Page 7 - Drumul_socialismului_1979_12

Pag. 3
¡65 ® DUMINICA, 2 DECEMBRIE 1979

| T I Ţ IX L SIMBOLUL AERO | I PREVEDERE
în termen, economice, de calitate ^ FACULTATIVA ? |
lntr-o zi înalta clin vara lor le închinăm 'de fapt a- \ Deşi a avut slcdrilit. să ţ
[E lui 1911, cu ocazia marilor ceaslă consemnare. \ efectueze o serie de lu- l
domici- Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Ftoe-Mezat: serbări ale Astrei — Aso- La 23 noiembrie 1918, | crări de modernizare în 7
ciaţiunea pentru cultura po­ pregătirile pentru Marca ! ferma zootehnică, care să \
porului român din Transil­ Adunare de la Alba lulia ţ contribuie la redresarea ţ
nlru co- vania — care se desfăşurau se aflau în toi. La Blaj era ţ economică a C.A.P. Ţebea,
*pin w , E-
la Blaj, Aurel Vlaicu a zbu­ o zi închisă, cu cer plum­ , conducerea unităţii a ta- >
rat cu aeroplanul lui în vă­ buriu. Cu văzduhul totuşi J răgănat inadmisibil reali- ţ
en zul şi în entuziasmul explo­ calm, ca înaintea marilor 1 zarea obiectivelor planifi- .
•ici
ziv a treizeci de mii de ro­ ninsori. Şi cînd nimeni nu 7 cate. La' termenul scadent ’
Cili mâni veniţi din toate col­ se aştepta, s-a auzit zum­ \ se mai găseau sub semnul )
ţurile Transilvaniei şi ale zetul aeroplanului. Apoi ţ întrebării extinderea capa- \
.C. Baia vechii Românii. „Cu o vi­ blăjcnii l-au şi văzut rolin-
Argeş •. citaţii de adăpostiră a a- i
». Trans- teză dc 90 km, a făcut dc du-se asupra oraşului şi ini­ ! nimalelor, construcţia ba- *
■ă de la trei ori ocolul Cîmpului Li­ mile lor au tresărit cu o ţ zinelor, platformei şi aleii ţ
bertăţii, vreme de 29 de imensă înfiorare cînd au re­ i de furajare. O f i crezînd i
maşina de forat la secţiune minute. Şi a aterizat ele­ cunoscut pe aripi însemnele
uiţa — ; consiliul de conducere că I
impiona- ® Constructorii hidrocentralei din Retezat, in 1930, vor plină, care urmează să ne gant, uşor, norocos...' . Aşa tricolorului românesc. Pe } realizarea acestor obiecti- \
1
rransmi- trebui să efectueze : 1 990 000 metri cufai excavaţii la su­ sosească.
i de la ţ ve este facultativă ? \
prafaţă, 112 915 metri cubi excavaţii în subteran, din Ing. MARCEL ZAHAN, Consemnări
,Timpuri care circa 4 737 metri liniari galerii, 850 000 metri cubi şantierul IV — aducţiunca ii LIPSA LA \
.il 2 umplutură, 47 000 metri cubi beton turnat. Productivitatea secundară: Extinderea acor­
mtru cei \\ NUMĂRĂTOARE \
muncii va trebui să sporească cu 51,5 !a sută. dului global, cunoaşterea e- scrie o mărturie a timpu­ Cîmpia Libertăţii a răsunat
xactă de către fiecare for­ lui. Aeroplanul lui Vlaicu din nou entuziasmul mul­ V
ââîncu- maţie de lucru, de către devenise simbolul libertăţii ţimii. ^ Confruntînd datele din
taj TV Sînt obiective deosebit de DUMITRU AROTARITEI, scripte cu realitatea din i
¡cene ale fiecare om a ceea ce are de şi unităţii naţiunii române. Aeroplanul venea de la ţ fermele zootehnice, s-a ţ
mobilizatoare, la a căror şofer : Pentru autobascu­ executat zilnic sînt premi­ în altă vară, în 1913, ser­ Bacău şi era pilotat de lo­
„Străi- înfăptuire sînt chemaţi să lante să se stabilească pro­ sele realizării ritmice a pla­ bările Astrei se ţineau la 1 constatat că la C.A.P. Ba- -ţ
ă tine“, pună umărul toţi construc­ grame şi norme de lucru nului. La aducţiunea se­ cotenentul Vasile Nicolescu. tiz 8 miei nu au mai avut J
iră. Pro- Oraştie. Vlaicu promisese, Prin pînza de lacrimi a ) şansa să ajungă... oi, iar \
diourilor torii. De curând, cînd au precise, pentru a evita stag­ cundară va trebui să ajun­ de data aceasta, că va veni bucuriei, cei de faţă l-au ţ la C.A.P. Tcbea 15 oi au ţ
dezbătut sarcinile anului nările în procesul de pro­ gem la 120—150 metri li­ în zbor direct de la Bucu­ văzut alcrizînd elegant, u- t dispărut fără urmă. Ase- 1
viitor, am reţinut din fră- ducţie. niari avansament pe lună. reşti, trecînd Carpaţii pe la şor, norocos. Misiunea sa ) menea dispariţii din avu- 1
mîntările şi gîndurile lor ing. AUREL DAN, şeful Pentru aceasta este nevoie Predeal. S-ar fi dovedit ast­
(BRIE şantierului III — baraj : era să-l aducă pe căpitamd ) — _ i
nba ma- de acţiune în vederea fina- să fim dotaţi cu agregate fel încă o dală şi intr-un Victor l’recup, trimis de
zării exemplare a indica- 1930 este mai bine pregătit şi utilaje de mare randa­ mod cu totul insolit că Marele Cartier General Ro­
-urilor anului care se apro­ din toate punctele de ve­ ment. munţii n-au puiuţ niciodată mân pentru a anunţa Con­
pie, următoarele : dere. Indicatorii de plan Ing. VIOUEL DANILA, despărţi spiritualitatea ro­
nică TV sînt mai bine corelaţi. Dacă siliul Naţional Român că
al Ing. TIBERIU MICU, şe­ directorul Grupului dc şan­ mânească, nefiind de fapt armata română va trece
îlodii — ful şantierului I — uzină : ne vom completa forţa de tiere Rîu Mare-Retezat: decît coloana vertebrală a Carpaţii îndată după Ma­
încheiem anul cu rezultate muncă, ne vom face şi pla­ Pentru a ne îndeplini sar­ acestui neam, născut pe am­
trebare ? nul. rea Adunare de la 1 De­ \ ţia obştească fiind inlole- ţ
n : „Cei slabe, care nu ne satisfac. cinile mari pe care 1980 le bele lor versante. în condi­ cembrie. Adică îndată după ţ rabile, firesc este ca vi- i-
Episo- La multe puncte de lucru PETRU PAVELONI, teh­ pune în faţa noastră mai ţiile de atunci însă, inten­ ce poporul însuşi va procla­ i novaţii să suporte pagu- J\
maiştrii nu se ridică la ni­ nician auto : Avem un parc întîi să pregătim temeinic ţia lui Vlaicu era din cale
velul cerinţelor, nu coordo­ auto puternic. Dar la înca­ noul an de muncă. în aşa afară dc temerară şi zborul ma Unirea cu Tara. > bele, să aducă în efectiv ţ|
nează cum trebuie lucrări­ drarea şoferilor cărora le în­ fel să organizăm fronturile lui s-a frînt înainte de a în toamna tîrzie a lui ţ alte animale în locul ce- ţ
le. Pentru 1980 ne-am sta­ credinţăm autovehiculele să incit toate utilajele, maşi­ deveni apoteotic. Simbolul 1918, cei doi ofiţeri români l lor găsite lipsă la numă- i
bilit concret ce avem de fă­ dovedim mai multă exigen­ nile, agregatele să poată aeroplanului a rămas însă eraţi primii care înfăptu- ^ rătoare. |
cut, întregul colectiv este ţă. Unii, slab pregătiţi pro­ funcţiona la indicii tehnici neştirbit în azur, iar nume­ iau Unirea trecînd Carpa­
',00 Ra­ mobilizat în vederea finali­ fesional, cu un slab nivel planificaţi. Inginerii, maiş­ le lui Vlaicu, învăluit în ţii în zbor. Numele lor de j „TUNELUL TIMPULUI" ^
sta pre­ zării obiectivelor şi predă­ de conştiinţă muncitoreas­ patrioţi şi de temerari se ( PE ROŢI ^
ţuim cal; trii să nu mai lucreze după tandreţea unui întreg neam, cade să stea în aceste zile
:u toţi ; rii lor la montai, conform că, în cîteva săptămîni pun ureche, ci să-şi întocmească e păstrat de fiecare român
13,301 graficelor întocmite. pe butuci maşini noi, de grafice precise de execuţie, în încăperea caldă, tainică amintitoare alături de nu­ \ Ai urcat într-un auto- (
15 Unda Ing. DOREL BADEA, şe­ mare randament. mele de erou şi de genial ţ buz ce circulă pe traseul i
. Fran- a căror realizare să o ur­ şi sacră a inimii. i Hunedoara—Deva, ai in- J
30 CIu- ful Iotului priză-baraj : Ga­ Ing. ION RADU, şeful mărească cu toată răspun­ Altor temerari le-a fost cutezător al lui Aurel
,30 Mu­ ranţia realizării cerinţelor lotului Vaiea Jurii ; Indis­ derea. dat să împlinească visul Vlaicu. V trat în „tunelul timpului“. \
ţi; 20,00 atfului viitor ? Completarea ciplina este o cauză a ne- în lumina istoricelor ho- ţ In aceste autobuze, în spe- î
l’op 6 ; zburătorului din Binţinţi şi RADU CIOBANU l cial în cele „articulate“, i
oflvilor ; formaţiilor de lucru în sub­ realizării indicatorilor de tăr.îri adoptate de Congre­
emnări; teran, pentru a mări avan- plan. Cum avem în faţă o- sul al XlI-lea al partidului, ) pierzi noţiunea spaţiului »
;urs de samentele la galeriile ce le biective complexe de reali­ constructorilor din Retezat I şi timpului. Miracolul este ^
ema de ^ cit se poate de pămîntean l
1070 ; avem de executat. zat, ne îndreptăm atenţi.a le revin obligaţii de mare
!,10 Pa- Ing. ALEXANDRU DU­ cu prioritate spre mărirea însemnătate. Va trebui ca i şi dovedeşte în aceeaşi ’
30 Ring DUCA, şeful Iotului meca­ avansamentelor în subteran fiecare om al muncii să do­ I măsură o crasă neglijenţă \
;in de nizare tic la şantierul II — şi deschiderea de noi fron­ ţ din partea celor ce se o- i
•n stop vedească mai multă hotă­
aducţiunca principală : în­ turi de lucru. Este vorba rî re, combativitate şi exi­ [ cupă de curăţenia mijloa- i
treţinerea şi exploatarea a- despre frontul de betoane genţă faţă de lipsuri şi ne­ / celor de transport în co- \
gregatelor şi utilajelor, re­ de la Netiş, şi atacarea pu­ ajunsuri, pentru a urgenta ţ mim dc la HI.A. Hune- ţ
pararea lor se cer făcute cu ţului de aici, drumul de realizarea acestui obiectiv, 1 doara. in exteriorul lor, t
i^spundere. Muncitorii, ca- acces la captare şi puţul care va contribui la creşte­ ! să nu mai vorbim de iute- J
„reje de conducere să ac­ Valea Mare, un alt front de rea potenţialului energetic i rior, autobuzele sînt „gla- )
i din ţ zurate“ cu noroi de la cap i
facanţă ţioneze ferm pentru preve­ betoane la Valea Mare, al ţării noastre.
EDOA- nirea deficienţelor care mai două caverne pe galeriile l la coadă, de la roţi la a- J
e (Fla- sînt în sectorul mecanizare. de la Valea Mare, pentru / coperiş, iar geamurile cx- i
înainte GH. I. NEGREA 1 celează prin opacitate. ţ
ale cu-
Arta) ;
(Con- | DE POMINA |
ŞANI :
lirea) ; 2 decembrie 1979 — 31 ianuarie 1980 V Partenie Muntean şi -
morţii
21 (Rc- i Glicorghe Muntean din \
: La O imagine de sezon : 1 Vălişoara sînt rude apro- I
[Cultu- ţ piate şi vecini, fapt ce }
egăsită „Festivalul l>e fundalul singuratic
oncito- al piscurilor, capra nea­ t nu-i împiedică să se certe I
Vlarmă 7 mereu, şi încă de mulţi ţ
I; LO- gră străjuieşte Munţii 7 ani, să se tîrască unul pe l'
it (Mi- filmului la sate“ Retezatului. * altul la comisia de in- 7-
Pre-
iresc); I fluenţarc obştească, pe la ţ
>rul şl ^ •judecătorie. Pentru ce pri- i
resc) ; Astăzi, în 180 de unităţi nală şi socială : „Speran­ i cini ? Foarte diverse. Ba !
ioiem-
1 car- cinematografice din comu­ ţă“ — o pagină a începu­ f că animalul unuia a rupt i
(Stea- nele şi satele judeţului turilor activităţii revoluţio­ ) o gură de iarbă din tere- ţ
RZA : nostru se deschide tradi­ nare a proletariatului din l nul celuilalt, ba că un 1
•Iar de
ŞTIE : ţionala manifestare „Festi­ România —, sau filmul 7 porc a călcat un pas din- )
(Pa- valul filmului la sate“, a- „Ultima frontieră a mor­ 1 colo de linia ce desparte 1
î oa- flată le cea de-a 23-a edi­ ţii“, dedicat luptătorilor ^ cele două gospodării ba cu 4
iGIU- ţie. Acest act cultural are antifascişti de la Moisei.
Don i o zburătoare a sărit gar- i
tură); loc în zilele cînd cinema­ „Festivalul filmului la Expoziţie judeţeană 1 dul.De aici se nasc injurii »•
¡erjile tografia românească ani­ sate“, în afara faptului că ţ calomnii, jigniri. Din cau- ţi
I : O versează împlinirea a trei­ © Comitetul municipal al U.T.C. organizează cu ti­
CA- prilejuieşte unele judecăţi de preparate l za comportării uneia faţă l
a de zeci de ani de la realizarea de valoare asupra celor nerii, din întreprinderi şi şcoli, vizionarea expoziţiei / de alta, familiile celor doi }
:uloa- primului film artistic so­ mai recente realizări ale deschisă în holul casei de cultură pe tema „Propagan­ culinare ţ au ajuns de pomină în \
; si- da vizuală — mijloc important de mobilizare a oame­
belor cialist, „Răsună valea“. în­ cinematografiei româneşti, ţ Vălişoara şi în împreju- ţ
şui) ; ceputul de drum de acum îşi propune şi organizarea nilor muncii la realizarea sarcinilor de plan“. La restaurantul „Cor­ i riini. }
văd trei decenii (sărbătorit unor acţiuni politico-educa- ® Organizaţia de partid nr. 7, din Gojdu, a luat ini­ vinul“ din municipiul j ŢÎFNOSUL 1
Dia- ţiativa — în cadrul unei adunări cetăţeneşti — de a
rul) ; prin cele 30 de premiere tive. Astfel, în perioada Hunedoara s-a des­
>r în cinematografice din acest desfăşurării festivalului (2 trece la o susţinută campanie de colectare a deşeurilor chis Expoziţia judeţea­ t Lui Alexandru Szekely, t
an) este jalonat mobiliza­ decembrie 1979 — 31 ia­ de hîrtie şi ţesături, iar banii rezultaţi să-i depună în nă de artă culinară şi / ospătar la „Crama daci- ?
contul comisiei de femei. Acţiunea se desfăşoară sub
tor în documentele Con­ nuarie 1980) în cadrul aşe­ dc produse de patiserie 1 lor" din Deva, nu-i place, 1
gresului al XlI-lea al parti­ zămintelor culturale vor fi îndrumarea inimosului secretar al acestei organizaţii, şi cofetărie. Expoziţia, ţ probabil, profesia ce o ţ
pensionarul Constantin Radu.
dului : atingerea unui ni­ organizate montaje literar- organizată cu prilejul în­ ( prestează, altfel nu se ex- i
vel de 50—60 filme anual cinematografice pe margi­ © Bogat program competiţional astăzi, la Sala spor­ cheierii • „Lunii prepara­ a plică de ce îşi face mun- >
pînă în anul 1985 ! turilor. Volei, divizia B. Corvinul Dacia Deva — Con­ ) ca în silă. Serveşte încet, ţ
aitru nea unor filme cu subiect structorul Arad, la orele 9,30 ; baschet, divizia de ju­ telor culinare“, se con­
Vre- Cum era şi firesc, mări­ patriotic, dezbateri pe te­ stituie ca un moment de i stă mult prin bucătăria 1
leral niori, fete, C.S.Ş. Deva — C.S.Ş. Satu Mare, la orele 7 localului, vorbeşte dur cu 7
tem- rea spectaculoasă a numă­ me de etică şi echitate so­ 8,30 ; tenis de masă, campionatul judeţean, Voinţa De­ vîrf al multiplelor ac­ 1 clienţii, iar dacă cineva ]
plol rului de filme a permis cialistă, procese cinemato­ va — Constructorul Hunedoara, masculin şi feminin, ţiuni ce au avut loc in
Vîn- o largă deschidere temati­ luna noiembrie şi se ţ îi adresează o observaţie ţ
ode- grafice, mese rotunde pe orele 10,00. Fotbal. Minerul Deva — C.F.R. Simeria, i îi sare repede muştarul, i
?em-' că cu corolarul ei — creş­ marginea unor pelicule do­ orele 11,00. bucură de participarea 1 Dealtfel, numele şi com- J
cu- terea ponderii filmului de cumentare agrozootehnice, © Aviz amatorilor ! Filiala Deva a Automobil Clu­ celor mai buni bucătari
ade, actualitate. Ne referim la ţ portamenlul lui A. S. sînt ţ
i 14 filme ca „Ora zero“, „Cum­ organizarea unor „zile ale bului Român a început înscrierile pentru excursia or­ şi cofetari din judeţul 1 consemnate şi în condica l
nala filmului", recitaluri de ver­ ganizată la Craiova, în 12 decembrie, cu vizionarea nostru. Vor fi expuse 7 de sugestii şi reclamaţii. 7
păna“, „Omul care ne tre­ suri, expoziţii, matinee meciului Universitatea Craiova — Borussia Moeti- cele mai reuşite creaţii
aldă buie“, „Mireasa din tren", pentru şcolari ş.a. > 1 Ar fi, deci, firesc ca omul V
Vor chengladbach din Cupa U.E.F.A. ale specialiştilor in arta ţ să fie ajutat să-şi găseas- ţ
:âle. „Nişte ţărani“. Vor rula,’ culinară, cele mai noi i că un loc de muncă pe l
ten- de asemenea, filme care a- Prof. EMERIC HOROVITZ Rubrică realizată de realizări din domeniul J măsură. J
m/h duc un omagiu luptători­ directorul întreprinderii DOINA COJOCARU alimentaţiei publice.
lor pentru libertate naţio- cinematografice judeţene cu sprijinul corespondenţilor voluntari