Page 3 - Drumul_socialismului_1979_12

6 864 • SlMBÄTÄ, 1 DECEMBRIE 1979 Pag. 3

61 de ani de la făurirea
Fleşe-
faptul
decit
prezentQţia,
| 0 sărbătoare a dansului—LACUL LESEDEL0R nu numai protagoniştii, ci că luî loan Raab, Dorina Humăilă, 1
riu-Valkay,
Silvia
şi
sfatului naţional unitar român ceilalţi dansatori evoluează Alina Ilie, întregul ansamblu,
în cronica dedicată specta­ decit promiţător. In rolul lui sub seninul unul stil defini­ omogen, sincronizat fac din \
colului cu „Nabucco“, ne-ara Siegfried a apărut Dumitru toriu, care conferă, „Lacului" spectacol o autentică revela-; i
exprimat speranţa că teatrul ManoUtche (originar din De­ timişorean o exemplară uni­ ţie, un festin al dansului.
bă germa- liric bănăţean va aduce la va). Dansator cu mari posibi­ tate de viziune. Astfel, am In scenografia Hristofenie!
Unirea de la 1 decembrie Deva — în cadrul microsta- lităţi,. Dumitru Manolache văzut în actul I, un pas de Cazacu, cu costumele Elisa- ii
Benedek,
in
cizelat,
recoman-
toifoft spa- glunii sale — tot ce are mai prefigurează in nu acest rol teh­ — trols foarte Virgil Stanciu (fe­ betel şi competentă a îngrijirea
exce­
atentă
doar
solicită
o
dindu-1
în
valoros
repertoriu.
care
Nădej­
pe
1018 - aspiraţie seculară dea s-a împlinit. Opera Ro­ nică de dans virtuoză, cl şi ricit aliaj de temperament lentului Franclse Valkay, ca­
ti mână din Timişoara ne-a o- considerabile resurse actori­ exploziv şi graţiozitate şi în re menţin spectacolul la tem­ 1
nece­
o
on : . ;,Cei ierit cu neuitată seară de ba­ de ceşti — toate calităţile factură dansul ungar), ca pe un dan­ peratura premierei de acum
sare
personajelor
let
„Lacul
lebedelor“
de
sigur
r“. Relua- a poporului român P. I. - Ceaikovski, Nu încape romantică : siguranţa şi plas­ sator Bufonul pe — .elementul teh­ doi ani, „Lacul lebedelor 1 » s
ce
nic.
personaj
că
convingerea
întărit
ne-a
li lu îndoială: Oleg Danovschi, ticitatea mişcării, disimularea incumbă tot multă tehnică — dansul, arta patronată do
Maestru Emerit al Artei — se­ elegantă a performanţei fizi- dansat de Sorin Bătică, Rot- Terpşychore, doar cu. ferme-
ca condat de Franctsc Valkay, ¡I
. infinit Lupta necurmata a poporu­ naţiunii române şi situării ţă­ în egală măsură dansator ra­ cătoarea expresivitate a cor-
ciutec ti­ lui nostru pentru libertate şi rii noastre pe noi coordona­ sat şi coregraf de certă cul­ pulul uman, izbuteşte să spu-,
nă totul.- Dansul este, deci, o
dreptate, pentru apărarea u- te; Ca urmare, în perioada tură — a creat la Timişoara
ns — ero­ cea mai bună montare din artă totală. Iată un. adevăr
inelor po- nitâţii sale statale şi naţio­ interbelică au şi fost obţi­ cite a realizat vreodată eu - wmmjSBTMsaumszt de care, dealtfel, nu ne-am I
nale, a independenţei şi su­ nute o serie de realizări în această pagină antologică a bardt, interpretat de Claudiu îndoit niciodată.
cp ; capacitatea ■ de a con­
veranităţii patriei străbate ca toate domeniile de activitate. literaturii de balet. Spectaco­ verti un arabesc, de pildă, Lupu ; profesorul de dans al AL. COVACI
disponibi­
plenar’
un fir roşu prin întregul flux A avut loc o creştere a for­ lul reflectă Oleg Danovschi de într-un moment de trăire
litatea
lui
scriitor al devenirii româneşti din a- ţelor de producţie, s-a reali­ a recuceri strălucirea origi­ profund interiorizată; muzica­ Anghel Dumbrăveanu P O E M E
ilia dîncimea timpului, peste zat o dezvoltare intensă a in­ nară a formei clasice in aşa litate. După adagio-ul din ac­
tul II, de im lirism foarte fin
sub I
3 : Dallas veacuri de bătălii şi jertfe dustriei, s-a accelerat proce­ fel ca ea să îmbrăţişeze, mer- nuanţat, marele pas do deux Spuneam că Anghel Dum- le. Exemplificăm poemele-
petrolieră pînă la realitatea de azi. sul de dezvoltare a econo­ gind chiar dincolo de limi­ din actul III a relevat şl mai brăveami îşi are locul intre „Noaptea, pe ţărm“ sau
Hlul 14 tele evidente ale teritoriului poeţii cunoscuţi şi apropiaţi „Deltă“, „Bintuit de nelinişti
După cum se cunoaşte, la miei capitaliste, a crescut în eminamente metaforic al su­ pregnant valenţele latente ale cititorului. Recentul volum e- şi singur/Asemenea mării.
uzical-dis- biectului, un conţinut de sen­ lui Manolache, cu osebire
începutul secolului al XX-lea, mod simţitor numărul munci­ timente umane, ’ oricînd apt deschiderea impunătoare a tî- dilat la „Albatros“ in ele­ Prietenii mei /Ruginiră
toamnei/Noaptea,
procesul de formare a statu­ torilor, care treptat au con­ să sensibilizeze conştiinţa nărului dansator pentru des­ ganta şi prestigioasa colecţie ploile vapoarelor/Rătăcile sire­ în
frumoase
poezii“
mai
na
„Cele
lui naţional român nu era stituit fermentul cel mai ac­ spectatorului. E limpede, a- pletirea spectrului complex al vine să confirme afirmaţia ceaţă şi mă gindcsc/La odih­ 1
incă încheiat, o mare parte tiv al luptei pentru transfor­ vem de-aface aici cu o con­ personajului. fost Categoric, debu­ făcută. Poate mai mult decit na celor ce dorm cu coral/
cu
demn
a
totul
tantul
superi­
a teritoriului ţării aflîndu-se mări adinei în viaţa socială cepţie în spectacologică stă o-' de o . parteneră de anvergura colegii de generaţie, Anghel Iii“. Alteori, îşi perindă ghi­
centrul
căreia
oară,
si
prin
excelează
dul
sub stăpînire străină. Referin- şi politică. bleclivul major al conferirii Rodicăi Murgu, diafană în ro­ Dumbrăveanu mare intimitate, al tristeţii, pana printr-un discurs
poeme
de
in
„Cadran
de
ca
du-se la această situaţie şi Cu toate acestea, rezulta­ unor sensuri precise bravurii, lul Odette (superbă atmosfe­ de o îndrăzneaţă capacitate toamnă“ : „Ne istoviră anii
G’,00 nă­ tehnice. Aşadar, Oleg Danov- ra creată in adagio), demon- sufletească, de o imagine in cu-atitea ceasuri uiarl/Femei-
meţii; 7,00 la situaţia altor ţări, Lenin tele obţinute au fost departe sehl a atins în „Lacul“ timi­ strînd virtuozitate tehnică în le plecară spre cine ştie
i Revista sublinia, în 1913, că misiunea de a rezolva problemele mari şorean pragul maxim, unde freneticul manej din specta­ care poetul se vede trecînd unde/Bate un vînt şi prictc-
irul melo- istorică ce stă în faţa po­ şi, contradicţiile care frămîn vizualul sparge tiparele ha­ prin cele mai interesante nii-s mal rari/Aceste drumuri
î de ştiri; tau societatea românească bitúale. mişcarea comunicînd cularul pas de dedx, o uimi­ momente ale vieţii. Elemen­ unde vor răspunde ?...“. Une­
lio Ia Tg. poarelor din această zonă o gamă largă de stări afec­ toare lej evitate c!e metamor­ tele poemelor se succed lin le poeme sînt dedicate unor
n de ştiri; era crearea statelor naţiona­ La conducerea- statului au tive şi idei. foză ca Odillc, personaj cu şi simplu. legănate de măre­ prieteni aproDiaţi, poeţi din
ară radio; le unitare. Aşadar, realizarea continuat să se afle burghe­ Spectacolul prezentat la De­ zeci de faţete. ţia mării, de anotimpurile ţară sau din ţara vecină,
:i sub tri- zia şi moşierimea, care au va este memorabil, înainte de Nimic (nai semnificativ pen­ ce se rostogolesc peste vre­ Iugoslavia.
n de ştiri; statului naţional unitar deve­ toate pentru faptul că am a- tru cota de exigenţă profe­ me. Marea e un caz fericit
al : 11,25 nise, in preajma primului răz­ căutat să tragă toate foloa­ slstat la un debut mai mult sională pe care o atinge re- iu multe dintre poemele sa­ MIRON T1G
1,35 Ava • boi mondial, o cerinţă strin­ sele de pe urma înfăptuirii L
V. ; 12,00 gentă, o condiţie primordială unităţii statale, democraţia
12,20 Pă-
România ; a mersului înainte a ţării burgheză avînd, în mare mă­ Moi categorii de oameni ai muncii beneficiază,
e noastre; noastre pe plan economic şi sură, un caracter declarativ,
itori, mari social. formal, în multe cazuri drep­
>e la 1 Ia La începutul secolului nos­ turile şi libertăţile cetăţeneşti de !a 1 decembrie ax, de retribuţie majorată
club; 10,00
Radiore' 2 tru, apreciază tovarăşul fiind nesocotite şi încălcate, (Urmare din pag. I) Programului-directivă de
ele serii ; Nicolae Ceauşescu,-„...progre­ lupta revoluţionară a clasei creştere a nivelului de trai
cîntece şi muncitoare a fost sistematic
tale: 20,30 sul societăţii româneşti im­ Iată încă o dovadă a fap­ în perioada 1981—1985 şi de
20,40 Ca- punea ca o cerinţă obiectivă, înăbuşită cu brutalitate. tului că Programul privind ridicare continuă a calităţii • In organizarea Comitetului municipal al U.T.C.^
00 Radio- încheierea procesului de fău­ In asemenea împrejurări, creşterea nivelului de trai vieţii, adoptat ele Congresul joi a avut loc in’ sala mică a casei de cultură un intere­
de dans ; rire a statului naţional uni­
irl ; 0,05— problemele majore ale socie­ stabilit de Conferinţa naţio­ al Xll-lea al partidului. sant concurs gen „Cine ştie, cîştlgă", pe tema ,,40 de ani
zical noc- tar — aspiraţie seculară a tăţii româneşti — făurirea u- nală a P.C.R. din 1977 se Cum vor evolua de la 1 de. la alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în frunteas
întregului nostru popor", de nei economii prospere, lichi­ îndeplineşte cu succes, cre- organizaţiei U.T.C.", la care au participat echipaje ale or- '■
aceea, „primul război mon­ darea exploatării omului de îndu-se o platformă înaltă decembrie câştigurile unor ganlzaţiilor de tineret din întreprinderi şi instituţii. Pe pri­
dial imperialist — care îşi către om, rezolvarea proble­ a retribuţiilor de la care se oameni ai muncii din ra­ mele locuri s-au clasat, în ordine, echipajele de la Cen«-:
punea cu putere amprenta mei agrare, instaurarea unui va porni în înfăptuirea mura confecţiilor ? trul de calcul, Institutul de proiectări şl întreprinderea de :
asupra începutului secolului regim democratic în care pu­ reţele electrice.
al XX-lea — ridica şi in faţa
>ţul din terea să fie exercitată de că­ 9 Astăzi începe... o nouă ediţie a tradiţionalei „tuni a
Vacanţă poporului român probleme tre cei ce muncesc etc. — au O CONFECŢIONERA DE CATEGORIA 1 BAZA: cadourilor". Unităţile comerţului s-au pregătit din timp şi
JNEDOA- de mare însemnătate pentru
)cne (Fia- rămas în esenţă nerezolvate. — retribuţia înainte de majorare = 1 520 lei oferă un bogat sortiment de produse pentru toate gustu- ;
;e înainte, însăşi soarta naţiunii". Această sarcină istorică a — retribuţia majorată == 1703 lei rile. La parterul magazinului „Ulpla" s-a deschis de curînd
:rcuJe eu- Chiar dacă primul război revenit clasei muncitoare, în — diferenţă în plus = 183 lei un raion de cadouri, care... vă stă la dispoziţie.
(Arta) ; mondial a avut un caracter
bal (Con- frunte cu Partidul Comunist O CONFECŢIONERA DE CATEGORIA 2 BAZA : • Ca la fiecGre sfîrşit de săptămină, Birou! de turism
ROŞANI : imperialist, poporul român nu Român. — retribuţia înainte de majorare — 1 683 Iei pentru tineret organizează Interesante excursii pentru cu- .
(Unirea) ; a luat parte ia acest război Creat la 8 mai 1921, Parti­ — retribuţia majorată = 1 836 Iei noaşterea frumuseţilor oatriel. Numeroşi tineri hunedoreniş
a morţii călăuzit de intenţii de cotro­
:ebel (Re- pire. Cedînd presiunilor An­ dul Comunist Român a fost — diferenţă în plus . = 153 lei se vor afla astăzi şi mîine la Alba lulia — Sibiu —- Păi
MI : La mereu în fruntea luptei ma­ tlniş, la Cluj, Herculane' -— Orşova şi Stîna din Vale.
(Cultu- tantei, cercurile conducătoare selor muncitoare de la oraşe Rubrică realizată de
(Muncito- au hotărit să intre în război şi sate, pentru libertate na­ De ia 1 decembrie a.c. pensionarii DOINA COJOCARU
Alarmă alături de Franţa, Anglia şi ţională şi dreptate socială.
esc); LO- Rusia, acestea promiţind sa- Revoluţia de eliberare socia­ vor beneficia de pensii sporite cu sprijinul corespondenţilor voluntari
ndat (M» „sfacerea dezideratului uni­
Von. lă şi naţională, antifascistă şi
(Munci- tăţii naţionale. ■ antijmperialistă de la 23 Au­ (Urmare din pag. 1) ■calităţii vieţii, elaborat de
A: Aven- Marile imperii absolutiste gust 1944, marile prefaceri Congresul al Xll-lea al
rwain — petrecute în România in ulti­ doptat de Conferinţa naţio­ partidului.
pitoresc) ; din Europa incep să se cla­
pe care tine, iar lupta maselor popu­ mii 35 de ani, sub conduce­ nală a P.C.R. din 1977 şi se • Procentele de creştere a
uităm <7 lare, de ps întreg cuprinsul rea Partidului Comunist Ro- creează baza trecerii.la în­ pensiilor se situează între
> : UUi- patriei noastre străbune, a .măn, reprezintă o dovadă făptuirea Programului-di­
r şi liber 5,5 şi 20 la sută, procentele
R.AŞTIE : impus desâvîrşirea procesu­ concludentă, incontestabilă a rectivă de creştere a nive­ mai mari aplicîndu-se la
asă (Pa- lui de formare a statului na­ unităţii întregului nostru po­ lului de trai în perioada pensiile mici. Iată cîteva
mîri oa~ ţional unitar, care, aşa cum por in jurul partidului său, 1981—1985 şi de ridicare a exemple :
SOAGIU- arăta secretarul general al forţa motrice esenţială în fău­
ui Don
cultură); partidului nostru, tovarăşul rirea societăţii socialiste mul­
— seriile Nicolae Ceauşescu, a consti­ tilateral dezvoltate. Congresul PENSIA ÎNAINTE DE PENSIA MAJORATĂ
:azi : o tuit un „măreţ act de drep­ al Xll-lea al partidului, re­ 1 DECEMBRIE
'e ; CA-
Casa d e tate istorică pentru care s-au cent încheiat, a ridicat pe o 801 Iei 902 iei
proble­ jertfit nenumărate generaţii treaptă superioară aspiraţiile 1 000 lei 1 102 lei
me) ; sr- ale înaintaşilor". de împlinire ale poporului ro­ 1400 Iei 1513 Ici
tobelor mân, ale naţiunii române.
/reau să Făurirea statului naţional
rELlUC: unitar român a deschis per­ De menţionat că, încă în vor primi pensia majorată Vedere din Geoagiu-Bäi. I,
— seriile spective favorabile dezvoltării Prof. ION FRĂTILĂ luna decembrie, pensionarii pe cuponul de pensie. Foto: VIRGIL ONOIU
[ELARI :
cîştigă
Acum, la sfîrşit dc noiem­ directorul LC.S. mărfuri in­
brie, pregătirile pentru iarnă Iarna bate la u ş ă ! Cum este pregătit dustriale Deva.
ale reţelei dc desfacere a co­ — Eu nu înţeleg un lucrtţ
merţului devean sînt practic-,
i din 30 încheiate. In unităţile comer­ comerţul devean s-o întîmpine ? — ne-a spus dînsa. în vre­
ciale specializate pe vînzarea me ce nici o întreprindere)
89, 80, de îmbrăcăminte şi încălţă­ sez dacă au primit noutăţi şi aprovizionarea pentru sezonul — N-am primit mănuşi în statat, adeseori, şeful maga­ ce desface textile-încălţămin-
minte au apărut deja, expuse ce anume. ce se apropie. te din judeţ nu-şi realizează
, 33, 47, spre vînzarc, articole specifi­ —• De ce ? toamna asta — nc-a spus zinului „Elegant“ e foarte o- planul dc desfacere, I.C.R.T.I,
cupat cu rezolvarea a tot fe­
Olimpia Murariu, conducă­
ce sezonului cu zăpadă şi ger. — Au apărut noutăţi ? şi-l depăşeşte lună de lună.
1 010 327 — Multe, mai ales în do­ — Fiindcă ne lipsesc o sea­ toarea magazinului. Ceea ce lul de comisioane şi cereri — Cum se explică asta ?
Ca să constatăm concret care mă de mărfuri cum ar fi pal­ avem în raft sînt rămase de de mărfuri, ca să mai aibă
este situaţia din acest punct meniul încălţămintei. Am pri­ toane cu numere mari, mă­ primăvara trecută. Lenjerie timp pentru aprovizionare. — Nu poate fi dccît o ex­
de vedere, am făcut recent mit cizmuliţe foarte frumoa­ nuşi dc piele n-avem dc nici pluşată ani primit, chiar ieri. Ca să nu sc creadă .că exa­ plicaţie : din marfa cc intră
un raid prin magazinele de se şi călduroase. La ora ac­ gerăm precizăm că, interesîn- în depozitele I.C.R.T.I., o bu­
profil. tuală pot zice că din maga­ du-nc, am aflat că la depozi­ nă parte c dată altor judeţe,
— Nu exagerez deloc cînd zin nu lipseşte nici un arti­ HJPRQIHZWMiABB BUWII tele I.C.R.T.I. din Deva au — Ştiţi precis asta ?
pe.ntru spun că stăm bine cu apro­ col necesar garderobei de SERVIRE OPERATBVâ — Mi-au spus gestionari
î: Vre- iarnă a celor miei. fost paltoane cu numere mari,
cu cc- vizionarea pentru sezonul fri­ CINSTE SI POLITEŢE COMERCIALA numai că unitatea „Elegant“ din întreprinderea noastră că
Izolat guros — ne-a declarat Joan La o primă vedere, lucru­ n-a solicitat, deoarece are au solicitat, nu de puţine ori,
şi ploi Şonca, responsabilul magazi­ rile, în ce priveşte problema o marfă sau alta pe care au
la mo- un fel, lenjerie pluşată n-am de la depozitele I.C.R.T.I. marfă prea multă. O fi ade­
:ări de nului ¿Lumea copiilor“. Ba dc care ne ocupăm, nu stau primit de multă vreme. A- din Deva. vărată afirmaţia, dar ea nu văzut-o în depozit şi li s-a
sud şl aş putea afirma că stăm mult rău nici la magazinul „Ele­ ceastă marfă nu există nici la — Se găseşte acest articol poale constitui un motiv pen­ spus : „Nu sc poate. Marfa a-
ra mi- mai bine ca anul trecut. gant", şi în sprijinul acestei ccea e pentru... cutare sau
1 între ’depozite. în depozit ?, tru limitarea gamei de artico­
maxi- 1 — Cum aţi reuşit asta ?, afirmaţii vine faptul că uni­ Reţinînd ceea ce lipsea din — Da. le puse în vînzare. cutare întreprindere din ju­
de. Di- tatea şi-a depăşit planul de Situaţia cu pricina surprin­ Raidul prin reţeaua comer­ deţul...“.
ceaţă — Prm-vizite foarte frec­ desfacere pe octombrie cu cir­ magazinul „Elegant", am in­
vente la depozitul I.C.R.T.I., trat în unitatea „Aclam“, a- de, pe bună dreptate şi pri­ cială a fundamentat părerea Problema ridicată de direc­
; caldă care şi el, la rîndul lui, dis­ ca 200 000 lei. fiată la circa zece metri mai ma concluzie ce rezultă din că, în general, comerţul de­ toarea l.C.S.I. Deva merita
cădea t— Cu toate aceafes ne ea este că marfa nu e repar­ vean e pregătit pentru iarnă, atenţie şi deoarece spaţiul nU
porare. pune de stocuri mari de arti­ încolo şi ne-a surprins faptul
inten- cole pentru copii. Nu e săp­ spunea Dumitru Topor, res­ £ă ceea ce nu se găsea în tizată cum trebuie pe unităţi, dar mai sînt încă goluri în ne permite, o punctăm doar,
i/h din iar a doua că aprovizionarea aprovizionare, concluzie cu hotărîţi să o abordăm cu altă
tămână să nu mă duc de 2-3 ponsabilul unităţii nu ne prima unitate, în cea de a depinde în marc măsură dc care a fost de acord şi tova­ ocazie.
ori pînă acolo şi mă' intere­ pulom declara mulţumiţi cu doua era expus spre vînzarc. gestionari. Or, cum am con­ răşa Ştefania Brener Dan, TRAIAN BONDOR