Page 9 - Drumul_socialismului_1981_01
P. 9
**tAC£ÜECTU*A
proletari din toate taqu F UNIT!-VA \
S Cincinalul 1981-1985 - ascensiune viguroasă
\
pe treptele progresului şi civilizaţiei
(
Cincinalul, încheiat ca-'
lendaristic de cîteva zile, a
însemnat şi pentru dome
niul ocrotirii sănătăţii rea
iJUOETUt HONEDOĂBftl
lizări notabile. Imaginea
alăturată vă prezintă, iii
ordine, Spitalul municipal
t cu dispensar policlinic din
? Petroşani, ca o capacitate
ţ de 700 de paturi, Dispen-
i sarul policlinic cu servicii
I de specialitate din Călan
i şi Spitalul C.F.R. Simeria,
ţ realizate în cincinalul tre-
1 cut.
’ Noul cincinal va înscrie
\ pe harta judeţului alte im-
i portante obiective sanitare.
[ Astfel, la Deva se află în
si a L c o iii s mmm popular judeţeaiu , construcţie un spital jude-
t ţean cu dispensar poiicli-
1 nic, cu o capacitate da 430
--------------------------------- ----------- --------------------
î de paturi, iar la Brad se
Anul XXXIII, nr. 7204 MARŢI, 6 IANUARIE 1981 4 pagîn? —• 30 boni ) va da în folosinţă, in a-
i cest an, un dispensar po-
.... ^ -----------------
? liclimc. De asemenea, se
I vor mai construi, un dis-
La i.M. t pensar policlinic stomatolo-
i gic şi o staţie de salvare
* în municipiul Petroşani,
| ^CMn^cut|;#.în$uşlia#; _____ _ Barza ţ in mediul rural s-au con-
t struit dispensare comunale
i la Romos, Sălaşu de Sus,
„Secretul“ rezultatelor noastre? l Densu.ş şi Lăpugiu, aflin-
ţ du-se în construcţie cele
l de la Toteşti şi Cîrjiţi, ur-
Munca dinamică, perseverentă, ordonată J mind ca pînă la sfîrşitul
cincinalului să se mai rea
lizeze încă nouă asemenea
prinderea minieră Barza, realizarea sarcinilor la fie dispensare.
® Realizări suplimen o activitate bună în toate care produs fizic, de fapt, Concomitent se desfăşoa
tare pe anul 1980 la privinţele. Un an bogat în singura cale ce asigură în ră preocupările do dotare
producţiile : globală — realizări, poate cel mai bun făptuirea indicatorilor ur 1 a unităţilor sanitare cu a-
15 863 000 lei, marfă — ai cincinalului recent în măriţi, în primul rînd, a ? pa.atuiă moderpă de in-
• -
-
9 563 000 lei, netă — pes cheiat. producţiei nete. Măsurile ţ vestigare, diagnostic şi tra-
te 11 600 000 iei ® 40 la Despre rezultatele obţi luate în această privinţă ^ tament, precum şi acţiunea
sută din totalul mine nute şi experienţa dobîmii- s-au dovedit a fi eficiente. de formare a cadrelor de
reului a fost extras prin tâ, cit şi despre modul în Rezultatele sînt grăitoare. înaltă specializare.
metode de exploatare care harnicii mineri de la Secretul obţinerii lor stă la
cu productivitate ridi Barza au demarat în anul îndemîna oricui. De la mun
cată, 67,3 la sută fiind 1981, primul an al noului citor la director, cu toţii
încărcat mecanic ® pro ne-am sfătuit, ne-am gos
ductivitatea fizică a fost Masa rotunda podărit bine. şi, mai ales,
depăşită cu 3,3 la sută, am muncit sănătos! Bine Succese deosebite din primele
iar cea valorică cu 3,7 venite au fost măsurile pri
la sută • 4186 m ros- cincinal, ne-au vorbit tovă vind încadrarea severă In zile ale noului an
togoale ridicate In pia răşii : Octavian Popa, şeful normele de consum plani
tră O 161 tone de ma biroului - plan-dezvoltare, ficate îa materiale, energie, REVIZII ŞI REPARAŢII ceste zile de. odihnă pen- | • EXPOZIŢIE. In .sala de I
şini şi utilaje miniere Andrpn Junea, secretar ad combustibili, în costurile DE PESTE 700 000 LEI tru mineri şi, dc muncă spol a întreprinderii mi- *
• piese de schimb în junct cu probleme de pro de producţie, acţiunile în intensă pentru colegii lor I nlere Barza a fost deschisă > I
care
o
expoziţie
cuprinde
v a l o a r e de peste pagandă la comitetul de treprinse pentru stimularea în zilele de 2, 3 şi 4 de Ia „întreţinere“, este ’ principatele piese de schimb :
11 900 090 lei O rceon- partid pe întreprindere, iniţiativei şi a spiritului ianuarie a.e., Ia Exploa- dc peste 700 000 Ici. între I asimilate in ultimii doi ani
* dc către colectivul de mun-
diţionărl de piese şi sub- Cornel Vişa, şef de echipă gospodăresc. tarea minieră Deva, for- echipele care s-au eviden- * ei ai acestei unităţi. De
aiîsn.mble de 1 100 000 forjori, minerii şefi de e- maţiile de lăcătuşi şî e- ţiat în mod deosebit prin remarcat că eforturile mi
nerilor, tehnicienilor şi in- |
lei • importante eco chipă Armând Crăciunescu Armând Crăciunescu : Pî Icctricieni au revizuit păr- promptitudine şi calitatea ( nerilor, tehnicienilor şl in-
* ginerilor de la I.M. Barza,
nomii la lemn dc mină, (Musariu I), Nicolae Nicolae nă în prezent n-am putut ţile electrice ale maşinii reparaţiilor făcute se nu
metal, alte materiale. (Musariu I),. Viorei Popa aplica metode de mare pro de extracţie şi compresoa- mără cele conduse de î cretîzenză în reducerea a- |
-(Brădişor), Ghcorghc Toma ductivitate, deoarece orizon relor, a« executat mai Viorel Abrudean, Ioan « nuală a importului de ple- »
( se eu peste 30fl 008 Iei va- *
(Brădişor) şi Nicolae Mus tul nostru este frămîntat | Iută.
Producţia de milioane de taţă (Musariu Ilj. în con şi foldsit de zeci de ani. multe reparaţii Ia utila- Dobra şi .Tok Ambrozie \
Grupul
SPECTACOL.
lei realizată suplimentar la tinuare, consemnăm opinii Dar se va schimba situa- jele principale din „flota- (lăcătuşi), Ioan Stoia (c- I I vocal, brigada artistică, so- 1 '
ţie“. Astfel, Ia uzina dc lectricicni).
principalii indicatori de le exprimate : preparare, lăcătuşii eon- * liştii vocali şl dansatorii '
plan in anul care s-a în Octavian Popa : Aplica LIVIU BRAICA | populari din satul Plai au *
I prezentat pe scena C&rainu- I
cheiat oglindeşte activita rea cu fermitate a noului duşi de maistrul Petru SUPLIMENTAR — ■> lui cultural din Blăjeul un
Gligor au realizat revizii
tea bună desfăşurată de oa mecanism economico-finan- {Continuare în pag. a 2-a} 10 MILIOANE LEI | reuşit program artistic. La »
menii muncii de la între ciar a însemnat pentru noi de gradul I la coneasoa- 9 realizarea spectacolului o |
rcle de pe liniile Deva şi Colectivul Ţesătoriei de » contribute! deosebită au a- (
Muncel. au vuleanizat mătase Deva a încheiat vut tinerii Traían Lazăr, «
ÎN ZIARUL DE AZI ; R,,u J Marinara Mlheţ, Marla Mlcu |
două benzi de transport * î®80 şi cincinalul , şi Nicolae Vurdea. conduşi (
de inimosul învăţător Si- »
lta te
e
• Preocupare permanen şl au reparat mai multe E™. °“ / ™ . mlon Virtel
t
Producţie. în
jgheaburi. De asemenea, . .
d eos ebi te
tă pentru întărirea rîn- „ , , ’ cincinalul trecut aici a CERCURI PEDAGOGI- < I
I I
«
durilor partidului morilor I. 2, 3 şi 4 li s-a fost realizat» o producţie CE PE SPECIALITĂŢI. Ieri |
• Hunedoara — Actuali reparat partea de acţiune industrială suplimentară
tăţi mecanică şl revizuit cir- j valoare de peste 10
u
• Sport cuitele electrice. Valoa- milioane ici, concretizată
for-
temă
a Reflector. rea totală a lucrărilor dc intr-un apreciabil volum (mele „Modalităţile şi pentru , |
do
activitate
reparaţii executate în a- de producţie fizică.
• creşterea nivelului de pre- |
, gătire a elevilor“ cercurile B
, se desfăşoară în cinci cen- ?
I tre din iudei. începute Z
J ieri. Ia Hunedoara, dezba- I
terilo continuă azi la Ha- ?
Ieri, azi, mîine Iţeg, mîine Ia Petroşani iar I
următoarele
două
in
z<!c
J — la Brad şi Deva — undo '
I vor participa cadre didac- ?
. La Baru, ca pretutindeni dalele — mai mult sau cal în faţa vremii, ne-a ' tice şi din zonele Orăştiei \
-
pe păminl românesc, ve mai puţin documentate, adus pînă azi meşteşuguri ' şi Ilici. s
ghează amintirile trecutu dar, adunate cu pioşenie străvechi, datini şi nesle- o FESTIVITATE. După g
lui, mărturiile dăinuirii de intelectualii locului în- male folclorice. S1 de ani de activitate ne- ?
aici a Strămoşilor noştri. tr-o monografie —, o dez Şi astăzi leclorii din Jîntreruptă în cîmpul muu- :
cii, Nicolae ştefan a ieşit |
Aşezată pe Valea Slreiu- văluie, urmele tranşeelor Petros îşi mai încrustează ' la nensie. In cadrul festi- *
lui, în sud-cslul Ţării Ha Ivităţii organizate cu acest 2
priie.1, colcndi do muncă- din |
ţegului, acolo unde depre cadrul întreprinderii co- *
siunea se îngustează ca o moro.ţale dc stat mîxtc din s
Rrad, î-aii urat silnfttatc ş! §
pîlnie, de parcă ar vrea ' bucurie, ani mulţi si fe- “
( să treacă munţii prin pa- liciţi. *
l sul Merişor, comuna îşi ) I
A TRADIŢIE. In salul I
trăieşte prezentul la înăl de pe colinele din apro dorul pe furcile iubitelor, J Mînerftu, comuna Pcst>su J
ţimea aspiraţiilor înainta piere. La fiecare ,,răscruce pe ploşU de vin şi pe \ ÎMic. a devenit o tradiţie 1
şilor, pe măsura ¡erlleior de vini“ truditorii pămîn- boale: Şi astăzi se mai t N ca în vacanţa elevilor sfi ^
*
organizeze
frumoase
se
lor. lului,~prin care s-a scris pot vedea ruinele unui i J ii spectacole artistice. Un ast- |
Localnicii obişnuiesc să aici istoria, şi-au plătit cuptor de ars ceramică, ce ) s fel de spectacol a avut loc 5
spună că aici „vînlul ba tribului de sînge şi sudoa a înfruntat timpul ca ^ duminică 4 ianuarie. Ta ca- *
le doar de două ori pe an: re pentru ca timpul să să ne spună că accsl moş- l Îj * ^x-au dat concursul elevii jj
s ciclului I—IV din sat, cît 1
de toamna pînă primăvara curgă nestingherit înainte, teşug, ridicat acum la rang g si elevii de Ia alte şcoli %
Si de primăvara pînă spre prezentul de azi, so- de industrie, datează din | aflaţi în vacant*.
toamna“. Şi-n anotimpuri cialist. Şi curgerea sa a vremuri demult uitate. Ne-
le Istoriei, potrivnice vîn- săpat in conştiinţa gene- VIORICA ROMAN
turi s-au abătut pe aici. O raţiilor tradiţia unui tre- --------------------------------------
C.S. Hunedoara. Vedere din zona furnalelor de 1000 mc. 'ÓjLíl i uL
Foto: VIRGIL ONOIU spun legendele, o atestă cut, zbuciumat dar neple- (Continuare în pag. a 2-a)
