Page 5 - Drumul_socialismului_1979_10
P. 5
ANUL XXXI
NR: 6 813
MIERCURI,
3 OCTOMBRIE
1979
4 pagini — 30 bani
La planul pe primii patru ani ai cincinalului a fost realizat
!'• • *• ' '' Wi Avansul ciştigat în îndeplinirea cincinalului-
ÉlllillÜ
Ipili
r-: îlllplifi bază trainică a realizărilor viitoare
h :
Convorbire cu iug. VASILE GOLDA, că. Această perfecţionare a
directorul I.M. Hunedoara activităţii dc conducere şi
producţie a favorizat o emu
laţie generală, antrcnînd în
Colectivele dc muncă din cadrul întreprinderii miniere tregul colectiv în. eforturile
Hunedoara au îndeplinit sarcinile de plan pe primii patru pentru îndeplinirea sarcinilor
■BHhE ani ai cincinalului prin depăşirea principalilor indicatori dc plan, stimulînd puternic
cu : © 185,6 milioane lei la producţia industrială globală creativitatea tehnică, tendin
rtixQ @ 19,2 milioane lei la producţia marfă © 38 498 lei pe ţele şi acţiunile orientate spre
lucrător la productivitatea muncii.
tehnologii moderne, menite să
asigure creşterea productivită
wmmm ţii muncii, reducerea consu
— Eforturile minerilor din murilor materiale şi energe
bazinul metalifer al Munţilor tice, ridicarea eficienţei în
Poiana Ruxcăi, ca şi rodnicia
I.a 'CA'P Stncrai — din nou pe „drumul pîtnll“ — mecanizatorii Ghe.orghc Tlliban şi acestora, sînt evidente în pe tregii activităţi.
onştantiu Brăşovciinu ati „Înhămat caii-put ore“ l» discuitorl. Fti^de — Rămmînd, pentru mo
rioada celor trei ani şi nouă
luni care au trecut din actu ment, în sfera tehnicii şi teh
alul cincinal al revoluţiei teh- nologiilor cu eficienţă prac
ÎN INTERIORUL nico-ştiinlifice. Care este fac tică, în ce constă originali
Un cuvînf de ordine al acestei campanii torul dc escnfă al acestei reu tatea acţiunilor întreprinse în
ZIARULUI : şite de prestigiu, care se cir bazinul metalifer Poiana
cumscrie notabil în cerinţele Ruscăi ?
Toţi locuitorii satelor - © Transporturile u- etapei pe care o parcurgem, avansate ale unor operaţiuni
— Am realizat mecanizări
ale sarcinilor majore trasate
grafic
în
zinale
şi la un înalt ni de conducerea de partid ? — cum ar fi cele de ram-
blecre, de transport, de ex
—• Factorul determinant în
prezenţi la muncă ® Note bune (dar obţinerea acestor rezultate îl ploatare — concomitent cu
vel de eficienţă
extinderea metodei combina
şi rele) la deschi constituie colectivul în ansam ficile, cu care ne confruntăm. te dc exploatare, în acest ca
blul lui, care — prin strădu
în cîmp! derea noului an inţele perseverente ale orga Ara reuşit aceasta şi prin dru eforturile fizice din sub
de studiu în în- nului colectiv dc conducere, faptul că, în această perioadă, teran fiind simţitor reduse.
ale organizaţiilor de sindicat
ara realizat o structură de or
La uzinele dc preparare a
Sc mai „încruntă“ vremea sc acţionează mai intens, dacă văţămîntul poli- şi U.T.C., coordonate compe ganizare şi am introdus me minereurilor de licr, a pre
a ploaie. Atenţie ! Iar o să nu sc asigură o mobilizare tico-ideologic tent dc organizaţiile de partid tode de conducere care răs parării dolomitelor şi talcu
înceapă să „curgă“... eterne a forţelor de muncă mult 9 Teatrul liunedo- — a făcut în aceşti ani paşi pund în mai marc măsură ' lui, s-au făcut o scamă de
le regrete şi nelipsitele .jus mai bună ca în prezent (uni rean de amatori însemnaţi pe calea creşterii realităţilor din întreprindere, perfecţionări tehnice care au
tificări — laitmotive care sc tăţile respective au suprafeţe competenţei politico-profcsio- cerinţelor unei organizări şti revoluţionat indicatorii canti
pun pe „tapet“ atunci cînd foarte mari şi dc aceea tre să nu mai rămî- nale, a omogenizării şi uni inţifice, conducînd la impli tativi şi calitativi ai produ
uncie unităţi agricole „defi buie urgentat ritmul recoltă nă dator publi tăţii sale dc acţiune. Avem carea directă a tuturor nive selor.
lează cu graţie“ în sensul rilor acestor plante). Printre cului actualmente un fond dc ca lelor ierarhice în soluţionarea
invers al săgeţii care indică altele, a început şi culesul © Semnal dre tehnice şi muncitoreşti operativă şi competentă a di Convorbire consemnată de
sporurile acumulate zi de zi porumbului. Gata recoltat —- cu valoare crescută, capabil verselor cerinţe pe care lc ri SABIN IONESCU
pe graficele de producţie ale 2 ha 1 Au mai rămas vreo & Sport (fotbal, să rezolve problemele com dică sectoarele dc producţie,
V '““stei perioade. 705 ha. handbal, înot) plexe şi nu de puţine ori di fiecare la locul său de mun (Continuare in pag. a 3-a)
! n semnal ! Stop acestor Din situaţia la zi a sta
/.w lenlări ! Nu sînt motive. diului pregătirii terenurilor
:mc bună a fost pînă a- pentru însămînţări şi semăna COLOCVIU
' ' , „de puteai s-o duci cu tului propriu-zis, rezultă ur ..Pregătirea tinerilor stu
„^ÎSţrcile". Cc s-a realizat în mătoarele : denţi pentru viaţa «le fami
lie“ a fost tema unui apre
interval dc timp în raza © la orz, în afară dc ciat colocviu organizat la In
> Consiliului unic agroindus C.A.P. Simeria, toate unită stitutul de mtno Petroşani.
trial Simcria rămînc să ve ţile din consiliu au încheiat Colocviul, la care au partici
prevenire
de
dem împreună cu dumnea lucrările dc însămînţare. Coo pat studenţi din anii I şi Ml, mijloc infecto-contagioase, a la unor
intervenţiile
boli
s-a
a
«Ie
bucurat
voastră. perativa respectivă mai arc competente ale medicului Dan cărei reuşită şi-a dat con
faţă, prezentată în modul încă 14 ha ce nu au lost loanovici. curaţii medicul Maria Dud aş.
cel mai telegrafic situaţia la încă însămînţate cu orz. Nu UNITATE NOUA După acţiune, participanţii
au asistat la lansarea «le po
zi a lucrărilor agricole din se primiseră 7 tone dc să- I)E COFETĂRIE rumbei făcută de membrii
această campanie. mînţă. Dar nici nu sc făcu Da Deva, pe bulevardul Clubului columbifil Corvinul.
Recoltatul sfeclei de zahăr seră prea multe pentru ur Doctor Petru Groza, în loca CURSURI
continuă. Mai sînt 10 ha, care gentarea livrării acestei can lul unde a funcţionat pînă PENTRU SURORI
renumita
demult
aşa cum nc spunea tovarăşul tităţi ; nit „microbiştilor“, s-a cafenea 1)E „CRUCE ROŞIE“
des
a
Emil Szckely — directorul © la grîu, planul dc însă- chis o nouă unitate de co
Intr-un cadru festiv, Ia De
S.M.A. Simcria — în două mînţări este destul dc marc. fetărie. ..Central“ sc numeşte va a avut loc deschiderea a-
trei ziic vor li eliberate dc 1 087 de ha. Dintre acestea. noua unitate, iar cărela-I dorim nului şcolar al Invăţămlntu-
consumatori
„va«l
bun“,
această cultură. 233 dc ha au primit deja să- lor — o servire aleasă. lui «lc „Cruce roşie“, 1973—
Mai anevoios sc acţionea roînţa. Alte 90 ha sînt în 1980. Cursurile serale pentru
surori de „Cruce roşie“ au o
ză la scosul cartofilor. Pe aşteptare, terenurile respecti ACŢIUNE DE durată de doi ani şl funcţio
aproape 70 dc ha, cartofii ve avînd gala pregătit patul EDUCAŢIE SANITARA nează pe lingă Policlinica o-
sînt încă în pămînt. Răclăci- Elevii clasei a Vil-a de la răşcnească. Ea ele sînt În
tinere
fete
noasclc pc la C.A.P. Simeria DORIN CORPADE Ţcsătoria «te mătase Deva. Muncitoarea Sinziana DavitI, şcoala generală nr. 10 din scrise 100 dc întreprinderile şi
Hunedoara, au participat la
şi
femei
din
şi Sîntandrei or să cam ră- fruntaşă in muncă, dirijează maşina «Ie «lezemtalat, utilaj mo- o dezbatere pe tema : „Igie instituţiile municipiului Deva,
«tern, complet automatizat, tle mare randament.
mînă fără rădăcini dacă nu (Continuare în pag. a 2-a) Foto: X. STOICAN na individuală a elevului. precum şi casnice.
I Valeriu Popescu din De Maria Popescu a intentat .
va (str. 23 August, bloc 86 Nu acuzaţiile reciproce, ci înţelegerea omenească, acţiune judecătorească şi a I
î A,- ap. 3) e ferm convins obţinut în întreţinerea sa '
* că viaţa şi-a bătut joc de dragostea pentru copii pot reface unitatea familiei! cei 3 copii şi reintegrarea în |
el, şi încă foarte tare. De
I spaţiul de locuit. >
N ce şi cum ? O povesteşte — Eu copiii nu-i las ei, ţ
oricui vrea să-l asculte. dează astfel însă se inşală — Soţul meu venea beat. vremea singuri — zice Va reau, fapt ce se vădea în
că nu vor să stea cu ea, ci
I — Sînt căsătorit de 14 profund şi o să vedem, a- mă bătea, aducea acasă leriu Popescu. modul cum se prezentau la cu mine — zice Valeriu > J
ani, am 3 copii, două feti dîncind lucrurile, de ce. prieteni de beţie şi eu tre şcoală. Popescu. î
I ţe şi un băiat. Cu toate Valeriu s-a căsătorit cu buia să-i servesc cu bună — Soţul meu devenise în vara acestui an, Va — Judecătoria Deva mi-a J
* astea, sînt tare nefericit. Marid acum 14 ani. Pe vre tăţi. foarte gelos şi de cîte ori leriu Popescu i-a dus pe cei spre creş- J
Nevastă-mea, Maria, nu este mea aceea era lucrător la Familia Popescu a locuit venea beat acasă făcea 3 copii intr-un sat din ju încredinţat mie, *
tere şi educare, copiii şi a
* o soţie cum ar trebui să fie. pădure şi cîştiga bani buni, o vreme la Bîrcea, apoi la scandal, îi bătea şi pe copii deţul Timiş, la o mătuşă şi, hotărît să mă reintegreze în
E leneşă, nu face mîncafe, pe care îi dădea în casă. — se apără soţia. Odată la o vreme după aceea, a spaţiu. Dar el nu mă lasă „
l nu îngrijeşte copiii, are’ Primii ani de căsnicie au Hondol, iar în 1976 a pri a bătut-o pe Daniela, fetiţa
H mit locuinţă în Deva. La cea mare, cu o pînză de alungat-o pe Maria de aca să-mi văd copiii, mi-e frică I
prietene dubioase care o fost fericiţi. Maria era o să. Femeia s-a aciuat Ia o fa să intru în casă — spune '
sfătuiesc în fel şi chip, iar bună gospodină. A venit pe data aceea în familie exis ferăstrău înroşită în foc. De
[ tau 3 copii — Daniela, Ste atunci, Daniela şi ceilalţi milie formată din doi oameni soţia. J
Maria le ascultă. lume Daniela. Au început la şi Nicolae, dar lucrurile de suflet, care au găzdui- Situaţia familiei Popescu 9
doi copii, cînd auzeau că
I V.P. povesteşte cu patos, să apară primele neînţele s-au degradat foarte mult. vine acasă, tremurau de t-o multa vreme. Şi-a găsit e foarte critică şi trebuie J
iar dacă cineva are răbda geri. Zice Valeriu Popescu : şi loc de muncă, cu toate spus că, în ceea ce afirmă,
rea să-l asculte, aude tot — Maria a început s-o — Nevastă-mea s-a îm frică. insinuările lui Valeriu Po
* \ felul de păţanii mai vechi prietenit cu nişte femei cu Atmosfera din familie se pescu („N-a vrut să mun Valeriu exagerează foarte s
sau mai recente şi, în pri-’ ia razna. Nu se mai ocupa comportare dubioasă şi stă deteriora tot mai mult şi cească niciodată. Eu am în
I mă instanţă, înclină să-i de casă, nu făcea mineare. tea mai mult pe Ia ele, ast certurile se ţineau lanţ. De TRAIAN BONDOR
* demnat-o de multe ori, dar
dea dreptate. Cine proce Zice Maria Popescu : fel copiii erau mai toată aceea, cele trei suflete sufe n-a fost de acord“).
i (Continuare în pag. a 2-a) î *
