizare de peste 114 la su ale zăcămîntului, am rezol
trală de stat a patrimoniului cultural naţional, celelalte Ceauşescu şi Hua Kuo-fen, care s-a desfăşurat sub sem- tă (pe 7 luni realizarea es vat şi discuţiile legate de ne-
organe de stat, în atribuţia cărora intră înfăptuirea pre ntil dorinţei comune de a asigura o bază şi ^mai con te de 113,12 la sută). preluarea la timp a produc
vederilor legale în acest domeniu, au activat pentru iden cretă, de a conferi dimensiuni tot mai cuprinzătoare, un — Doi factori sînt hotărî- ţiei de la unele abataje şi
tificarea şi evidenţa valorilor cultural-artistice, din ţară conţinut tot mai bogat bunelor raporturi româno-chi- tori în realizarea producţiei ceea ce este mai important
şi străinătate, care reprezintă bunuri aparţinînd între neze, întemeiate pe încredere, stimă şi respect mutual, nete — spunea tovarăşul in am sporit extracţia de mi
gului nostru popor. pe egalitate şi întrajutorare tovărăşească. Voinţa am giner Ion Stănculescu, şeful nereu astfel că s-au asigu
Comitetul Politic Executiv a aprobat măsurile propu belor părţi de a amplifica şi aprofunda conlucrarea din secţiei mină : un nivel rat toate condiţiile ca fie
se pentru accelerarea lucrărilor de inventariere şi bună tre partidele şi ţările noastre îşi găseşte o pregnantă înalt ai productivităţii fizice care muncitor miner să be
administrare a acestor bunuri aparţinînd patrimoniului expresie în noile înţelegeri stabilite de cei doi condu şi reducerea cheltuielilor de neficieze de săptămîna redu
cultural naţional şi a indicat să se ia măsuri în conti cători de partid şi de stat, în documentele de colabo .producţie, îndeosebi a celor să de muncă. Eu aş intitula
nuare pentru apărarea şi evitarea oricăror înstrăinări sau rare semnate la Bucureşti. A fost evidenţiată, în acest materiale. Cît priveşte creş articolul de ziar cam aşa :
deteriorăti a valorilor culturale, pentru conservarea, va sens, însemnătatea convenţiilor şi protocoalelor înche terea productivităţii muncii Ia „Unde este muncă colectivă
lorificarea ştiinţifică şi punerea în circuitul public a iate cu ocazia vizitei tovarăşului Hua Kuo-fen în Româ nivelul de 15 tone de mine este şi conţinut, calitate".
tuturor bunurilor care alcătuiesc această preţioasă avu nia, a acordului cu privire la constituirea Comisiei gu reu pe post în medie pe a- Pentru că pe oameni, formînd
ţie materială şi spirituală a naţiunii noastre socialiste. vernamentale româno-chineze de colaborare economică bataje, ea s-a asigurat prin o singură brigadă, ii intere
Comitetul Politic Executiv a aprobat directivele pri şi tehnică. aplicarea metodei de ex sează bunul mers al tuturor
vind participarea României Ia lucrările celei de-a Comitetul Politic Executiv îşi manifestă convingerea tracţie cu subetaje, o dotare abatajelor, inclusiv calitatea
XXXIII-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., care că, în spiritul importantelor hotărîri stabilite cu prile tehnică corespunzătoare, pu producţiei care se dă din-
începe în septembrie a.c., şi propunerile ce vor fi fă jul dialogului la nivel înalt, de la Pekin şi Bucureşti, nerea la dispoziţia minerilor tr-un abataj sau altul.
cute de ţara noastră cu acest prilej. întreaga activitate se va intensifica şi diversifica cooperarea economică, în a materialelor necesare pen La mina Deva s-a acţionat
a delegaţiei române Ia această sesiune va fi consacrată producţie şi pe terţe pieţe, colaborarea în ramurile de tru realizarea sarcinilor la pentru o mai raţională or
promovării tezelor şi liniilor directoare privind rela vîrf ale ştiinţei şi tehnologiei contemporane, conlucrarea toate fronturile de lucru şi ganizare şi a brigăzilor de la
ţiile internaţionale cuprinse în hotărîrile Congresului pe tărîmul învăţămîntului, artei şi culturii dintre China organizarea activităţii într-o
al Xl-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, în ex şi România. S-a apreciat, de asemenea, perspectiva ex singură brigadă de abataj. I. MIRZA
punerile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în alte docu tinderii contactelor pe linie de stat, a organizaţiilor de La mina Deva s-a trecut,
mente de partid şi de stat, principiilor deplinei egali masă şi obşteşti, între parlamente şi alte instituţii ale în urmă cu două luni, la o (Continuare in pag. a 2-a)
tăţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, celor două ţări, a schimburilor de experienţă în con
neamestecului în treburile interne şi avantajului reci strucţia socialistă între România şi China populară.
proc, renunţării Ia forţă şi îa ameninţarea cu forţa, Recoltările şi semănatul în
dreptului fiecărui popoc de a-şi hotărî singur soarta, (Continuare în pag. a 4-a)
prim—planul preocupării
Asemenea unor perle salbă lucrătorilor de la I.A.S. Simeria
în campania agricolă de şu Mare. Am stabilit să ter
Localităţile de pe Valea amenajat circa 6 ha de noi ţa blocului L. 1 din Lupe ni, tă ziua printre flori, dînsul
Jiului sînt asemenea unor spaţii verzi, S-au plantat alături de Mihai Budalea, ne mobilizează, ne organi toamnă noi, lucrătorii de la minăm recoltatul pînă la da
I.A.S. Simeria, avem de rea
perle intr-un şirag, adică 12 000 de arbori şi arbuşti ajutor de miner la mina zează... lizat un volum sporit de lu ta de 25 septembrie a.c., ţi-
nînd seama de faptul că du
una mai frumoasă decît al ornamentali, 80 000 fire de Bărbăteni. Dealtfel, blocul L. 1 nu pă această cultură trebuie
ta. O spun asta localnicii, flori în parcurile oraşului, — E frumos împrejurul este o excepţie în cartie crări la recoltatul culturilor şi să însămînţăm cereale pă-
la semănatul cerealelor pă-
o spun cei ce trec prin Va — Ce rol au deputaţii în blocului. Trandafirii —foar- rul „Vîscoza" din Lupeni. ioase. Hameiul a fost strîns
le, ^fiind evidentă strădania Aproape toate blocurile sînt ioase şi al plantelor furaje de pe mai mult de jumătate
re. Potrivit prevederilor pro
organelor locale ca şi a aşa.
cetăţenilor de a-şi crea un Oraşele Văii Jiului ...loan Floca, secretarul gramului de acţiune care a din suprafaţa planificată, iar
fost dezbătut recent cu pri
legumele de pe 30 de ha.
mediu ambiant cît mai plă organizaţiei de bază nr. 8
cut, mai primitor. din cartierul „Aeroport" al lejul adunării oamenilor mun Importante forţe am con
— De la începutul anu această activitate ? te mulţi — au înflorit bo Petroşaniului ne-a condus cii, trebuie să realizăm cu centrat la recoltatul şi însi-
lui şi pînă în prezent — — Unul foarte mare. Ei gat, gladiolele de aseme printre blocuri ca să ne maximă operativitate şi fără lozatul furajelor. Avem deja
ne spunea loan Rujoi, vi mobilizează cetăţenii, sînt nea. Cine a creat această convingem cum arată, la pierderi recoltatul cartofilor insilozate 5 000 tone nutre
cepreşedinte al Comitetului în fruntea acţiunilor patri frumuseţe ? ora actuală, cvartalul. Am şi legumelor de pe 180 ha, ţuri şi continuăm sâ însilo-
executiv al Consiliului popu otice. Oameni cum sînt A- — Noi, cei ce locuim în fost pe străzile Unirii, Inde strîngerea porumbului de pe zăm zilnic cîte 400 tone fu
lar Vulcan — am realizat lexandru Plic, Aurel Che- bloc. Am adus pămînt fer pendenţei şi am văzut în 269 ha, a hameiului de pe raje, avînd astfel posibilita
lucrări de gospodărire şi troiu, losif Moraru, Gheor- til, am altoit trandafiri, am faţa fiecărui bloc spaţii 180 ha şi a plantelor anu tea să ajungem la peste
înfrumuseţare în valoare de ghe Dincuţă şi alţii sînt plivit, strooim zilnic. verzi, flori şi printre ele ale furajere de pe 525 ha.
peste 34 milioane lei. cei ce şi-au făcut din înfru — Cine e cel mai activ ? In ceea ce priveşte recoltatul 15 000 tone.
— Ce s-a înfăptuit ? museţarea Vulcanului o pre — Tovarăşul Pantelimon TRAIAN BONDOR cartofilor, acţiunea este a-
— S-a pus la punct mi- ocupare permanentă. Ciubotaru, preşedintele de proape de finalizare în ca Ing. GH. DUMITRAŞCU
croraionul 3 B, unde s-au ...Stăm pe bancă, în fa- bloc. Dînsul e aproape toa (Continuare în pag. a 3-a) drul fermei de legume şi se directorul I.A.S. Simeria
lucrează cu patru maşini la
fermele din Orăştie şi Peşti- (Continuare in pag. a 2-a)
