Page 1 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 1
Consiliul de Stat al Republicii Socialist© România
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITi-VÂ !
Privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor
din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată
la extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime
Consiliul de Stat al Repu cuantumul premiilor specia Art. 4. — Sumele nece
blicii Socialiste România le pe unitate de produs se sare pentru plata premiilor
d e c r e t e a z ă : stabilesc anual prin planul speciale pe unitate de pro
Ari. 1, — Personalul naţional unic de dezvolta dus se suportă din rezulta
muncitor din industria ex re economico-socială, în li tele financiare ale între
tractivă care depăşeşte pro mita unei cote de pină la prinderii, iar plata acestora
ducţia fizică planificată la 15 la sută din valoarea pro se face peste fondul de re
extracţia de ţiţei, cărbune, duselor obţinute peste plan. tribuire planificat.
minereuri neferoase şi alte Art. 3. — Premiile cuve Art. 5. — Prevederile pre
materii prime, contribuind, nite, potrivit prevederilor zentului decret se aplică în-
pe această cale, la asigura prezentului decret, se acor cepînd cu activitatea anu
rea nevoilor de materii pri dă anual, peste celelalte lui 1981.
me ale economiei naţionale drepturi prevăzute de lege,
şi Ia reducerea importuri muncitorilor, maiştrilor, in Cotele stabilite pentru
lor, beneficiază de premii ginerilor şi tehnicienilor, produsele obţinute peste
speciale pentru fiecare to celuilalt personal muncitor plan ce se aplică pentru
activitatea anului 1981 sint
producţie
M M C OIMSIllUlUl BOPUtflR aUDETEflM nă sau, după caz, altă uni din unităţile de efectiv la prevăzute în anexă, care
tate fizică de produs, obţi
care
contribuie
nut peste plan, depăşirea sarcinilor de plan face parte integrantă din
Art, 2. —- Produsele şi la producţia fizică. prezentul decret.
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XXXII, nr. 7 150 SÎMBÀÏÀ, 1 NOIEMBRIE 1980 4 pagînl — 30 bani
preşedintele
Republicii Socialiste România
- C O T E L E
ROADELE
pentru produsele obţinute peste plan MECANIZĂRII
ce se aplică pentru activitatea anului 1981 Colectivul de mineri din
cadrul sectorului VM al
1. Ţiţei........................................................ 15 ia sută minei Vulcan anunţă o
2. Gazolina................................................. 15 depăşire substanţială a
3. Gaze asociate utilizabile, la 15 grad: sarcinilor de plan pe bi
Celsius şi 760 mm coloană hg .. 15 na octombrie. Producţia
T o v a r ă ş u l Nicolae Nicolae Ceauşescu, le acor pe anii 1981—1985, precum 4. Lignit şi cărbune brun . 15 suplimentară depăşeşte
Ceauşescu, secretar general dă acestui sector de mare şi programul privind creş 5. Huilă netă............................................... 15 1 100 tone de cărbune.
al Partidului Comunist Ro însemnătate a economiei terea producţiei de cărbu 6. Huilă spălată pentru cocs . 5 | Cea mai mare contribuţie
mân, preşedintele Republi noastre naţionalii. S-au exa ne cocsiiicabil în cincina 7. Cupru în concentrate . 15 ! lâ acest succes l-a avut
cii Socialiste România, a minat stadiul realizării pla lul viilor. Secretarul gene 8. Plumb în concentrate . 15 brigada condusă de Du-
participat, vineri dimineaţa, nului de cercetare geolo ral al partidului a făcut o ’ 9. Zinc în concentrate 15 i milru Burlan, care lucrea-
la şedinţa de închidere a gică pe acest an şi măsu serie de observaţii şi a in 10. Aur în concentrate 15
Consfătuirii de lucru cu ac rile ce se impun pentru în dicat ca întreaga activitate lî. Argint în concentrate . 10 i ză intr-un abataj dotat cu
tivul din domeniul geolo deplinirea exemplară a pre de cercetare geologică să 12. Minereu de fier marfă echivalent complex de susţinere şi
giei, ale cărei lucrări s-au vederilor planului pe anul îie subordonată înfăptuirii 100 la sută fier . . . . 15 lăiere mecanizată. Roade
desfăşurat la C..C. al P.C.R. 1981, ala cincinalului 1981—• sarcinii iundamentale pusă 13. Pirită in concentrate . 15
în zilele de 30 şi 31 octom 1935 şi, în perspectivă, de Congresul al Xll-lea al 14. Sulf iu concentrate . . , 10 le mecanizării s-au con
brie. pină în anul 2000. partidului privind dezvolta 15. ' Sulf în concentrat 45 la suia cretizai în depăşirea pro
Organizată din iniţia înaintea şedinţei de în rea mai rapidă a bazei ma de Călimani . . . . ductivităţii muncii în a-
tiva tovarăşului Nicolae chidere a lucrărilor, tovară teriale şi, în primul rînd, a 16. Barită...................................................... bataj, realizările medii si-
Ceauşescu, consfătuirea se şului Nicolae Ceauşescu celei energetice, care să a- 17. Nisipuri cuarţoase spălate . tnîndu-se la 11,8 tone pe
înscrie pe linia analizelor i-au iost prezentate, în ca sigure României, pină la 18. Argilă refractară . . . . post, adică mai mult cu
şi măsurilor stabilite pen drul unei expoziţii, cuprin- siîrşitul deceniului urmălor, 19. Caolih preparat . . - .
tru principalele sectoare de zînd numeroase grafice şi independenţa dip punct de 20. Feldspat . . . . . aproape 3 tone pe post
activitate în această pe exponate — ilustrative pen vedere al energiei şi com 21. Bisulfură de molibden . faţă de prevederile de
rioadă de încheiere a unui tru stadiul atins de cerce bustibilului. 22. Molibden în concentrate plan.
cincinal şi începere a al tarea geologică şi punerea Ministrul minelor, petro 23. Bismut în concentrate . * .
tuia, exprimă grija şi aten în valoare de surse de hi lului şi, geologiei, tovarăşul
ţia deosebite pe care con drocarburi şi minereuri uti Virgil Troiin, a prezentat
ducerea partidului şi statu le —, proiectul programu
lui, personal tovarăşul lui de cercetare geologică (Continuare în pag. a 4-a)
Cind apar aceste rînduri, ca şi Burjuc. Astfel, s-a pu C.A.P. Sîrbi, Burjuc şi Săl-
se poate considera că în tut trece la eliberarea te civa. Rămineri in urmă se
zona Consiliului unic agro renului de coceni, la trans înregistrează la Zain; Bra-
industrial Ilia culesul po portul acestora din cîmp, Rişca, Gurasgda şi Ilia, ceea
Realizarea exemplară a. 10 luni, „sînt bune. Recent, te, navete sticle, dulăpioare rumbului este în general ca şi la efectuarea arătu ce impune grăbirea ritmu
sarcinilor la export de că ei au raportat îndeplinirea de baie, coşuri de ru încheiat, în sensul că au rilor adinei de toamnă. lui de lucru pentru ca te
tre toţi oamenii muncii din sarcinilor pe actualul cinci fe. Prin întreprinderea mai rămas de recoltat doar Lucrarea s-a încheiat fa renul ce a fost cultivat cu
judeţul nostru este o sarci nal, preliminînd plusuri de CH1MIMPORTEXPORT am suprafeţe mici la coopera C.A.P. Bretea Mureşană şi porumb să fie eliberat cir
nă de cea mai mare însem producţie apreciabile pină trimis unele produse pentru tivele agricole din Brăniş- se apropie de sfîrşit la mai repede, cocenii sa fie
nătate. La recenta plenară ia siîrşitul anului. a fi prezentate la diferite" transportaţi la locui uiu.e
a C.C. ăl P.C.R. cu mul — La export ne-am de- • tirguri internaţionale. s-a constituit baza îuuj.o-
tă îndreptăţire, tovarăşul păşit planul cu 467 000 lei Pină la finele acestui an,- ră, pentru a se putea trece
Nicolae Ceauşescu arăta : valută — ne spune Gheor- chlmişlii se angajează că la o altă lucrare importan
„Doresc să subliniez încă ghe Munteanu, şeful, servi vor mai da peste plan la tă a acestui sezon : arătu
odată că toate organele ciului desfacere-transport. export o producţie în va rile adinei de toamnă. Re-
noastre de partid, de stat, Conducerea întreprinderii loare de 350 000 lei valu ferindu-.se la modul cum se
întreprinderile, comitetele noastre a stabilit măsuri tă. desfăşoară tăierea coceni
judeţene de • partid trebuie concrete în urma cărora „VIDRA“ lor, Ioan Buştea, preşedin
să facă totul pentru a rea produsele, destinate expor tele C.A.P. Sîrbi, ne spu
liza şi în acest an în între tului sint lansate cu prio Este unitatea unde pro nea :
gime producţia de export, ritate în fabricaţie, urmă- ducţia pentru export con — întreaga suprafaţă cu
iar anul viilor pentru a i- rmdu-se calitatea lor pe în stituie problema cea mai porumb a fost dată în acord
dentifica noi domenii în a- tregul flux de producţie. importantă, care stă în cen global, astfel că atît recol
ceastă privinţă“. Cu toate greutăţile provo tatul, cit şi eliberarea te
Răspunzînd cu entuziasm cate de lipsa materiei pri trul atenţiei oamenilor mun- renului au mers bine. Mai
acestor indicaţii şi înţele- me în unele perioade, prin- avem de tăiat doar siipra-
gînd că numai printr-o in tr-o mobilizare plenară a L1VIU BRAICA C.S.II. Constantin Jescu şi strungul „HERCULES“ tu bă TRAIAN BONDOP.
tensă colaborare economică tuturor forţelor am recupe tălia pentru precizia cilindri lor laminoarelor bluming.
internaţională se contribuie rat minusurile, reuşind (Continuare în pag. a 2-a) . Foto : VIRGIL ONOIU (Continuare in pag. a 2-a)
la o bună punere în valoa chiar această depăşire. De
re a resurselor şi posibili asemenea, partenerii noştri «sov* v tcarrrr r trMzcr e ttroru g Mtrxr o amar 9 ' X> M szm<e r rgrrjz* g aserrr g /xtor / aumar g **
tăţilor proprii, asigurîn- (din U.R.S.S., R.D.G., Cuba, ea SCRIITORI IN 7 MIJLOCUL plan şi 190 000 Iei economii este o unitate fruntaşă in
cTu-se materiile prime de ca R.F.G., Iran) sint mulţumiţi OAMENILOR MUNCII. Poe la cheltuieli gospodăreşti (A- întrecerea socialistă. Prin
Vaieriu
Uunedorean
Bâr-
tul
şi
re ţara are nevoie pentru de modul în care colabo gău s-a întîlnit ieri după- ron Căta, corespondent). pricepere rezolvă bună pe organizare,
loc
aici
cca.
se
desfăşurarea normală a ac răm. amiază, la librăria „Mihal E- Q ORA DESCHISA. La 85—90 Ia sută din cazuri, bl
tivităţii economice, .colecti —- Pentru 1981, cum staţi niinescu“ din cu Deva cu citito Densuş, a avut loc o oră atelier fiind oprite numai a-
prilejul
rii
apari
deveni,
clasele
cu
defecţiuni
re
vele de muncă din între cu pregătirea producţiei la B NOI LUCRARE FERO ţiei in Editura Cartea Româ descliisă-model la generale I— paratele tui volum mai ce marc
din
şcoili
IV,
ale
clamă
prinderile hunedorene şi-au export ? VIARE. Colectivul şantierului nească a noului său volum localitate. Au participat bi- de muncă. Printre cei care
intensificat eforturile în — Sîntem în plină pregă 34 C.C.F. Deva a început de „Alfabetul straniu în care văţători din zona Haţegului. au cucerit stima publicului
bucurat
lucrări
curbul
de
unele
in
Acţiunea
s-a
vederea sporirii continue a tire. Ştim ce avem de fă re tn Valea Jiului : ferovia vă vorbesc“. teres, prin ea prilej iţind u-li-s e şi preţuirea conducerii coo
dublarea
Far-
eficienţei muncii lor. în ce cut, ne-am organizat bine, liniei ferate Petroşani—Livc- ns REALIZĂRI la i.c.s.m.i. participanţilor un util schimb perativei îi — amintim pe Ghcor-
Ervin
Erncst,
caş
le ce urmează ne vom re iar la unele sortimente pu zeni ; dezvoltarea staţiilor HUNEDOARA. La această în de păreri pe probleme ale ghe Blăjan, Florica Farca.ş si
comercială
din
feri la modul în care acţio tem chiar începe producţia Livezcni, Iscroni şi Vulcan; treprindere printr-o bună or instrucţiei şcolare la clasele Constantin Turcitn. (Emil
Hunedoara,
mici.
devierea D.N. CC
S 1 linie de
nează trei întreprinderi din (matriţele sint pregătite şi racord la Preparaţia Lupeni ganizare şi disciplină finan- Macavei, corespondent).
Oră ştie pentru înfăptuirea mostrele trimise deja par — lucrări care vor duce în ciar-economicâ, s-a reuşit ca 89 COLECTIV DE MUNCA
sarcinilor la export. tenerilor). Pentru următorul final la o sporire substan de la începutul anului să se FRUNTAŞ. Atelierul de de
realizeze 1 277 ooa Iei econo
an intenţionăm să exportăm ţială a capacităţii de trans mii la cheltuieli de circula panat televizoare din cartie
„CHIMICA“ rul „Dacia“ aparţinător de
o serie de produse noi cum port feroviar. ţie, 537 000 Ici beneficii peste Cooperativa „Mureşul“ Deva
Realizările chimişMlor, pe sint: suporturi pentru feuc-
