Page 1 - Drumul_socialismului_1980_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !

Mina Barza, atelierul de bobina,î motoare electrice. O parte <lin echipa de bobinatori
condusă de Tovia Herbei, bobinează motoarele curent continuu pentru locomotivele
electrice cu troleu.
----------------------------------------------------------------Hi*»-----------------------------------------------------------
0 preocupare de căpetenie a Susrătonior ogoarelor

STRÎNGEREA Şi INMAGAZINAREÂ
Anul XXXII, nr. 7 071 VINERI, 1 AUGUST 1980 4 pagini — 30 bani
n GRABNICĂ A RECOLTEI DE GRÎU

Deoarece timpul este mult
îl ÎITÎMPI8M MĂREŢEI IITiOllE ! înaintat, acum sînt hotărî- în apropierea rîului Mureş, ducţiei. Cornel Beca, Ion
unde exista pericol de dij-
Rusu şi Ioan Florea se nu­
toare măsurile care se iau muire a recoltei ca urmare mără printre combinerii a-
în fiecare unitate agricolă a revărsării apelor. în flux le căror eforturi se regă­
SUCCESE DE PRESTIGIU 3 230 000 lei, producţia de stat şi cooperatistă în cu secerişul au lucrat şi sesc zilnic în zeci de tone
globală cu 4 023 000 lei, scopul înmagazinării grab­ trei prese cu lîrîşuri, la de produse care sînt înma­
In perioada care a tre­ beneficiile peste plan fiind nice şi fără pierderi a în­ balotatul paielor şi elibe­ gazinate. în urma combine­
cut din acest an, oamenii de 1 547 000 lei. S-au eco­ tregii recolte de grîu. în rarea terenului. Cu deose­ lor, o formaţie de patru
muncii de la U.U.M.R. nomisit 100 tone metal, condiţiile de instabilitate a bită răspundere şi conştiin­ mecanizatori a asigurat ba­
Crişcior au obţinut rezul­ 639 mc cherestea de ste­ vremii, cînd zilnic cad pre­ ciozitate acţionează la strîn- lotatul paielor şi elibera­
tate notabile la principalii jar, 361 mc cherestea de cipitaţii abundente în dife­ gerea recoltei combinerii rea terenului, evidenţiindu-
indicatori de producţie. brad, 78 MW energie e- rite zone ale judeţului, este Ion Cristea, Leontin Mihai se îndeosebi aportul lui A-
Astfel, • la producţia netă lectrică, 12 mii mc gaz necesar ca mijloacele meca­ şi Cornel Dragotă, iar din vram Dandea, care se stră­
planul a fost depăşit cu metan şi 8 tone motorină. nizate de recoltat să fie formaţia de prese se deta­ duieşte să obţină un randa­
16,05 procente, la piese concentrate în lanurile unde şează prin hărnicie mecani­ ment maxim cu presa pe
forjate cu 10,78 la sută, REDUCEREA se poate lucra chiar şi nu­ zatorul Dorel Boca. La a- care o are în primire.
construcţii metalice cu 7,22 CONSUMURILOR mai cîteva ore la seceriş. ceaslă unitate a mai rămas O altă formaţie de com­
la sulă. La indicatorul va- DE MATERIALE Aşa se procedează, spre e- de strîns producţia de grîu bineri, din care fac parte,
goneţi minieri echivalenţi xemplu, în unităţile Consi­ de pe 75 de ha, acţiune ce între alţii, Ioan Jurj şi Ioan
s-a Înregistrat cea mai Măsurile stabilite la I.M. liului unic agroindustrial poate fi încheiată in cel Rcntea, a lucrat la seceri­
mare depăşire a sarcini­ Barza, în acest an, privind Geoagiu. Prim-vicepreşedin- mult două zile bune de lu­ şul griului din lanurile
lor planificate : 89,43 la normarea pînă la nivel de tele consiliului, ing. Virgil cru în cîmp. Tot în ziua C.A.P. Romos, unde s-a
sulă. Printre formaţiile ca­ raion, instalaţie şi atelier Tudan, ne-a relatat că în amintită, cei opt combineri strîns recolLa de grîu de
re s-au evidenţiat în mod EFICIENŢA a consumului specific de după-amiaza zilei de 30 iu­ prezenţi în lanurile C.A.P. pe încă 15 ha. Ca şi în ca­
deosebit, adueîndu-şi o im­ TOT MAI RIDICATA lie a.c. cu cele 7 combine Geoagiu au amplificat rea­ zul celorlalte unităţi amin­
portantă contribuţie Ia fru­ materiale cu pondere în comasate în lanurile C.A.P. lizările la seceriş cu încă tite, recolta a fost trans­
procesul de producţie s-au
moasele rezultate raporta­ De la începutul anului concretizat prin obţinerea Cigrnău s-a strîns recolta 30 de ba. Nici mecanizato­ portată cu operativitate la
te astăzi, se numără cele pînă în prezent, la I.M.M.R. de grîu de pe 25 de ha. în rii de aici nu aşteaptă con­ baza ele recepţie. Interlocu­
unor importante economii: torul ne-a spus, de aseme­
conduse de Ioan Tomuş, Siineria producţia netă a lemn de mină — 28,6 mc, ajutorul cooperatorilor au diţii ideale pentru seceriş,
Toma Tomodan, Pompiliu fost depăşită cu 1G18 000 cherestea foioasă — 21,1 venit şi combineri de la înţelegînd faptul că prin nea, că în ajutorul unităţi­
lor din Consiliul unic agro­
Bolcu şi Samson Florea. lei, producţia marfă cu mc, explozivi — 10,7 t ş.a. secţia de mecanizare din folosirea din plin a fiecărei
Romos, care au acţionat la ore bune do lucru la recol­ industrial Geoagiu au sosit
seceriş pe tarlalele situate tat se evită diminuarea pro- şi combineri din judeţul
Mehedinţi, care sînt repar­
tizaţi să lucreze la seceri­
şul griului la C.A.P. din
Reducerea consumului de materiale-una din căile Pişchinţi şi Aurel Vlaicu.
în după-amiaza zilei de
30 iulie a.c. combinele au
spre rentabilizarea activităţii de extracţie lucrat şi în lanurile C.A.P.
în şirul elementelor ce pa in cea mai mare măsu­ scopuri decît ccie prevăzu­ (Continuare in oag. a 2-a)
intră în componenţa cheltu­ ră, mai ales fiindcă activi­ te. iar acest fapt a condus
ielilor legate de extracţia tatea de exploatare a mine­ la obţinerea,, mai ales în ul­
minereurilor se înscrie — reurilor se bazează pe do­ tima perioadă, a unor rezul­
şi încă cu o pondere însem­ taţii de la bugetul stalului, tate bune. Dacă în primul
nată •— consumurile de în acest sens, in ultima vre­ trimestru cheltuielile mate­
lemn, metal, ciment ş.a. A- me au fost luate o seamă riale au fost depăşite, în
cest fapt impune — în lu­ de măsuri menite a micşora lunile aprilie, mai şi iunie,
mina indicaţiilor cuprinse continuu cantităţile de ma­ pierderile au fost. recupera­
în cuvîntările rostite de teriale folosite în' subteran te, ba s-au înregistrat chiar
tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la suprafaţă cum ar fi economii de 16,5 iei la 1 000
la Consfătuirea de lucru de urmărirea atentă a consu­ lei producţie marfă, ceea
la C.C. al P.C.R. de la sfîr- murilor, recuperarea mate- ce a condus la scăderea cu
circa 300 000 lei a costuri­
lor de producţie. Aceste
Piikili rezultate sînt edificatoare
I.V. Călan, strungăria de cilindri. C.T.C.-istul Romeo T ăios pentru activitatea desfăşu­
împreună cu strungarii Coslel Butnaru şi Ioan Viţionescu
execută recepţia unor cilindri de laminor pentru C.S. Galaţi. rată de colectivul E.M. Cer­
Foto : VIRGIL ONOIU te), ceea ce nu înseamnă că
s-a făcut totul pe linia mic­
şitul lunii mai şi la Şedin­ rialelor ce mai pot fi folo­
ţa plenară lărgită a Consi­ site, creşterea rolului maiş­ şorării consumurilor mate­
liului Naţional al Oameni­ trilor şi şefilor de echipe riale.
Merit colectiv lor Muncii din 13 iunie a.c. în utilizarea cu grijă maxi­ consum mare de lemn de
—
înregistrăm încă un
mă a lemnului, metalului
— a se milita cu consecven­
tă şi responsabilitate pe li­ etc. mină — considera econo­
realizeze produse cil mai nia reducerii continue a a- Gama măsurilor între­ mistul Dumitru Petcu, de la
reuşite, care să fie admira­
13 femei, toate la fel de cestora. Dezideratul major prinse este, cum au re­ serviciul aprovizionare. De
harnice, ordonate, discipli­ te şi apreciate oriunde a- al acestei perioade cînd se levat şi alţi participanţi aceea trebuie să acţionăm
nate, iar unitatea lor — jung. cere aplicarea eficientă a la ancheta noastră, mult cu mai multă hotărîre pen­
totdeauna „lună“. Cine sini? Despre responsabila sec­ noului mecanism economi- mai largă. Astfel,, ca tru a respecta întocmai nor­
Lucrătoarele secţiei de len­ ţiei — Ana Vasiu — cîleva co-financiar este bine înţe­ urmare a muncii desfăşura­ mele planificate.
jerie din complexul Coo­ cuvinte in plus : prin felul les şi însuşit de colectivul te de organele şi organiza­ — Lemnul de mină este
perativei meşteşugăreşti „Re­ de a fi, străduinţa depusă Exploatării miniere Certej, ţiile de partid, de sindicat singurul unde înregistrăm
tezatul“ Haţeg. Dar, iată şi zi de zi pentru realizarea unitate de prestigiu a Cen­ şi ale ”.T.C. — în rîndul depăşirea normei planificate I.C. Orăştie, secţia scută-
numele lor: Ana Vasiu (res­ sarcinilor, atitudinea faţă tralei minereurilor Deva. colectivului s-a format o — aprecia ing. Ioan Stoian. rie. Gheorghc Lupu este
ponsabila secţiei), Opriţa de tovarăşele ci de muncă — Reducerea consumuri­ puternică opinie împotriva frezor, el execută lucrări
Bislrian, Maria Debucian, şi comportarea faţă de ce­ lor de materiale — ne spu­ aprovizionării supranormati- TRA1AN BONDOR complexe şi de foarte bună
Eva Şlefănescu, Valeria tăţeni, ea a reuşit să se fa­ nea ing. Gherasim Felea ve, risipei de materiale, calitate.
Lăpugian, Doina Merean, că îndrăgită de celelalte lu­ şeful unităţii — ne preocu- folosirii acestora în alte (Continuare în pag. a 2-a)
Aurica Ardeleana, Maria crătoare, să fie stimată şi
Rapcea, Doina Vasilache, respectată de cei din jur.
şi 21 000 Iei — la prestări că­
Olga■ Neag, Maria lezan, Atmosfera sănătoasă de tre populaţie. H DEVANSARE DE TER­ losirea ca îngrăşămînt a nă- 8
Mircla Ardeleana şi Neli muncă clin secţie are un MEN. Cu 15 zile mai devre­ molului strins la staţia de ,,
terminate
fost
me
au
docu­
rezultat f iresc: acela că u-
Paveloni. mentaţiile Întocmite de către epurare a apei din Slntuhalm, 6
nilalea se situează mereu 0 INTER VENTn LA DE- de unde se pot folosi pesle
Am ocupai citcva rînduri între cele frunjaşe, de la PANUŞATOARE. După ce au Oficiul judeţean de pedologie
pentru
agrochimie
cu transcrierea numelor ce­ începutul anului pînă în realizat modificările necesare şi adincă a solului în afîna- 20 000 tone nămol cu un bo- -
rea
toate
REALIZĂRI
0
lor 13 femei, dar am făcut-o prezent avînd o depăşire Colectivul de muncă MERITORIII la culegătoarele de ştiuleţi consiliile unice agroindustria­ gat conţinut in cloruri şi sul- t
al
Ofi­
intenţionat, pentru a afla substanţială a sarcinilor de ciului P.T.T.R. Haţeg (diri­ pentru combinele C 12, meca­ le din judeţul nostru. faţi. N. TlRCOB '
speciali­
centrul
de
la
nicii
despre ele cil mai multă lu­ ginte Octavian Mircea) obţi­
plan la zi. Este meritul fie­ zat do reparaţii din Ilia so
me. E dreptul lor. să fie căreia dintre lucrătoarele ne noi succese Sn activitate. ¿reocupă de finalizarea in­ n EXPERIENŢE. La grădi- - p
cele 24 de de-
cunoscute I La locul • de secţiei şi al tuturor la un Astfel, pînă acum s-au rea­ tervenţiilor Ia care vor fi fo­ nile de legume ale C.A.P. /i P î Bv/i a
pănuşătoare,
muncă, cele 13 harnice coo­ loc!... (N. Sbuchea, cores­ lizat, peste sarcina de plan, losite la recoltatul porumbu­ Sin tandrei şi Deva sînt orga­
peratoare se străduiesc să pondent). 77 ooo lei Ia venituri P.T.T.R. lui. nizate experienţe privind fo­