Page 6 - Drumul_socialismului_1981_01

Pag. 2 DRliMl.il SOCIALISMULUI i

însufleţitor îndemn fe muncă susţinută, rodnică Oameni da la temelia plinii

pentru continua dezvoltare si bunăstare a patriei Mecanizatorii, ca şi cei­ paniilor agricole, prompti­ cian Bobar şi Gheorghe 8,30 Tot

lalţi oameni ăi muncii au tudinea şi responsabilita­ Rusu diif Leşnic, Ioan Fo- »,05 Şoim
9,15 Film
(Urmare din pog 1) Vibrantul Mesaj i-a însu­ riştii din Simeria, forestie- încheiat bilanţul activită­ tea cu care s-au achitat doca şi Ioan Creţu din pii :
fleţit în muncă pe toţi cei rii din întreg judeţul vor ţii desfăşui’ate de-a lun­ de sarcini. Se ştie că Veţel sirii doar cîţiva din te C
9,40 O mu
cum aprecia tovarăşul care trăiesc şi muncesc pe continua seria bunelor rea­ gul anului trecut. O re­ munca unui mecanizator cei ce şi-au adus o sub­ 10.00 Viaţi
Nicolae Ceauşescu, cu spi­ plaiurile hunedorene. în- lizări din 1980, că le vor trospectivă, fie şi suc­ nu este uşoară, au fost stanţială contribuţie la 11,45 Coiic
ritul său profund analitic, tîiele semne ale acestei rea­ amplifica în 1981. cintă, asupra modu­ perioade cînd s-a lucrat obţinerea de recolte bune al
Vltai.
clarvăzător si ştiinţific •— lităţi le-am desluşit deja Gînduri bune ne îndrep­ lui cum s-a muncit în de dimineaţa pînă seara în unităţile agricole ce le 12.30 De f
perioade .de, noi şj tot . mai în realizările consemnate, tăm spre minerii Văii Jiu­ 1980 este binevenită. Şi tirziu, ba şi noaptea, trac­ deservesc. 13.00 Teici
13,05 Albu
mari succese pentru po­ din primele zile ale anului lui, cărora le dorim să stă- o începem prin a preciza toriştii noştri n-au avut Acum, iarna, deşi mun­ 15.30 Te’.CS
săptămîni şi luni la rînd
porul nostru, de noi şi tot de colectivele C.S. Hune­ pîriească mai bine mecani­ că între unităţile de pro­ duminici şi sărbători le­ ca ţ>e ogoare s-a reslrîns, reali;
activitatea mecanizatorilor
mai importante izbânzi în doara, I.V. Călan, I.E. De­ zarea şi să extragă mai fil existente în judeţ, gale, toate eforturile fiind n-a încetat, cl continuă Ţopc
viata economico-socială a va şi I.L. Chişcădaga, unde mult cărbune pentru ţară. S.M.A. Deva se situează canalizate spre executa­ cu revizia şi repararea • F<
I)
ţării, de ridicare mai ac­ activitatea de producţie nu Aceleaşi gînduri pentru pe un loc fruntaş, cu rea­ rea la timp şi în bune mijloacelor mecanice. Un ir
centuată a nivelului de trai a cunoscut nici un minut constructori, pentru cei ca­ lizări care fac cinste ce­ condiţii a lucrărilor agri­ bilanţ la zi relevă că şi te
m' teriial şi spiritual al tu­ de întrerupere în aceste re dau în fiecare an noi lor ce muncesc în aceas­ cole, a însămînţărilor şi în acest domeniu rezul­ lu
ni
turor celor ce muncesc. Vor zile de sărbătoare. Aceleaşi valenţe de modernism şi tă unitate. Iată cîteva ci­ recoltării produselor. Iată tatele sînt bune. Atelie­ ir,,55 Doct
fre : numai în toamna tre­
ii perioade deosebit de fer­ gînduri bune şi idei că­ prospeţime localităţilor ju­ cută au fost arate şi în- de ce eu consider efi a- rul S.M.A. Deva şi-a de­ vesti
tile privind transpunerea în lăuzitoare va trebui Să-i deţului ; să lucreze mai sămînţate, în unităţile a- vem un colectiv bun, con­ păşit planul ce-i revenea 17,15 Ecra
le :
viaţă a istoricelor hotărîri angajeze plenar la activ.- mult şi mai bine, mai e- gricole din Consiliul unic ştient, pătruns de răspun­ pînă in prezent cu 12 la lui“
ale Congresului al XII-lea tate dinamică, susţinută şi conomîc. dere şi care nu precupe­ sută, prin munca plină de 18,40 Mi cu
al partidului, a materiali­ pe ceilalţi oameni ai mun­ M e s a j u l tovarăşului agroindustrial Deva, pes­ ţeşte nimic pentru a în­ conştiinciozitate depusă I»,00 ml ’
te 2 200 ba teren, s-au
zării Programului de edifi­ cii din unităţile economice Nicolae Ceauşescu sâ-i în­ făptui sarcinile puse de de Nicu Munteanu, losif 19,25 Ceea
care a societăţii socialiste ale judeţului care îşi reiau sufleţească în muncă, să-i efectuat arături adinei de partid în agricultură. Munduca, Aurel Telman, Cînti
multilateral dezvoltate in mîine activitatea. stimuleze spre noi reali­ toamnă pe alte 1 450 ha, Pe parcursul anului tre­ Ovidiu Munteanu, Toader 20.30 Film
şi B
realizindu-se — cum o a-
România. Şi pentru că este înce­ zări pe toţi oamenii muncii cut, ziarul nostru a con­ .Bolea şi alţii. Oamenii a s t
In acest context, în Me­ put de an şi de cincinal, hunedorenl, ale căror suc­ teslă recepţiile ce au a- semnat adeseori în coloa­ sînt specializaţi pe pos­ cane
sajul adresat naţiunii cu să le urăm şi noi tuturor cese le vom consemna în vut loc recent — lucrări nele sale nume de mecani­ turi şi operaţii, iar calita­ 22,10 Tele,
- Si
prilejul Anului nou 1081, to­ oamenilor muncii din ju­ marea cronică a întrecerii do bună calitate, ceea ce zatori de la S.M.A. Deva : tea muncii lor este urmă­
varăşul Nicolae Ceauşescu deţ, ea in 1981, în întreg socialiste, a edificării mul­ este o garanţie a obţine­ rită îndeaproape, neadmî-
a dat îndemnuri clare, mo­ cincinalul, să obţină reali­ tilaterale a patriei. Dar rii unor recolte bogate în Petru Gavrilă, Nicolae ţindu-se nici un rabat. In
bilizatoare, de înfăptuire a zări tot mai inari, să-şi a- pentru ca toate să fie bu­ 1981. Referindu-se ia fe­ Lupuţ şi Ioan Borodi de la aceste condiţii exislă ga­
sarcinilor ce revin poporu­ ducă mai din plin contri­ ne, pentru ca munca să ne lul cum s-a muncit în secţia Deva. Emil Suciu şi ranţia efectuării unor lu­
lui nostru în anul 1981 şi buţia la dezvoltarea eco­ fie mai spornică şi viaţa 1980. ing. Liviu Gîrbea, Gheorghe Doru fim Cris- crări de cea mai bună ca­
în cel de al şaptelea cin­ nomico-socială a patriei, la mai îmbelşugată, este ne­ directorul S.M.A. subli­ tur, losif Răbulea, Ioan litate, ceea ce oferă sigu­ diojurnal.
BUCUR
cinal în care am intrat, în­ creşterea bunăstării gene­ voie de pace pe pămînt, niază : Pnntea şi Horia Cutean ranţa că şi în 1981 meca­ rutieră. J
demnuri ce trebuie avute rale a întregului popor. de înţelegere între oameni. — La baza activităţii din Şoimuş, Gavrilă Caş- nizatorii S.M.A. Deva îşi lladioprof
de
ceput
permanent în atenţie în în­ Siderurgiştii din Hune­ Accentuind aceste impera­ noastre — care ne-a con­ van, losif Ţîr şi Sebas- vor face datoria cu pri­ ancinaJ •
treaga noastră activitate. doara să-şi sporească rea­ tive aie progresului şi bu­ dus la rezultate bune — tian Pădureanu din Hă- sosinţă, pe linia tradiţiei mlnical. )
ce
caracterizează
acest
Organizarea superioară a lizările din anii anteriori, năstării generale a popoa­ stă hărnicia oamenilor, rău, Ioan Pescar, Ioan lituţl şi
producţiei şi a muncii în cei din Călan să atingă ra­ relor, tovarăşul Nicolae conştiinciozitatea cu care merituos colectiv. toate per
toate sectoarele, afirmarea pid parametrii ia noile ca­ Ceauşescu a relevat că au muncit in timpul cam- Sav şi Ioan C-itu clin Ban- IRAIAN BONDOR diojurnal
muză
de
potoc, Aurel Cătălina, Lu-
largă a revoluţiei tehnico- pacităţi de producţie şi sa România va milita şi în Uiula v-
ştiinţifice, creşterea susţi­ se înscrie lună de lună cti viitor neobosit pentru în­ ecou •
ti-
nută a productivităţii mun­ depăşiri de plan. Sperăm făptuirea marelui deziderat
cii, aplicarea riguroasă a că şi în acest an, energe- al dezarmării şi în primul Recensâmîntul Sesiwselejudeţului
noului mecanism cconomi- ticienii de la Mintia vor rind al dezarmării nuclea­ tu.
co-financiar, creşterea pu­ ţine sus steagul întrecerii re. „Fie. ca noul an — 1983 animatefor nor ;
ternică a eficienţei întregii socialiste în confruntarea — să aducă patriei şi po­ in slmjba energiei rice ; l.,
activităţi economice — ia­ cu colegii lor din întreaga porului nostru noi şi tot Ca la fiecare început de iod ii de
Buletin t)
tă doar cîteva din direcţii­ ţară. că minerii din Poia­ mai mari succese pe calea nou an, in perioada 5—12 zicotera
le în care trebuie acţionat, na Ruscăi şi din Ţara Za- dezvoltării economico - so­ ianuarie 1981, se va desfă­ Radiojurr
cu prioritate şi fermitate randului, chimiştii şi con­ ciale, a creşterii gradului şura recensămîntu! animale­ Biogaz, iar no numai atît registrări
lavă ; 20,
din primele zile ale anului structorii de maşini din O- de civilizaţie şi bunăstare lor domestice aparţinind u- diilor;
şi cincinalului în care am răştie, căutătorii de comori a întăririi independenţei şi nităţilor economice din agri­ ... Clopotul gazometrului cadrează in limitele acte­ Sport; 22
intrat. de la I.P.E.G. Deva, cefe- suveranităţii patriei cultură, precum şi o celor pornise să se ridice pe ghi­ lor normative. Prin urma­ tativ: Fl<
Seară d(
din gospodăriile populaţiei. dajele elicoidale, împins de re, producem biogaz. Iarna Buletin i
de dans
Scopul acestei acţiuni este presiunea biogazului ce nu îl folosim în totalitate la ştiri ; i
cunoaşterea precisă o efec­ înceta să se acumuleze in nevoile staţiei. Vara însă... muzica)
tivelor existente in fiecare lo­ recipient... Se amorsa cea' avem un surplus de biogaz.
-
calitate, fapt important pen­ de a doua staţie de epu­ Aici e aici ! S-ar putea
tru întreprinderea unor mă­ rare a apelor menajere u- studia eventualele posibi­
suri care să ducă Io dez­ zate din municipiul Hune­ lităţi de îmbuteliere a aces­
voltarea continuă a creşterii doara. tuia si folosi, ştiu eu, dau DEVA
animalelor. seriile I-
— De acum nu ne rămâ­ numai un exemplu, la ara­
Pentru buna desfăşurare a ne altceva de făcut decît gaz, de pildă. Deocamdată păianj o.n
ta);
HUI
acestei acţiuni au fost con­ să utilizăm staţia in cele nu există o asemenea sta­ bo la L
stituite în municipii, oraşe şi mai bune condiţii, pentru ţie. Ultima i
comune, comisii de recensă­ combaterea poluării aeru­ — Şi Înseamnă că vara — seriil
tul) ; Mi
mânt, ou fost orgonizate e- lui, apelor şi solului şi ob­ produceţi biogaz de dragul ta) ; Ac
chipe de recenzări care se ţinerea cantităţilor maxi­ biogazului. 1.-31 (Co:
'OŞAN
vor deplasa în fiecare uni­ me de biogaz, economisind — Nu. Oricum, nămolul *r de
tate agricolă, în fiecare gos­ astfel combustibil lichid. trebuie să fermenteze. A- 'brav
p ; i
podărie. Cetăţenii au datoria — Totuşi, nu vă văd ceasta intră în procesul de .oiembr
civică de a declara acestor prea entuziasmat, tovarăşe combatere a poluării ape­ publica)
n
#'* ' echipe, numărul real al ani­ Scurtu (interlocutorul nos­ lor. Aşa că... de mic
malelor pe care le deţin. tru, inginerul Otfidiu Scurtu Dcznodăj
(Muncita
Datele cu privire la anima­ este şeful secţiei A.C.T. din — Dar cu nămolul ce Siberlad:
Mecanizator. Iată o profesie care tinde si ridice agricultura la gradul de variantă lele existente in fiecare- lo­ faceţi ? ceafărul)
a industriei, aşa cum se prevede in documentele de partid. cadrul I.G.C.L. Hunedoara). — Nu se foloseşte la ni­ ritle 1-1
Acum in miez de iarnă, la început de an, una din preocupările principale ale meca­ calitate vor fi comunicate — Greşiţi. In ce ne pri­ UONEA :
nizatorilor este aceea de a-şi pune la punct utilajele cu care vor ataca viitoarele cam­ zilnic la Cănsifiul popular ju­ veşte pe noi, sin tem chiar mic. Se aruncă. Noi l-am masă (X
panii pentru piine. deţean. foarte optimişti. Producem dus pe halda de zgură. Şi Ţara cai
biogaz. Şi nu chiar de azi, cînd te gindeşti, ar putea cdtoresc)
rebista: -
fi utilizat ca îngrăşământ.
de ieri. Acum mai bine de — Sigur ? eitoresc)
zece ani se amorsa prima mul sen
brie) ; B
Demaraj promiţător în 1981 staţie de epurare. De a- citesc ceva : „Materialul a- gint (Sic
— îmi daţi voie să vă
tunci am obţinut peste 7,2
BARZA:
milioane mc de biogaz, pe nalizat (nămolul), are o Vodă Lfi
(Urmate din pag. tj ducţiei ne-au vorbit ioan importul, ca şi aprovizio- superioare de hărnicie şi care l-am folosit pentru reacţie moderat acidă, este 1-11 (Mi
Castele
Lazăr, şeful biroului apro­ narea din ţară, prin re- rezultate in muncă. Mai nevoile staţiei, mai bine- foarte, bogat în materie or­ A ci incuri
fabricaţie noi repere ale vizionare şi Gheorghe Mun­ folosirea — in 1981 a unui menţionăm dintre acestea : zis l-am ars pentru a ri­ ganică" şi azot ; are o foar­ Ion — I
(Flacăra)
unor piese de schimb pen­ tean u, şeful serviciului volum de 1 000 tone de reorganizarea unor fluxuri dica la temperatura de fer­ te bună aprovizionare cu lui. blasl
tru maşinile de injecţie, pe desfacere. Am retinut a- resturi de mase plastice şi tehnologice, îndeosebi în mentaţie nămolurile din fosfor şi potasiu ; textură riite J-IT
care pînă nu demult le tenţia cu totul deosebită pe produse uzate, colectate din cadrul secţiilor de mase bazinele staţiei. Am scutit mijlocie. Din acest punct HAŢEG
importam, scutind statul de care I.C. Orăştie o acordă ţară — ambalaje, navete, plastice, planificarea te­ astfel importante cantităţi de vedere poate fi între­ dragi ste
(Popular
importante eforturi valuta­ contractării din vreme, în butoaie, canistre etc. — meinică şi riguroasă a re­ de combustibil, care a pri­ buinţat ca îngrăşământ. De­ năna ; C
re. Sînt cam 160 Ia nu­ fiecare an, atît a necesa­ prin care vom realiza o viziilor şi reparaţiilor, pro­ mit o altă destinaţie, mai oarece prin conţinutul de de gradi
(Casa <1
măr, pînă la această oră, rului de materii prime, producţie de 15 milioane movarea unor noi metode eficientă. Deci, la Hune­ sulfaţi prezintă o stare de trepte <1
iar in acest an vom mai a- materiale şi combustibil lei şi o economie a mate- şi tehnologii de fabricaţie doara, avem deja o expe­ puternic salinizat nu poa­ RTA : C.
simila vreo 30. Este vorba, pentru a asigura fluenţă riilor prime de 5—6 mi­ de mare productivitate, rienţă acumulată. te fi utilizat decît în con­ (Mureşul
între altele, despre şnecuri, procesului de producţie şi lioane lei. Avem asemenea perfecţionarea sistemului diţii de irigare şi aplicare dată un
GHEf.AR
— O experienţă care, din
distri bu; toare, lermorezis- ritmicitate în realizarea posibilităţi de refolosire în de folosire a personalului cîte am înţeles, a condus de amendamente“. Ştiţi ce Vodă I,ă
tenţe, pompe de presiune, sarcinilor de plan, ca şi li­ morile de mase plastice tehnico-ingineresc şi TESA este acesta ? Răspunsul pri­ I—TI (Mi
segmenţi, reductori, diferi­ vrării operative a produse­ realizate prin autodotare o zi pe săptămână în pro­ la metoda „ajutaţi-vă sin­ mit din partea laboratoru­
guri“.
te organe pentru maşinile lor către beneficiari : în cadrul întreprinderii. ducţie, mai buna organiza­
de injecţie etc. Din acest — Aş vrea să menţionez că Din discuţiile cu inter­ re a lucrului pe maşini şi — Dacă nu făceam cite- lui de analiză a solului... Vi
an vom începe să produ­ încă de la sfîrşitul lui 1980 locutorii am reţinut că se schimburi Majoritatea a- va modificări la cea de a — Răspuns ce l-aţi luat ţa*—**®
cem şi subansamble pen­ noi am contractat în pro­ munceşte cu spor din pri­ cestor măsuri se aplică de­ doua staţie, nici acum nu şi îndosariat! Timpul
tru noul autoturism româ­ cent de 100 la" sută pro­ mele zile, în spiritul orien­ ja cu succes, colectivul produceam biogaz. Am a- — Noi nu Alţii. Am tri­ ziua dc
nesc „Olcit“, cam 60 de re­ ducţia din acest an, pentru tărilor din Mesajul de Anul I.C. Orăştie lucrînd cu dă­ dus completări şi îmbună­ mis fel şi fe) de a- Vreme u
mult
ac
pere. pentru care ne-am produsele din mase plasti­ noul adresat de tovarăşul ruire şi obţinînd unele re­ tăţiri unor instalaţii cu de­ drese cu aceste rezultate la precipita
însuşit tehnologia şi execu­ ce avînd asigurate integral Nicolae Ceauşescu, că sînt zultate bune din primele ficienţe. Ce efecte au avut? D.G.A.I.A.. U.J.C.A.P. S i formă cl’
tăm deja matriţele. Sigur comenzile şi desfacerea — în curs de aplicare şi alte zile ale noului an şi cin­ Staţia nouă a fost amor­ Trustul I.A.S dar n-am povit A.
că am procedat din vreme ne-a spus Ioan Lazăr. De măsuri menite să asigure cinal. Este un argument sată cu numai cinci tone primit nici un răspuns. Cred moderat
p !
şi la pregătirile de iarnă asemenea, am contractat şi desfăşurarea în bune con­ convingător că şi în 1981 de combustibil lichid în loc locale sud-
din
necesare, după un grafic necesarul de materii pri­ diţii a activităţii la I.C. realizările acestui presti­ de 30 tone, prevăzute de că nu interesează pe ni­ peratura
minuţios întocmit care este me şi combustibil. Orăştie în anul 1981. să de­ gios colectiv de muncă din meni, iar noi aruncăm pe prinsă c
în totalitate materializat. — La acest capitol al termine realizarea ritmică judeţul nostru vor fi sub­ proiect. Apoi, primele re­ unde putem peste 22 000 gracîe. i.
Despre asigurarea mate­ materiilor prime — a adău­ şi de bună calitate a pre­ stanţiale, superioare celor zultate pe linia calităţii a- mc de nămol anual şi ti şra
riilor prime in 198'. ca şi gat Gheorghe Munteanu — vederilor de plan. să men­ din anul pe care l-am în­ pelor epurate şi a eficien­ serviciu:
despre contractarea pro- noi am hotărît să reducem ţină acest colectiv ia cote cheiat. ţei staţiei de epurare se 'în- DORIN CORPADE