Page 5 - Drumul_socialismului_1980_07

PROLETARI PiN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VÂ 1 | ÎNNOIREA |f
ţ PRODUCŢIEI 1 1
\ Colectivul de muncă t
/ al întreprinderii chimî-
J oe din Orăştie se preo-
ţ cupă permanent de în-
l notirea producţiei. In pc- 1
l noada care a trecut din )
ţ acest an au fost intro- L
duse în fabricaţie un /
marc număr de produse 1
, noi sau rep role claie. în ^
\ acest fel, sarcina aferen- <
^ tă primelor şaac luni ale »
fi.... ......... .................................. J
e DIN CRONICA }
ÎNTRECERI!
SOCIALISTE

i lui 1980, de a se înnoi
1 producţia marfă cu 30,2
ţ la sută, a fost realizată
l şi depăşită, produsele
/ noi şi rcproiectate a-
J vînd o pondere de 41,7
la satiă din totalul pro­
I ducţiei marfă.
Anul XXXII, nr. 7045 MIERCURI, 2 IULIE 1980 4 pagini — 30 banî
PESTE SARCINILE
Aspect cotidian de muncă din timpul elaborării iutei şar­
\ DE PLAN je de fontă.
Agricultura hunedoreană - pe calea ^ Muncitorii, tehnicienii
r şi inginerii Intreprinde-
ţ rii de materiale de con- Expoziţia şcolară de creaţie tehnico-ştiinţifică
înfăptuirii unei profunde revoluţii ’ zaţi de organele şi or­
i strucţll Deva — moblH-
ganizaţiile de partid — Biiant rodnic pe măsura
Pornind de la realitatea înalt randament este sub­ depun eforturi stăruitoa­
că agricultura reprezintă o liniată şi de făptui că in re pentru a-şi realiza muncii depuse
ramură de bază a econo­ perioada de referinţă s-a planul producţiei fizice,
miei noastre naţionale, înregistrat o creştere cit a- element esenţial în a-
partidul a pus şi pune în proape 27 000 capete a e~ plicarea noului meca­ C Irele didactice .şi ele­ văţă mint. realizate de ca­
continuare în centrul poli­ fee tivului de bovine, cu nism economic, al auto- vii şcolilor hunedorene dre didactice, dar mai ales
ticii sale agrare realizarea 588 000 la specia porcine conducerli şi autogestiu- sînt angrenaţi intr-un efort dispozitive .şi aparate cu
unei agriculturi moderne şi cu peste 1 500 000 cape­ nll. Prin această străda­ permanent de desluşire a caracter didactic realizate
intensive, de înaltă produc­ te la păsări. Ca urmare a nie, colectivul I.M.C. De­ tainelor ştiinţei, de mate­ în cadrul cercurilor şi ate­
tivitate, care foloseşte cele utilizării cu randament ri­ va raportează la sfirşi- rializare a acestora în lierelor, de către elevi şi
mai noi cuceriri ale ştiin­ dicat a bazei tehnico-ma- tul celor şase luni tre­ creaţii tehnico-şti i nţif ice. cadre didactice de la li­
ţei în scopul creşterii apor- teriale producţiile totale de cute din acest an, reali­ Pentru amploarea pe care ceele cu profil mecanic din
tutui la sporirea venitului cereale, cartofi şi legume zarea peste sarcinile de o cunoaşte în şcoli creaţia judeţ. Aceste lucrări se a-
O astfel de dinamică s-a Ut
naţional şi la ridicarea au crescut de cîte 2—3 ori. plan a 11 tone polisti- tehnico-ştiinţifică este e- daugă altora deja incluse
bunăstării întregului popor, e ren, 181 inc b.c.a. armat locventă expoziţia deschisă în pianul de asimilare şi
înscriindu-se ferm pe a- lor de sinteză, cifrele care înregistrat, de asemenea, la şi alte produse. în aceste zile la Liceul in­ producţie al Ministerului
ceste coordonate, agricul­ ilustrează progresul agri­ producţia de carne, lapte, dustrial nr. 4 Deva, sub Educaţiei şi Invăţămîntului,
tura hunedoreană a înre­ culturii hunedorene de-a ouă, lină şi la alte produ­ genericul „Muncă şi crea­ realizate la Liceul indus­
gistrat în ultimul deceniu lungul a trei cincinale. în se. In anul trecut, produc­ ţie". Realizată în mai mul­ trial nr. 1 Deva. Reprezen­
şi jumătate rezultate care ceea ce priveşte dezvolta­ ţia agricolă globală reali­ IN ZIARUL DE AZI : te spaţii, pe o suprafaţă de tative la nivel de ţară pot
atestă justeţea politicii rea şi modernizarea bazei zată a fost de peste două 1600 mp, expoziţia şcola­ fi considerate şi creaţiile
partidului nostru în acest tehnico-materiale trebuie ori mai mare faţă de cea • Munca politico-educa- ră de creaţie tehnico-ştiin- liceelor nr. 1 Hunedoara,
domeniu, relevînd totodată subliniat faptul că, faţă de obţinută în anul 1985. tivă in sprijinul formă­ ţifică cuprinde peste 8 000 „Aurel Vlaicu“ Orăştie, nr.
meritul hotărâtor al secre­ anul 1985, în prezent agri­ Mersul spre transformarea rii omului nou de exponate, multe dintre 4 (de construcţii) Deva. in­
tarului general al parti­ cultura judeţului nostru activităţii din. agricultură • Dimensiunea europeană ele originale. dustrial Crişcior etc. Şi
dului, tovarăşul Nicolae. dispune de peste două ori intr-o variantă a muncii a statului dac creat de Au fost propuse spre o- îmbucurător este faptul că
Ceauşesou, în orientarea mai multe tractoare, culti­ industriale — aşa cum pre­ Burebista mologare şi generalizare şi s-au impus atenţiei cu n-
permanentă privind trece­ vatoare mecanice, maşini vede Programul partidului • Semnal în celelalte şcoli din ţară VIORICA ROMAN
rea la perfecţionarea ca­ de împrăştiat îngrăşăminte — este reliefat şi de faptul
drului organizatoric şi a chimice şi alte utilaje. în • Reflector 20 de lucrări originale din (Continuare în pag. a 3-a)
conducerii agriculturii în perioada amintită agricul­ (Continuare în pog. a 2-a} sectorul mijloacelor de în­
strînsă concordanţă cu dez­ tura a primit cantităţi de
voltarea impetuoasă a for­ cinci ori mai mari de în­
ţelor de producţie, cu ne­ grăşăminte chimice, iar su­ P® şantierele de construcţii
cesitatea amplificării pro­ prafeţele amenajate pentru
cesului de concentrare, spe­ irigaţii s-au extins de a- Neajunsuri care grevează activitatea
cializare, modernizare şi proape 14 ori. Datorită in­
intensificare a producţiei, vestiţiilor alocate de stat
cu cerinţele impuse de pro­ şi din fondurile proprii ale şi trebuie grabnic înlăturate
gresul general al econo­ unităţilor agricole coopera­
miei .noastre naţionale. tiste a fost posibil ca va­ lo dorinţa sprijinirii acti­ Prezenţa la program • Unii întîrzie, alţii lipsesc,
Pi'ofundele mutaţii de or­ loarea fondurilor fixe să vităţii de investiţii, în lumi­ şi folosirea iar ciţiva muncesc. Cam a-
din cantitativ şi calitativ sporească de peste 4,4 ori, na orientărilor date de tova­ ceasta era situaţia în data
pare au avut loc în agri­ un accent de seamă punîn- răşul Nicolae Ceauşescu la timpului de lucru raidului nostru pe şantierul
cultură confirmă cu pute te du-se pe dezvoltarea com­ Consfătuirea de lucru de la sînt facultative ? Livezeni al I.C.M.M. Petro­
caracterul ştiinţific şi rea- plexelor zootehnice de tip C.C, al P.C.R. din 29—30 şani. Astfel, subinginera Oti-
' lismul politicii agrare a industrial, precum şi pe mai a.c. şi la şedinţa plena­ • Pe şantierul întreprinde­ lia Fucs, Marin Constantin şi
partidului. ră lărgită a Consiliului Na­ rii de produse electrotehnice loan Hirb s-au prezentat la
modernizarea sectorului ţional al Oamenilor Muncii Petroşani — obiectiv a că­ serviciu mult după începerea
Semnificative în această horticol. Trecerea la o a- din 13 iunie a.c., am efec­ rui primă capacitate trebuie programului, muncitorul Ghiţâ
privinţă sînt, prin puterea gricultură modernă, de tuat, împreună cu organe să intre în funcţiune în acest Bontea a lipsit toată ziua,
de sinteză şi de stat un an — maistrul Cornel Lazăr iar macaragisto Ecaterina
raid-ancheiâ pe cîteva şan­ obişnuieşte să efectueze pon- Aibu citea, la ora 11, un
gRţgEWTEl Filateliştii tiere de construcţii din ju­ tajul muncitorilor după... pasionant roman. Era mai
deţ.
ureche şi... şoapte. Aşa se
In generai, se munceşte face că la data efectuării interesant decît munca, pen­
tru care este retribuită I...
Pe filatclişli îi poţi deo­ te virstele. Bucăţelele de bine, cu spor, se realizează raidului nostru, patru beto-
sebi de ceilalţi oameni prin hîrtie colorată constituie lucrări frumoase, care îmbo­ nişti, zece dulgheri şi doi ® Pe şantierul 3 baraj de
aceea că ei spun „mărci * 1 piesele elementare ale unui găţesc an de an harta in­ muncitori auxiliari au început pe amenajarea hidroenerge­
fi nu „limbre". Puţini ştiu limbaj special, imagistic, dustrială, socială şi edilitar- lucrul abia la ora zece, în tică Rîu Măre-Retezat, din
că planeta noastră numă­ cu caracter de comunicare gospodărească a judeţului. loc de şapte, irosind ore bu­ 210 muncitori 13 lipseau ne-
ră peste 100 de milioane de între oamenii de pretutin­ Nu vom consemna aceste as­ ne de lucru şi ţinind în inac­ motlvat, iar doi au venit la
fHatclişli. In ţara noastră deni. pecte pozitive, vizibile de tivitate nouă mijloace de lucru cu întârziere' de 1—3
avem circa 70 000 de fila­ Investind în această pa­ către oricine. Vom releva transport, aparţinind secţiei ore. Doi din cei patru lu­
telicii „legitimaţi“ la Aso­ siune dragoste şi timp, fila- însă o serie de stări de lu­ Sibiu a I.U.G.T.C. Braşov ; crători din echipa lui Anton
ciaţia filatcliştilor din talişlii îşi expun public din cruri negative, mai puţin se­ • La şantierul din Deva Baliug şi tot doi din echipa
R.S.R. (A.F.R.), fură a mai cirul în cînd frumoasele lor- sizabile de la distanţă, care al G.S.C.F.I. lipseau de la
pune la socoteală şcolarii colecţii. Aşa tiu făcut şi a- aruncă o lumină nefavora­ programul de lucru 16 mun­ GHEORGHE BOGDĂNESCU,
sau pe colecţionarii ano­ cum deschizînd la Casa de bilă asupra acestui impor­ căpitan de miliţie
nimi. cultură din Deva o „inter­ tant domeniu de activitate, citori, totalizînd 120 ore de DUMITRU GHEONEA
Visul oricărui filalelist judeţeană“ (50 de colecţio­ Verticale energetice. în speranţa că factorii răs­ muncă. Se pot face calcule
este să aibă în colecţia sa o nari din întreaga ţară!}, Foto: VIRGIL ONOIU punzători vor lua măsurile privind pierderile şantierului
„raritate". De pildă, marca omagiind astfel împlinirea cuvenite. în ziua respectivă ; (Continuare în pag. a 2-a)
celebră „Cap de bour“, din a 2050 de ani de la con­
prima serie de mărci poş­ stituirea primului stal dac rc răspunde de realizarea a- s-a amenajat, eu sprijinul cărl ştiinţifice a cadrelor di- 1
tale româneşti (iulie 1S5S), centralizat şi independent. cestui obiectiv, au început consulului popular comunal dactice. Au participat nume- §
apărută în Moldova. Cele Pentru reuşita acestei lucrările de fundaţii. Unirea, un magazin sătesc. roase cadre didactice de toa- *
,'tXitru valori, de 27, 54, SI frumoase' manifestări educa­ In acest fel s-a înfăptuit o ie specialităţile din unităţile |
SI
ŞCOLA­
CONTRIBUŢIA
şi 10S parale valorează as­ tive consemnăm numele RILOR DIN BUCUREŞCI. E- propunere făcută dc cetăţeni de Invăţămînt ale judeţului, -
în perioada campaniei electo­
tăzi Ia preţ oficial S65 000 cîtorva pasionaţi filalelişli B IN’ CONSTRUCŢIE, UN Icvii din Bucureşel an colec­ rale. La materializarea aces­ care prin lucrările susţinute 8
Ici in total. Prima, cea de hunedoreni care au sîrguit NOU CĂMIN CULTURAL. tat şi predat piuă acum un tei propuneri şi-au adus con­ au finalizat activitatea de Jj
27 parale valorează singu­ la succesul „interjndeţe- Locuitorii din satul Rişca, număr de aproape 1 800 sti­ tribuţia locuitorii satului, în cercetare desfăşurată în acest „
comuna Bala de- Criş, avîml
cle şi borcane, precum şi o
ră 330 000 lei! nei“ ; loan Zafia, Ilie Ghi- tot sprijinul «lin partea con­ cantitate do 1 500 Ug fier frunte cu Vaier Dumbravă, an şcolar.
de
Incontestabil, dincolo de ţă, Mihai Cimbru, Vasile siliului popular, au început veclii. In acest fel, elevii co­ secretarul şi organizaţiei Adam *
partid,
deputatul
construcţia unui cămin cul­
aspectul comercial, filalclia Oros, Erzilia Fara, Corne- tural, aşa cum au hotărît £n- munei îşi adue o contribuţie Dumbravă, brigadier de c-imp D. GHEONEA It
este o adevărată istorie i- liu Daju, Cicerone Matei, tr-o adunare populară să­ importantă Ia reintroducerea Ia C.A.P. Unirea.
lustrată a culturii şi civi­ Schmidt Adalbţrl, Kiss tească. Trecînd de Ia hotă- în circuitul economic a resur­
lizaţiei umane, o disciplina Gustau, Alexandru Pop, Ni­ rirc la fapte, locuitorii aces­ selor materiale vefolosibilc. 55 lori s-a desfăşurat la
a meditaţiei şi cercetării la colae llişiu. tui sat, în frunte cu depu­ a MAGAZIN SĂTESC LA Deva faza Judeţeană a se­
îndcmîna oamenilor de toa- C. DROZD tatul lor, Gheorglie Bulz, ca­ LIVEZILE. In. satul Livezile siunii de referate şl comuni-
* »