Page 9 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 9

PROLETARI DIN TOATE TARILE                        I-VÂ f f
                                                                                       \      MATERIALE
                                                                                             RECUPERATE
                                                                                       \     ŞI REFOLOSITE
                                                                                       \
                                                                                             In acest ah la între­ître- ^
                                                                                       \ i  priuuurea  munci  a  ucirzŢi
                                                                                          prinderea minieră Barz'a ^ '
                                                                                       '  s-au  recuperat  32  tone
                                                                                       l  şină  de  cale  ierată,  12  ţ
                                                                                       i  tone  conducte,  3  911  bu-  1
                                                                                       >  căţi-  traverse,  432  mc  ’
                                                                      l'IUQEIUlMUNEOOml
                                                                                       ţ  lemn  de  mină,  471  guri  ţ
                                                                                       [  de  rostogol,  270  bucăţi  1
                                                                                       i  proiile  TH,  19  lone  me-  /
                                                                                       }  tal,  s-au  obţinui  econo-  1
                                                                                       1 mii Ia energie electrică ţ
                                                                                       |j de  1 173 MWh.
                                                                                       *
                                                                                           D!N CRONICA
                                                                                              ÎNTRECERII
                                                                                             SOCIALISTE

                                                                                              PRODUCŢII
                                                                                            SUPLIMENTARE
                                                                                          O  activitate  intensă  în  l
                                                                                         vederea   obţinerii   unor   )
         Anul XXXII, nr. 7 152    MARŢI, 4 NOIEMBRIE             4 pagini — 30 bani
                                                                                       i  rezultate  tot  mai  bune  )
                                                                                       ţ  pe  acest  „an  desfăşoară  ţ
                                                                                       i  şi  oamenii  muncii  de  la  j
       Identificarea şi valorificarea superioară                                       /  LV.  Călan.  Mobilizîndu-  i
                                                                                       1  se  exemplar,  colectivele  }
                                                                                       ^  de  muncă  de  pe  plalfor-  ţ
                      a MATERIILOR PRIME „                                             l  ma  veche  a  l.V  Călan  i
                                                                                       /  raportează  pe  10  luni:  i
                                                                                                                                        mm
                                                                                                                                              maistrul
                                                                                                                                                               împreu-
                                                                                                                                    G5fl
                                                                                                                            Laminorul
                                                                                       }  la  secţia  I  furnale,  rea-  1   nă   C.S.H.   finisatnrul   Ioan   Moraru  :   de   la   Ioan   Negrită   Îndreptat
                                                                                                                                                           de
                                                                                                                                                     maşina
                                                                                                                       cu
                                                              Sarcinile  sînt  mari,  com­  i  Uzarea  unei  producţii  ţ   profile execută o verificare dimensionalii.
             „Sînt  necesare  eforturi  serioase  pentru  a   plexe  şi  angajează  în  mare   ?  suplimentare  de  19  700  i
                                                                              judeţului
                                                                    economia
                                                                                        1  tone  fontă  cenuşie,  la
        pune  mai  rapid  în  valoare  mijloacele  de  care   măsură   deţinător   al   unor   ţ  cocserie  —  10  500  lone  ţ
                                                             nostru,
        dispunem  în  vederea  intensificării  cercetării    importante resurse de   ma­  t  produse  cărbunoase,  la  î
        geologice,  punerii  in  evidenţă  şi  apoi  în  pro­  terii prime şi resurse   e-  '  turnătorie  I  —  1  000  to-  .
        ducţie  a  noilor  surse  de  energie,  de'  materii   ncrgetice.   Amintind   doar   ne piese turnate, din ca- 1
         irirne' .                                           cărbunele, minereurile   fe­  /  re  la  radiatoare  —  350  ^
               * 1
                                                             roase,   -neferoase   şi   com-^  ţ tone, iar la maşini şi u- ;
                             NICOLAE CEAUŞESCU               plexe ne dăm seama *   că  l   lilaje   pentru   industria
                                                             industria   extractivă   hune-   i  metalurgică  —  800  lone,  ţ   Creaţia  ştiinţifică  şi  telurică  -
                                                             doreană  are  o  misiune  ex­  1  Ia  (urnăloria  II  —  330  1
        Criza   energetică   şi   de   nez   dinamic,  cu  toate  for­  trem de însemnată   în  ^  tone  utilaje  de  turnare  ;
                                    e
       materii  prime  pe  plan  mon­  ţele,   pentru   asigurarea   în   sporirea   continuă   a   bazei   ^ pentru oţelării.   J imperativ major ai etapei actuale
       dial  se  accentuează  conti­  mai  mare  măsură  a  mate­  proprii   de   materii   prime
       nuu.  Rezervele  se  diminu­  riilor  prime  indigene,  pen­  şi  materiale,  in  dezvoltarea                Răspunzîrrd  cerinţelor  for­  site,  a  preocupării  de  care
       ează,   preţurile   cresc.   Pe­  tru  valorificarea  lor  supe­  economico-socială  a  patriei.   FRUNTAŞI LA  mulate  în  raportul  prezen­  au  dat  dovadă  s-a  materia­
       trolul,   cărbunele,   cocsul,   rioară  şi  reducerea  cit  mai   Ca  urmare,  fiecare  lucră­  RECOLTAREA  tat  .  la  cel  de-a!  Xii-lea   lizat  in  îndeplinirea,  ia  da­
       cuprul   sau   cositorul,   alte   mult   posibil   a   importului.   tor  din  acest  domeniu  —   PORUMBULUI  Congres  al  P.C.R.,  in  Pro-   ta  de  29  septembrie  1980,  a
       materii   prime   şi   materiale   De  asemenea,  la  Consfătui­  muncitor,   inginer,   cercetă­          'gramuI-Directivă  de  -.cerce­  sarcinilor   în   profil   terito­
       pe   care   ţara   noastră   le   rea  de  lucru  de  la  C.C.  al   tor  —  trebuie  să  aibă  me­  Unităţile  agricole  din  ţ   tare   ştiinţifică,   dezvoltare   rial,  pe  acest  cincinal,  la
       importă  —  trebuie  să  le   P.C.R. din 30—-31 octom-  reu  în  atenţie  că  eforturi­  ţ  cadrul  Consiliului  unic  1   tehnologică  şi  de  introdu­
       importe  pentru  continua  sa                         le   pentru   procurarea   din   l  agroindustrial  de  slal  şi  i   cere   a   progresului   tehnic,   producţia industrială.
                                                                                                                                               La  obţinerea  acestor  re­
       dezvoltare   economico-so-                           .import  a  unor  materii  pri­  ,  cooperatist  Hunedoara  au  ţ   a   sarcinilor   desprinse   din
       cială  —  sînt  din  ce  în  ce   CONDIŢIE            me  strict  necesare  dezvol­  1  anunţat  recent  încheie-  l   cuvintarea  t o v a r   ă  ş  u  1  u  i   zultate  o  contribuţie  deose­
                                                                                                                                             bită  au  avut-o  şi  organiza­
       mai   scumpe.   Petrolul,   de   ESENŢIALA A          tării   economiei   ţării   sînt   ţ  rea  culesului  porumba-  )   Nicolae  Ceauşescu  ia  Ple­
       exemplu,  a  ajuns  la  această                       deosebit   de   mari   şi   de   t  lui.  Lucrarea  este  avan-  ţ              ţiile  de  partid,  de  masă  şi
       dată  la  un  cost  exorbitant   DEZVOLTĂRII          costisitoare   şi   deci   tre­  )  sată  şi  în  consiliile  uni-  i     nara  C.C.  al  P.C.R.  clin   obşteşti,   conducerile   teh-
                                                                                                               &
       de  200  dolari  tona.  Dacă   ECONOMICO-             buie  să  facem  totul  pentru   ţ  ce  din  Brad  şi  Dobra,  J   14—15  octombrie  a.c.,  co­  nico-administrative  din  uni­
       ne  gindim  că  in  acest  an                         a  le  diminua.  Să  intensifi­  t unde se recoltează ulti- \  lectivele  de  oameni  ai  mun­  tăţile   economice,   care   au
       ţara   noastră   importă   15   SOCIALE A             căm  activitatea  de  prospec­  /  mele  suprafeţe,  ceea  ce  l   cii  din  oraşul  Brad,  sub  con­  ştiut să stimuleze, să mobi-
       milioane   tone   de   petrol,   ROMÂNIEI IN 1981     tare   geologică,   să   punem   1  creează  posibilitatea  tre-  /   ducerea  şi  îndrumarea  ne­
       iar  ia  anul  va  importa  12,5                      mai  rapid  în  valoare  şi  la   ţ  cerii  cu  toate  forţele  la  1   mijlocită  a  organelor  şi  or­  AUREL BENEA
       milioane  tone,  în  cea  mai                         un  nivel  de  eficienţă  tot                        ganizaţiilor   de   partid,   au   secretar a! Comitetului
       mare  parte  pe  valută  li­  brie  a.c.  cu  activul  din  do­  mai   ridicat   resursele   de   i  transportul  cocenilor,  e-  ţ   desfăşurat  o  intensă  muncă   orăşenesc de partid Brad,
       beră,  ne  dăm  seama  ce  e-   meniul   geologiei,   secreta­  materii  prime  şi  energetice   '  xecularea  arăturilor  a-  i   pentru   realizarea   exempla­  preşedintele comisiei
       forturi   financiare   trebuie   rul  general  al  partidului  a   din judeţ.   \ dinei de toamnă, la efec- 1  ră   a   sarcinilor   economice   orăşeneşti de creaţie
       să  facem.  Să  mai  adăugăm   insistat  asupra  sarcinilor  ce                 i  tuarea  altor  lucrări  de  ţ   şi  de  producţie  ce  le  revin   ştiinţificâ-tehnică
       cărbunele  şi  cocsul  de  ca­  revin   acestui   important                     > sezon.                ^  în   cincinalul   1976—1980.
       re  avem  nevoie  din  im­  sector  care  asigură  .econo­  (Continuare in pag. a 2-a)   —~                Rodul  activităţii  lor  neobo­  (Continuare  în  pag.  a  2-a)
       port,  unele  minereuri,  alte   miei   naţionale   materiile
       materii  prime  şi  avem  ta-   prime  şi  resursele  energe­
       bloj.il   real   ai   cheltuielilor   tice,  a  indicat  să  se  depună
       valutare  ale  ţării,  cu  do­  eforturi  mai  mari  pentru  a                    Starea vremii redeamâ de iurgersfâ
       bânzile  care"  se  impun  şi   pune  în  valoare  noi  rezer­
       care   angajează   banii   po­  ve  de  petrol,  de  gaze,  de
       porului,   fondurile   valutare   cărbune,  de  şisturi  şi  ape   încheierea grabnică a campaniei de toamnă
       ale ţării.
        Prezentând   dimensiunile   termale,   în   vederea   asi­
       concrete   ale   acestui   e-   gurării  cu  mijloace  proprii   Şi  duminică  a  fost  o  zi   devreme,   un   mare   număr   tarea  lor.  Printre  cei  mai.   sînt  de  cules  vreo  60  ha  cu
       fort   economic,   reamintind   a   surselor   necesare   de   de  lucru  plină  pe  ogoarele   de   cooperatori   'să   siringă   destoinici  i-am  notat  pe  •  porumb,  mai  este  de  recol­
       unele   importante   materii   energie   intr-un   procent   judeţului,   desfăşurată   sub   porumbul  de  pe  ultimele  su­  Ioan  Negara,  şi  losif  Staer.   tat  sfecla  furajeră,  trebuie
       prime  pe  care  le  importăm   mult   mai   mare   decit   în   imperativele   acestei  perioa­  prafeţe.  în  fruntea  lor,  to­  Se   muncea,   de   asemenea,   tăiaţi  şi  aduşi  din  cimp  co*
       şi  preţurile  mari  la  care  au   prezent.  Dealtfel,  în  Planul   de.   Conform   unei   situaţii   varăşii  din  conducerea  coo­  la  predarea  către  coopera­  cenii.  Ce  s-a  făcut  în  2
       ajuns,   secretarul   general   naţional  unic  de  dezvolta­  întocmită  la  Direcţia  gene­  perativei.  Suprafaţa  este  da­  ţia  de  consum  a  porumbu­  noiembrie?   Cîţiva   coopera­
       al   partidului   tovarăşul   re   economico-socială   a   rală  agricolă,  în  zilele  de  1   tă  in.  acord  global,  iar  du­  lui  ce  revine  celor  ee  au   tori  au  lucrat  la  transportul
       Nicolae   Ceauşescu,   a   re­  României  pe  anul  1981  sînt   şi  2  noiembrie,  s-au  efec­  minică  au  venit  la  cules  şi   încheiat  contracte  cu  statul   sfeclei  furajere,  alţi  cîţiva
       comandat   la   Plenara   C.C.   prevăzute   cu   claritate   di­  tuat  _  următoarele  lucrări  :   oamenii   care   muncesc   în   pentru  predarea  de  anima­  la   aşezatul   porumbului   în
       al  P.C.R.  din  14—15  oc­  recţiile   de   acţiune   în   a-   •  recoltarea  porumbului  de   întreprinderile   din   împre­  le.  Piuă  seara  au  fost  livra­  pălule  şi  la  încărcarea  mij­
       tombrie  a.c.  să  se  acţio­  cest domeniu.         pe  1  153  ha  •  arături  adinei   jurimi.          te 17 tone de porumb.      loacelor  de  Iransporl  veni­
                                                            pe  697  ha  •  1  445  tone  fu­  Culesul   nu   era   singura                  te  să  ducă  porumb  la  coo­
                                                            raje  însilozate  ®  633  tone   lucrare  ce  se  desfăşura  în   UNDE SlNT      perativa   zonală   în   contul
                                                             porumb  livrate  la  fondul  de   ziua  aceea.  Ioan  Cătălina  şi   COOPERATORII ?  celor  ce  au  contracte  cu
                                                             stat.
                                                                                       Nicolae  Buban  efectuau  a-                          statul.  S-a  dus  şi  ceva  la
                                                                   O LARGA             rături  adinei.   Şi  această  lu­  Duminică ar fi trebuit să   baza  de  recepţie.  C a m a t î t
                                                                                                 1
                                                                 MOBILIZARE            crare  avansează  în  ritm  ra­  fie o zi de muncă plină şi   s-a făcut, deoarece porum-
                                                                   DE FORŢE            pid,  fiind  prevăzută  a  se  în­  pentru Cooperativa agrico-
                                                                                       cheia  în  curînd.  Se  lucra   1  lă de producţie Deva. Spu­  TRAIAN SONDOR
                                                              C.A.P.  Veţel.  Pe  o  tarla   —  cu  o  remorcă  şi  cu  ate­  nem aşa, deoarece campa­  DORIN CORPADE
                                                            cu  porumb  din  satul  Leşnic   lajele  —  la  transportul  co­  nia de toamnă înregistrea­
                                                            au venit, încă dimineaţa   cenilor din cimp şi depozi­    ză aici întirziere. mare : mai  (Continuare in pag. a 2-a)
                                                                                         ştiinţifice.   Analizele   efectuate   şcoală,   rolul   directorului   in   te   zile   se   lucrează   la   pune­
                                                                                         s-au   soldat   cu   o   serie   de   asigurarea   funcţionalităţii   con­  rea   1a   punct   a   incintei   sec­
                                                                                         măsuri   menite   să   conducă   la   ducerii   colective“   a   fost   te­  torului zootehnic.
                                                                                         îmbunătăţirea   stării   de   sănă­  ma   schimbului   de   experienţă,
                                                                                         tate a populaţiei.       organizat   la   Şcoala   generală   R   RECONDIŢIONARI   DE
                                                                                                                  din   Haţeg,   cu   toţi   directorii   PIESE.   La   secţia   transporturi
                                                                                          H  SE  LĂRGEŞTE  REŢEAUA                          Hunedoara   a   I.J.T.L.,   condu­
                                                                0   ANALIZE   ALE   STĂRII   COMERCIALA   De   curînd   a   şcolilor   din   zonă.   Schimbul   să   de   inginerul   N.   Davides-
                                                               DE  S  An  ATATE.  Intr-an  ca­  fost   dat   în   folosinţă   la   Be-   de   experienţă   a   avut   un   ca­  cu,   există   o   bună   preocupa­
                                                               dru   lărgit,   la   nivelul   Direc­  riu   un   nou   local   pentru   bu­  racter mai ales demonstrativ.  re   pe   linia   recondiţionării   pie­
                                                               ţiei   sanitare   judeţene   a   fost   fet  şi,  tot  aici,  au  fost  exe­  selor   auto.   Astfel,   planul   pe
                                                               analizat   modul   cum   medicii   cutate   lucrări   de   moderniza­  n   O   NOUA   MATERNITA­  anul   1980   a   fost   depăşit   cu
                                                               şefi   de   teritoriu   îşi   îndepli­  re   a   magazinului   universal.   TE   PENTRU   ANIMALE.   Ia   ,18  000  lei.  Tot  aici  s-au  eco­
                                                               nesc   răspunderile   ee   le   revin   Se  află,  de  asemenea,  în  sta­  Cooperativa   agricolă   de   pro­  nomisit 20 000 litri motorină.
                                                               în   conducerea   activităţii   sani­  diu   avansat   lucrările   la   com­  ducţie   din   Sîrbi   a   fost   con­
                                                               tare,   precum   şi   activitatea   plexul   comercial   din   Rapoltu   struită  o  maternitate  cu  o  ca­
                                                               sanitaro-epidemică   de   preve­  Marc  şi  la  localul  pentru  bu­  pacitate   de   32   capete   anima­
                                                               nire   a   bolilor.   In   final,   sec­  fet din Orăştioara de Sus.  le.   Noua   maternitate   —   rea­
                                                               ţia  de  igienă  şi  patologie  in-                lizată   de   membrii   cooperati­
           Depoul   de   locomotive   C.F.R.   Simeria   :   loan   Ocolişan   şi   fecţioasă   a   U.S.S.M.   a   orga­  «  SCHIMB  DE  •  EXPERIEN­  vei  agrioole  —  a  şi  fost  pu­
        echipa   sa   de   lăcătuşi   execută   cu   promptitudine   reparaţii   de   nizat o serie de comunicări  ŢA. „Organizarea muncii în  să în funcţiune. Tot în aces-
        bună calitate şi Ia timp.        Foto: V. ONOIU
                                                                                                                 ■mw m (mw 17 tran t mmmm r ttaaear r mmmm
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14