Page 9 - Drumul_socialismului_1980_07

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VÂ ! "1
Baia de Criş pe coordonatele
prezentului şi viitorului
I hi anii revoluţiei socia­ 68 motociclete şi motorete,

ş.a. Fată de 1975, venituri­
liste, Baia de Criş, ca
'multe alte aşezări din ju­ le băneşti ale locuitorilor
delui Hunedoara, din în­ comunei au crescut simţitor,
treaga ¡ară, poartă pecetea rcalizîndu-se aproape 1 200
unor continue transformări Ici pe locuitor în 1979. Rea­
sociale şi economice. In­ lizări însemnate au fost
tr-adevăr, ca urmare a po­ obţinute şi în domeniul o-
liticii ştiinţifice de dezvol­ crotirii sănătăţii oamenilor
tare a tuturor localităţilor muncii: a fost extinsă ca­
patriei, Baia de Criş a de­ pacitatea spitalului de la S0
venit o aşezare în plină locuri in 1970, la 120 locuri
ascensiune cu tendinţe evi­ în prezent, s-a înfiinţat un
dente de urbanizare. Sem­ punct sanitar în Rişculiţa,
nificativ este faptul că în a crescut în acelaşi timp
1969 şi 1971 ¡Baia de Criş numărul de medici de Ia 3
calităţii vieţii în cadrul co­
s-a situat pe locul II in munei este evidenţiată de la 7, iar al cadrelor medi­
întrecerea socialistă pe ju­ cale ai studii medii la 56.
deţ, în îndeplinirea şi de­ o serie de cifre şi fapte: Realizările obţinute în
98 autoturisme proprietate comuna Baia de Criş în ul­
păşirea sarcinilor de plan timii arii se înscriu pe coor-
economico-sociale, in buna personala, peste 200 de ca­
se noi şi cam lot alîlea re­
gospodărire şi înfrwnuscţa- V. PATAN
re, iar în anul 1972 pe Io­ novate, 760 televizoare, pes- ________ _
nii al lll-lea. Creşterea le 400 aparate de radio, (Continuare în pag. a Z
ÎL)
Secerişul-efectuat cu operativitate,
în centrul atenţiei organizaţiilor de partid
întreaga recoltă înmagazinată fără pierderi!
Creşterea continuă a productivităţii
Strîngerea şi înmagazi- Ingr. Ioa.n Cotaţiu, prim- rilor de paie, efectuarea a-
nai’ea fără pierderi a în­ vicepreşedinte al Consiliu­ răturilor şi însămînţarea
muncii,îmbunătăţirea calităţii producţiei tregii recolte de cereale lui unic agroindustrial Că- culturilor duble de legume
păroase ocupă în aceste zi­
le un loc primordial pe a- lan, directorul S.M.A. : şi plante furajere pe cele
„Potrivit prevederilor pro­
410 hectare planificate, a-
Sectoarele I—II — misia logii c!e muncă, generaliza­ Nu putem încheia aceste genda de lucru a coopera­ gramului operativ stabilit vînd constituite, de aseme­
Est ale E.JYI. Ghelari cu­ rea acordului global şi a rinduri fără a aminti că torilor, mecanizatorilor şi pentru campania agricolă nea, formaţii care asigură
prind un număr de aproxi­ lucrului pe bază de norme una din iniţiativele munci­ specialiştilor din unităţile de vară, avem de strîns realizarea lucrărilor res­
mativ 750 de lucrători. Ju­ ştiinţific fundamentate, or­ toreşti care se aplică la agricole. Iată ce ne-au re­ recolta de orz de pe 760 pective. Totodată s-a asi­
mătate dintre aceştia sini: ganizarea încărcării vago- E.M. Ghelari — „Brigada latat factori cu munci de hectare şi de grîu de pe gurat aprovizionarea în
comunişti. Prin rezultatele neţilor cu minereu de că­ înaltei productivităţi şi ca­ răspundere din uneie uni­ 2 150 hectare. în acest scop «mp cu combustibil şi lu­
obţinute în ultimii ani co­ tre personalul de la trans­ lităţi“ — funcţionează cu tăţi agricole în legătură au fost constituite patru brifiant!, iar în unele
lectivul sectorului se men­ port, şi altele. cele mai bune rezultate cu modul cum au organi­ formaţii de combineri, ca­ locuri chiar şi servirea me­
ţine în . fruntea .întrecerii Pentru creşterea calităţii tocmai la sectorul I—II, zat activitatea pentru ea re au stabilite grafice de de­ sei calde. Formaţiile sînt
socialiste pe exploatare şi producţiei aut luat, de a- unde comunişti ca Aurel recoltatul cerealelor păioa- plasare pe unităţi, precum conduse nemijlocit de că­
pe întreprindere. Iar în semenea, o serie de măsuri Barbu, Constantin Tripan, se să se efectueze cu maxi­ şi vitezele zilnice de lucru tre specialişti din unităţile
perioada care a trecut din cum ar fi : probarea siste­ mă operativitate, să fie e- ce trebuie realizate la se­
acest an minerii de la mi­ matică în vederea evitării MIRCEA LEPĂDATU vitate pierderile şi semă­ ceriş. Strîns corelate cu rit­ N. TIRCOB
na Est au extras în plus exploatării intercalaţiilor nate în timpul cel mai mul recoltărilor sînt acţiu­
faţă de plan 5 677 tone de de steril; retribuirea for­ (Continuare în pag. o 2-a) scurt culturile duble. nile de eliberare a -terenu­ (Continuam în pag 2-a)
minereu. Subliniind că ele maţiilor de lucru în func­
au fost obţinute în special ţie de metalul realizat în
pe seama creşterii produc­ minereul extras ; îmbună­ 1
tivităţii muncii fizice — tăţirea schemelor de puş- l Pentru Eugen Voiai
care a fost depăşită cu 1,16 care în subteran, care a vestitul miner din Petri- )
procente — şi în condiţiile dus la obţinerea unor gra­ J la. a sosit timpul să se i
îndeplinirii şi chiar depă­ nulaţii optime şi la creş­ i despartă de ortaci. Ziua ?
şirii indicilor de calitate, terea posibilităţii de selec­ I de 20 iunie a avui pen- }
trebuie să arătăm că or­ ţionare a minereului ; asi­ * tru eroul nostru o dublă ^
ganizaţiile de partid, toţi gurarea unor reparaţii de ^ semnificaţie : împlinirea /
comuniştii, acordă o mare calitate a utilajelor etc. i vîrstei de 50 de ani şi, *
atenţie şi acţionează în di­ Concomitent, desfăşurăm | totodată, ieşirea la pensie. ţ
recţia creşterii continue a o intensă activitate de con­
productivităţii muncii, a ştientizare a tuturor oame­ V
conţinutului de metal in nilor, folosind cele mai di­ 0 viaţă dedicată J
minereul extras. verse metode şi forme ale )
— în acest sens, în toa­ muncii politicb-educative. profesiunii î
te cele şapte organizaţii de Astfel, în adunările. gene­
partid care acţionează rale se dezbat în mod sis­ de miner
aici — ne relevă tova­ tematic aspecte di.n activi­ \
răşul Nicolae Sta mim se­ tatea economică, insistîn- \ _______________________^
cretar adjunct a! comitetu­ du-se mai ales pe cele pri­ s
lui de partid pe exploatare vind creşterea productivi­ Ani de-a rîndul,' despre 1
— s-au luat o serie de mă­ tăţii şi îmbunătăţirea cali­ Eugen Voicu şi ortacii ’
,
suri poli t ico-orgianizatorice tăţii. U,n rol important în \ lui s-a vorbit numai la ţ
care, prin aplicarea rigu­ activitatea de educare, de ) superlativ, tocmai pentru ţ
mobilizare a lucrătorilor 1 că încă din anul 1957 ,
roasă, prin urmărirea rea­ Confort, in blocuri miluire, luminoase, pentru familiile minerilor din Lupeni. f riad a început munca în \
lizării lor zilnice de către noştri, îl au colectivele • Foto: VIRGIL ONOIU i subteranele mirţei Petrila i
fiecare formaţie, asigură muncii de la om la om din a căutat, să descifreze tai- «
creşterea productivităţii în care fac parte cei mai buni
, printre hîrfcis,dar...
comunişti, oameni energici, O fî plâcuf; în birouri^ i nelc pămînliilui, să devi- <
abataje. Dintre acestea a- bine pregătiţi profesional 1 nă un bun cunoscător al ţ
mintesc extinderea meto­ cu prestigiu în rîndul mi­ >« i l mineritului, un miner des- s
delor de mare productivi­ nerilor. La toate aceste 1 tainic. După 12 ani de J
tate în toate panourile ca­ măsuri se adaugă o com­ Cu fiîrfii n u se i 83 lizează preduci:Í8 1 IZ!că! > muncă i s-a încredinţa! T
re se pretează pentru acest plexă propagandă vizuală ţ conducerea unei brigăzi. 4
lucru, introducerea pe sca­ extinsă pînă la galeriile şi vremea vine, vremea tre­ cuirme această stare de lu­ de... modernizarea şi re- t Era momentul când se ]
ră largă a unor noi tehno­ puţurile minei. ce, dar la întreprinderea cruri păgubitoare pentru proiectarea unor utilaje, / căuta toi mai mult ca în *
de lianţi Deva-Chişcădaga eficienţa întreprinderii este iar pe de altă parte la­ ) fruntea formaţiilor de Iu- ţ
multe semne de îmbună­ foarte firesc, pentru că mentările şi justificările în ţ cru să fie puşi oameni i
ESE^EMtII Sculptor, lăcătuş, tăţire a activităţii de pro­ numai depăşirea cheltuie­ legătură cu neritmicitatea 1 competenţi, energici, foar- *
ducţie încă nu s-au prea lilor cu întreţinerea şi producţiei „curg şuvoi“ din 1 le buni meseriaşi şi buni 1
1
“ artist... arătat. Chiar după trei ani funcţionarea utilajelor cît birourile directoriale pînă 1 organizatori ai procesului ^
La laboratorul dentar al de la punerea în funcţiu­ şi penalizările plătite pen­ jos la punctele de lucru. I) de producţie în abataje. (
7 ' zii o*r St f rt rl tmu (
Policlinicii din Orăştie cu care acesta lucrează, ne a unităţii, activitatea de tru neonorarea contracte­ Trebuie să recunoaştem, u- ţ Eugen Voicu a fost ttnul
rîînf.r/a ele sînt obiec­
___* . •____ _•
l-am cunoscut pe Hogyeşi precum şi medicul Ecaleri- producţie nu se desfăşoa­ lor de livrare (în perioa­ nele dintre &înf n'hi.p.c- / < dintre acei mineri care a
loan. Este un tînăr dina- na Zamfirescu, secretara ră în bune condiţii, la da februarie 1977 — mai tive, dar cele mai multe ; întrunit toate aceste cali-
mic, cu ochi neastâmpăraţi, organizaţiei de partid, ni parametrii proiectaţi. Cau­ 1980) se apropie de suma sini subiective şi ţin, în i taţi, mai ales că la numai ^
veşnic în căutarea noului. l-au prezentat ca pe un za principală — nefuncţio- de 100 milioane lei. majoritatea cazurilor de ţ cîţiva ani în cartea sa de i
— Despre meseria, de tehnician destoinic şi la- narea cu randamente ma­ Cum se acţionează pen­ organizarea raţională, ştiin-
tehnician dentar s-a scris lenlal. A primit în de- xime a instalaţiilor şi u- tru îmbunătăţirea activită­ \ CONSTANTIN IOVĂNESCU ^
foarte puţin. cursul celor aproape 10 ani tilajelor. De aici şi impor­ ţii de producţie rămîne să DORIN CORPADE
Interlocutorul n o s l r u de meserie în slujba sănă- tante rămîneri în urmă la vedem în rîndurile ce ur­ | (Continuare in pag. a 3-a) j
zîmbeşle. lăţii diferite însemne de c- producţia fizică şi sorti­ mează. Pe de o parte se
— Ştiţi, e o meserie a videnţiat în activitatea^ sa- mentală. Că trebuie să se vorbeşte tot mai insistent (Continuare in pag. a 2-a)
cărei practicare nu se prea nilară. Alaiuri de medicii
vede. Medicul, cu minuna- amintiţi, de ceilalţi colegi 1 tuat. excursii în ţările socia­ rilor. Judeţul Hunedoara este Ior M , energetic, U.C.C., C.F.U.,
tul său scaun-fololiu şi cu ai săi de laborator este liste prietene. reprezentat de o echipă de Laminorul de 650 mm şi la­
minunatele sale scide niche- stimat de locuitorii oraşu- ^^2 pionieri de la Şcoala gene­ minorul de benzi.
O
MAGAZIN
late, este -în contact direct Iui pentru felul în care sînt i m i SPECIALIZAT. La ALIMENTAR rală din Topliţa. O PIAŢA AGROAUMEX-
Vălişoara,
cu pacientul. Noi, ceilalţi, primiţi şi trataţi. în centrul civic ai comunei, ® HĂRNICIA TINERILOR TAR A LA CALAN. Colecti­
vul şantierului 3 Călan ai
avem laboratorul prin a- Făcînd un calcul am con- • LA ODIHNA ŞI TRATA­ s-a amenajat tui magazin a- DIN C.S.H. La finele primu­ T.C. Deva a terminat. în o-
serviciile Filin-
Prin
MENT.
propierc. Seringa şi deşte- statal că tehnicianul dentar lei Hunedoara a O.J.T. Deva, limentar specializat, asigurîn- lui semestru trei sferturi din ra.şul nou Călău o modernă
planul economic pe 1080 al
du-se în acest fel o mai bu­
le sînt înlocuite aici cu Hogyeşi loan de la labo- de ia începutul anului au nă servire a cumpărătorilor, organizaţiei U.T.C. din Com­ pi «iţă agr o alimentară. Io a-
cest fel a fost satisfăcută o
ipsosul, ceara, cu diferite rotorul dentar al serviciu- plecat Iu odihnă şi tratament precum şi condiţii igienice binatul siderurgic Hunedoara cerinţă importantă a popu­
mal-erialc plastice şi mela- lui stomatologic din Orăştie în diferite staţiuni din tară pentru păstrarea mărfurilor. era îndeplinit. Tinerii au reu­ laţiei locale.
şit să colecteze 1 800 tone de
le. Eşti şi puţin sculptor, şi a executat peste 2 000 lu- aproape 1000 de oameni ai # „CUPA SPERANŢELOR“ fler vechi, 200 tone cărămizi L. LICIU
muncii din localitate. In a-
lăcătuş, şi turnător... cran, prin care s-a dove- c el aşi timp au fost organi­ — LA MANGALIA. începînd refractare şl 12 tone hirtie.
Conducerea policlinicii, dil — aşa cum spunea el zate 135 de excursii iu ţară, clin această săptămînă si pi- Printre organizaţiile U.T.C.
nă la 17 iulie se desfăşoară,
medicii stomatologi Virgil — şi puţin sculptor, şi lă- de care au beneficiat peste Ia Mangalia, faza finală Ia care s-au evidenţiat în aceas­
Grancea, loan Blîndea, Va- căluş, şi turnător, şi artist... 3 608 de oameni, iar 150 de ocnă — „Cupa speranţelor“ tă acţiune se numără cele
sile Ilieş, Lucian Baie an PAUL VALER turişti luuiedoreni au efec- — întrecere rezervată pionie- de ia „alimentarea oţelăril-