Page 4 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 4
Fag, 4 DS OMUL SOCIALISMULUI NR. 6 812 & MARŢI, 2 OCTOMBRIE 1976
i Concursul celor mai buni
dintre cei buni
Cosivorhirî Reuniunea Direcţiunii P.C. itatian consacrată — Foc! construieşte o tarii nouă, o
unor probleme interne şi internaţionale Abia s-a rostii comanda şi tară mândră, lot mai puter
liniştea a fost spartă (lc zgo nică, independentă şi suvera
româno- Roma a avut loc o şedinţă în primul rînd a şomajului statal că aceasta sc caracte motul de împuşcături trase în nă, şi, în acelaşi timp, se pre
ROMA 1 (Agerpres).--— La
rafale. Cei 0 ochitori îşi ..în
găteşte să fie gata oricînd
în rîndurile tineretului.
1
terea inflaţiei, care a atins un
a Direcţiunii Partidului Co în condiţiile crizei econo rizează în prezent prin creş şurubaseră“ puternic patul ar su-şi apere cu arma în mină
mei în umăr şi îşi încleşta
munist Italian, la care au
iugsslave fost examinate probleme in mice, se arată în rezoluţie, se ritm anual dc 15 Ia sută, re seră palmele bătătorite de cuceririle, victoriile obţinute
în construcţia socialismului.
adînccsc contradicţiile dintre
ducerea volumului investiţii
ternaţionale şi interne. statele capitaliste. Un carac lor;' deteriorarea perspective muncă pc puşca mitralieră. Iar aceşti oameni, care după
BELGRAD 1 (Agerpres)j într-o rezoluţie adoptată, ter tot mai acut dobîndesc lor în domeniul exporturilor. 7 ¡nicle erau sus. departe şi ce termină orele de program,
— Tovarăşul Virgil Troliu, Direcţiunea P.C.l. relevă că raporturile dintre ţările dez Direcţiunea. P.C.L a chemat parcă — deşi nemişcate — ju îmbracă uniforma şi se duc
membru al Comitetului I’oii- ţările capitaliste cunosc în voltate industrial şi cele în guvernul italian să ia măsuri cau în calarea armei. pe poligon să se instruiască,
(ic Executiv al C.C. al I’.C.R., prezent dificultăţi economice curs dc dezvoltare. în legă eficiente pentru combaterea Am redat un crhnpei din să înveţe a mintii tehnica -de
viceprim-ministru al guvernu sporite. Acest lucru se reflec tură cu aceasta, Direcţiunea inflaţiei şi a scumpctei, a cri manifestarea ce a avut loc luptă, sînt demni de admirat
lui, a efectuat o vizită oficia tă în accelerarea ritmului in P.C.l. evidenţiază necesitatea zei din domeniul locuinţelor, duminică, prilejuită de 'între ■ fia şi respectul nostru, al tu
lă în Republica Socialistă Ser instaurării unei noi ordini e- cerea celor mai buni ţintaşi turor. Concursul de tragere,la
bia, la invitaţia lui Ivan flaţiei şi în stagnarea produc conomice internaţionale. pentru a îmbunătăţi sistemul din detaşamentele gărzilor tirită (t reliefat, gradul ridicat,
Stambolici, preşedintele Con ţiei. Un caracter dramatic l-a Analizînd situaţia din Ita de ocrotire a sănătăţii şi dc patriotice din judeţ. Au venit de instruire şi pregătire, mi
siliului Executiv al Adunării dobîndit problema şomajului. lia, Direcţiunea P.C.l. a con- asigurări sociale. aici mineri din Valea Jiului, litară a gărzilor patriotice
acestei republici iugoslave. siderurgişti de la Hunedoara . din judeţul nostru, dcscmnîn-
.în timpul vizitei, tovarăşul Spania : NOI ATENTATE ÎN ŢARA BASCILOR Panama : şi Călan, constructori, ţărani du-i pe cei mai buni dintre
Virgil Trofin a avut întreve cooperatori, reprezentanţi ai cei buni. lată numele celor
deri cu Dobrivoie Vicliei, MADRID 1 (Agerpres). — liţist la San Sebastjan. In a- S-A PUS CAPĂT celor cc alcătuiesc braţul în cc s-au clasat pe primiie
membru al C.C. al U.G.I., Noi atentate au fost comise cest din urmă atentat au fost, UNEI DOMINAŢII armat al clasei muncitoare. locuri: La femei cele mai
preşedintele Prezidiului R. S. duminică in Spania, cărora de asemenea, răniţi grav doi Gărzile patriotice, înfiinţate bune ochitoare s-au dovedit
Serbia .şi Ivo Margan, vice poliţişti. COLONIALE şi conduse de partid, sini cian a fi Elisabela Drăgan (Deva).
preşedinte al Consiliului Exe le-au căzut victimă un tînăr DE 76 ANI bine sc ştie — continuatoa Viţa Vidican (Călan) şi htlia-
cutiv Federal al R.S.F. Iu de 23 dc ani în cartierul Las ★ re ale acelor detaşamente ca na Moldovan (Petroşani), ca
goslavia. Arcnas din Bilbao şi un po- Şeful poliţiei municipale CIUDAD DE PANAMA 1 re,- raspunztnd chemării Parti
din localitatea spaniolă Aino- (Agerpres). —- In prezenţa dului Comunist Român, la 2." re s-au clasat pc locul l. iar
unei mulţimi imense, la Cero August 1944, au participat, la la bărbaţi Dorin Vasiliu (De
INSTALAREA PREŞEDINTELUI ALES rebicta, provincia bască Bis- Ancon, în zona Canalului Pa înfăptuirea revoluţiei, de eli
AL NIGERIEI caya, a fost asasinat dumini nama, preşedintele Republicii berare socială şi naţională, va), Mihai Cocota (Simerie'■
că seara la Guernica de către Panama, Aristides Royo, a antifasciste şi antiimpcrialis- loan Fardai (Hunedoara) !
LAGOS I (Agerpres). -—- nal după 13 ani de guvernare trei indivizi mascaţi, care au înălţat luni, la ora 8,00, ora te, la eliberarea teritoriului Richter Rudolf (Deva) la di
La Lagos a avut loc luni, în militară. Evenimentul coinci locală, steagul panamez în ca României de cotropitori.' Se - •ferite I ipuri de atajgajin din
piaţa Tafawa Balowa, cere de, de asemenea, cu, cca dc-a reuşit să dispară de Ia locul drul unei ceremonii care pu ştie. de asemenea, că poporul dotare. Pe Tocalităţi Deva s-u
monia preluării oficiale a 19-a aniversare a proclamării faptei. ne capăt unei perioade de 7(i nostru, avînd în frunte un , clasat pe locul 1. Petroşani
funcţiei de şef al statului de independenţei Nigeriei. De la începutul anului, în ani de dominaţie colonială. conducător înţelept — Parti pc locul II. iar Hunedoara
către preşedintele ales al Ni Totodată, pe străzile oraşu Spania elementele teroriste au Momentul deschide calea dul Comunist Român — îşi pe locul III.
lui a avut loc o marc paradă, restabilirii suveranităţii naţio
geriei, Sbelvu Shagari, mo la care . au luat parte unităţi ucis 114 persoane,' dintre care
ment care marchează reveni militare, elevi şi reprezentanţi 47 poliţişti şi 12 ofiţeri ai ar nale a .Republicii Panama a-
supra Canalului Panama şi zo
rea la un regim constituţio ai diferitelor etnii din ţară. matei. nei adiacente.
treprinde o vizită oficială în clarat Felipe Gonzales, se de vînt alingînd 90 km la
Uniunea Sovietică. cretar general al Partidului oră (faţă dc 240 km la oră
Socialist Muncitoresc Spa duminică). Owen a pro
© La Managua s-au des niol, la sfîrşitul lucrărilor vocat moartea a 11 persoa
făşurat lucrările primei con congresului extraordinar al ne în Insula Shikoku, asu
ferinţe naţionale a Frontului partidului său. In context, pra ţărmurilor sud-esticc ale
® La Hanoi s-a încheiat Sandinist de Eliberare Na Gonzales s-a referit la difi acesteia abătîndu-se valuri
vizita oficială de prietenie ţională din Nicaragua cultăţile de natură econo de 10 metri. S-au înregis
efectuată in R. S. Vietnam (F.S.L.N.), cave a analizat mică şi politică ce „ame trat, de asemenea, importan Aspect din întrecerea celor mai buni ţuitaşi din detaşa
dc către delegaţia de partid probleme referitoare la pro ninţă democraţia încă fra te pagube materiale, un nu mentele gărzilor patriotice.
şi dc stat bulgară, condusă cesul de reconstrucţie naţio gilă, care nu a avut' timp măr dc 100 000 de persoa
dc Todor Jivkov, prim-se- nală şi la refacerea econo să sc consolideze“. ne rămînînd fără adăpost.
cretar al C.C. al P.C. Bul miei naţionale. Conferinţa a S-a încheiat „Săptămîna
gar, preşedintele Consiliului adoptat o hotărîrc cu pri O La Ilanovra a avut Ioc O în cadrul unei confe
vire la perfecţionarea struc o sesiune antifascistă, la ca
dc Stat al R. P. Bulgaria. turii F.S.L.N. rinţe de presă cu ziarişti Crucii roşii“
Cu prilejul vizitei, între cele re a fost lansat un avertis nord-amcricani, organizată
două ţări au fost semnate ® Potrivit datelor oficia ment în legătură cu intensi Ia Havana, preşedintele Con
un tratat de prietenie şi co le ale Direcţiei generale de ficarea activităţilor elemen siliului dc Stat al Republi In cadrul manifestărilor care prilej au fost vizitai»
laborare, precum şi un acord statistică din Uruguay, sa telor neonaziste în R.F.G. cii Cuba, Fidel Castro, a a- prilejuite dc „Săptămîna şi îndrumate şi un numai
de cooperare ştiinţifică şl lariul real a scăzut în a- La sesiune au participat re rătat că, în ultimele nouă Crucii roşii“., în judeţul nos mare dc familii. • Dona
tehnică, un acord consular ceastă ţară, in primul semes prezentanţi ai organizaţiilor luni, peste 3 000 de persoa tru au avut loc o seamă de onorifice dc sînge laUVul -
şi acorduri privitoare la tru al anului, cu 10,8 la sindicale, social-democraţi şl ne „condamnate pentru ac acţiuni din rîndul cărora can, Pctrila, Lupeni. I
transportul aerian şi mari sută. Majorarea cu zece la .comunişti, reprezentanţi ai tivitate împotriva securităţii amintim : câni, Sîntămăria-Orlca, (..şa.
tim. sută a salariilor decretată în clerului, cadre didactice şi stalului cubanez au fost pu Hunedoara, I.M.M.R. Sirhe-
luna august nu a putut com studenţi. se în libertate“, transmite a- ® în toate localităţile si ria, Spitalul Hunedoara şi
O Luni, la Moscova au pensa efectele inflaţiei, care genţia Prensa Latina. în marile unităţi economice I.M. Barza. In total 291 dc
început convorbirile dintre numai în luna iulie a fost O Taifunul ..Ovvcn", cel şi instituţii — conferinţe cu donări. © La secţia repara
preşedintele Consiliului de de peste 9 la sută. dc-al 16-lea declanşat în ac tema „Crucea roşie în cei ţii siderurgice din C.S. Hu
Miniştri alU.R.S.S., Aleksei tualul sezon, s-a abătut a- 35 dc ani de la eliberare“. nedoara s-a organizat săr
Kosîghin. si primul ministru ® ..Criza prin care trece supra oraşului Osaka, dar cu • In unităţile şcolare mari bătorirea donatorilor onori
o forţă ceva mai scăzută, MMM
al Republicii Elene, Con democraţia spaniolă va fi — expuneri şi simpozioane fici dc sînge. Cu acest pri
stantin Caramanlis, care în- îndelungată şi grea“, a de- viteza maximă a rafalelor pc teme ale ocrotirii sănă lej ansamblul „Haţcgana" a
tăţii copiilor şi tineretului,
precum şi pe tema „Particu dat un spectacol în cinstea
larităţi ale creşterii şi dez donatorilor, iar celor cu un
voltării copiilor dc vîrstă număr mai marc de donări
„Criza partidelor în statele occidentale“ şcolară“ • La Institutele dc li s-a înmînat insigna „Do
învăţămînt superior din Pe nator onorific dc sînge“.
troşani şi Lluncdoara — co • Comitetele municipale şi
Un fenomen nou a apă sc bazează pc promovarea zent, administraţia este cea ţională afectează, în princi locviu pc tema „Pregătirea orăşeneşti au înmînat acti
rut şi sc intensifică în c- represiunii, fondată pe ' o care sc erijează în princi pal, partidele care partici tineretului pentru viaţa dc vului de Cruce roşie cu
poca actuală în statele ca violenţă nu numai simboli palul organizator politic, în- pă dc obicei la crearea ,gu familie". ® In unităţile mi realizări meritorii diplome
pitaliste avansate. Cu ca că ci deschisă, făţişă şi ca tr-un rea! partid al clase vernului în statele respec niere din Valea Jiului — şi insigne de evidenţiat —
racter bivalent, acesta sc re se manifestă în cclc mai lor dominante. Iar hege tive. în momentul dc faţă, dezbateri pe tema „Cura aur, argint şi bronz. In to
materiali? ază. pe clc o par variate forme, dc la rcstrîn- monia capitalismului mono alegătorii nu mai reuşesc balneară şi aparatul locomo tal au fost înmînate insigne
le, prin instalarea tot mai gerca libertăţilor şi dreptu polist multinaţional este, să opereze o delimitare cla tor al oamenilor cu muncă şi diplome unui număr dc
puternică a unei forme noi rilor cetăţeneşti, pînă la fără îndoială, strîns legată ră între politicile acestor în subteran". ® în toate u- 150 dc activişti ® In cadrul
dc autoritarism statal, cc consolidarea aparatului ju dc această veritabilă uzur partide. Iar evoluţia con nităţilc şcolare s-a declan festivalului filmului dc edu
deschide calea restrîngcrii ri —i c şi poliţienesc. De ase- pare. In acest mod. admj- temporană în statele indus şat pregătirea ediţiei urmă caţie sanitară şi de Cruce
libertăţilor cetăţeneşti, iar trializate occidentale favo toare a concursului „Sani roşie, filmul „Stop alcoolu
pe dc alta — printr-un de ,Le Monde Diplomatique' rizează apariţia unui nu tarii pricepuţi" ® Acţiuni lui“ realizat de cineclubul
clin considerabil al rolului cleu al unui partid unic al dc igienizare a localităţilor I.M. Barza şi Comitetul oră
partidelor politice. Realita grupurilor conducătoarei Ex şi unităţilor la Hunedoara, şenesc de Cruce roşie a obţi
tea economică şi socială din menea, statul continuă să nistraţia a ajuns să repre tinderea autoritarismului sta Călan. Brad. Baia de Criş, nut Premiu) special al C.C.
statele respective îşi arc. . controleze domeniul repro zinte practic locul adoptă tal în toate domeniile vie Uia, Petroşani şi altele cu al U.T.C.
fără îndoială, rolul său în ducţiei capitalului dar a- rii deciziilor : ca sc adre ţii cotidiene, precum şi de
criza sistemului partidelor bandoncază. sub pretextul sează in mod direct diver clinul funcţiilor sociale ale
occidentale, dar acesta sc crizei economice, funcţiile selor grupuri socio-profe- statului, care afectează mai
manifestă prin intermediul sale sociale, în detrimentul sionale, pe deasupra parti ales anumite grupuri- socia ine poate da relaţii?
instituţiilor şi al ideologiei maselor largi populare. delor politice, favorizîn- le defavorizate (tinerii, fe
dominante. Creşterea vio Se poate aprecia că a- du-se astfel un ncocorpora- meile, imigranţii, sau locui
lenţei represive a statului ceste fenomene se situează tisvn instituţional şi un neo- torii unor regiuni slab dez In dimineaţa zilei de 30 un tigru —, îmbrăcat în
este însoţită, de exemplu, la baza crizei şi declinului clientelism vertical. voltate) determină aprofun septembrie a.c., în staţia pantaloni bleumarin şi
de o reformulare a propriei partidelor politice ale cla De aici decurge o criză darea unei crize a legitimi C.F.R. Deva o persoană de sacou negru cu dungi al
sale legitimităţi ; în fond, selor dominante în lumea accelerată a reprezentativi- tăţii unui atare sistem, fă sex bărbătesc a fost acci bastre.
statul capitalist însuşi răs occidentală, slab reprezenta tâţii partidelor aflate la pu ră a provoca însă o ruptu dentată mortal de un tren. Oricine poate furniza re
punde crizei sale reorgani- te astăzi în forurile deci tere, în rîndul claselor şi ră a consensului păturilor Fără nici un fel de acte laţii asupra victimei este
zîndu-se din punct dc ve zionale. care s-au deplasat grupurilor sociale pc care conducătoare în ceea ce pri asupra sa, victima nu a rugat să anunţe Miliţia
dere practic şi ideologic. şi ele dc la Parlament spre lc reprezintă aceste forma veşte dominaţia dc clasă. putut fi identificată. Sem judeţului Hunedoara, la
Această reorganizare însă organele executive. în pre- ţiuni politice. Criza institu (Agerpres) nalmente : circa 40 de
ani, pe piept un tatuaj — telefon 12121.
poştale, factcrll
Abonamentele ce rac la oficiile
COLEGIUL DE REDACŢIE : REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA : poştal) «1 difuzoril voluntari întreprinderi si
Nlcolae Badiu, Gbeorghe Călinescu, Tiberiu Islrate 2700 Deva, str. Dr, Petru Groza, nr. 35 InstltutlL Í2
o
(redactor şei adjunct). Elena Lucia Llcîu. Gbeorghe Telefoane: 11275, 11585, 20708 Costul anul abonament: M Iei (pe g tunt). a
Parei frpdac'or şef). Vaslle Pâfan, Nicolao Tircob TIPARUL : Tiooarsfla Deva. str. 23 August, nr. 257 iei (pe 9 luni), »9 lei (un an).
