Page 1 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 1
M H«ae¿ rnvi
1 s«l
Nicolao Ceanşesea
ieri la Timişoara pentru e nia
Miluire ¡1 nivel înalt româno-iugoslavă
Tovarăşul Nicolas preşedintele Prezidiului Re deral pentru afacerile ex
Ceauşescu, secretar general publicii Socialiste Federa terne al R.S.F. Iugoslavia,
ai Partidului Comunist Ro tive Iugoslavia, care va e- o vizită de prietenie în
mân, preşedintele Republi fectua, împreună cu tova Republica Socialistă Româ
cii Socialiste România, răşii Stane Dolanţ, membru nia, în zilele de 1 şi 2 fe
a plecat, sîmbătă, la ai Prezidiului Comitetului bruarie 1981.
Timişoara, unde urmează Central al Uniunii Comu
să se întilnească cu tova niştilor din Iugoslavia, şi
răşul Ţvietin Miatovici, losip Vrhoveţ, secretar fe- (Continuare în pag. a 4-a)
La Invitaţia tovarăşului iloolae Seauşesou, tovarăşul
TvBetin llatovlcl, preşedintele Prezidiului R.S.F. iugoslavia,
m efectua o vizită de prietenie în ţara noastră
La invitaţia tovarăşului zidiului Republicii Socia goslavia, şi losip Vrhoveţ,
Nicolae Ceauşescu, secretar liste Federative Iugoslavia, secretar federal pentru a-
general al Partidului Co va efectua, împreună cu f aceri le externe al R.S.F.
munist Român, preşedinte tovarăşii Stane Dolanţ, Iugoslavia, o vizită de prie
Anul XXXIII, nr. 7227 DUMINICĂ, 1 FEBRUARIE 1981 4 pagini — 30 bani
le Republicii Socialiste membru al Prezidiului Co tenie în Republica Socia
România, tovarăşul Ţvietin. mitetului Central al Uniu listă România, in zilele de
Miatovici, preşedintele Pre- nii Comuniştilor din Iu- X şi 2 februarie 1981.
Utilizarea judrcioasă i capacităţilor da „Luna cărţii Ia sate“
Astâzi m
producţie — sursă importantă a eficienţei deschid© cărţii la sate“ are loc, as nerva“, „Militară“ şi „EmJ-
nescu“.
tăzi, în comuna Unirea, în
cadrul unui program com Legătura cu cartea a oa
Sintem în primul an al crări mari (în special lu şi economisim materie plex de manifestări : şeză menilor de la sate nu
cincinalului calităţii şi efi crări care să nu reclame primă.
cienţei, an în care acumu necesitatea utilizării maca La I.M.M.R. Simeria, un înscrisă în programul toarea literară „Partidului poate fi circumscrisă unei
perioade din calendar. Dar,
inima şi versul“, susţi
—
lările calitative ale tre ralelor) sînt scoase pe lo alt factor principal ce a Festivalului naţional „Cîn- oricum, „Luna cărţii la
cutului cincinal al revolu curi de muncă în afara contribuit la creşterea tarea României“, ca o ma nută de Cenaclul scriito sate“ vine să impulsioneze,
ţiei tehnico-ştiinţifice ro halei. Apoi, cînd timpul producţiei a fost introduce nifestare educativă de pres rilor „Flacăra“ din Hune să adîncească această le
desc, iar rezultatele nu permite, lucrările de fini rea progresului tehnic. tigiu, ediţia din acest an doara, concursul gen „Cine gătură. Nu e lipsit de in
pot fi altele decît creşte sare şi completare se exe De cele mai multe ori a „Lunii cărţii la sate“ citeşte, cunoaşte“ pe tema teres să subliniem că nu
„Partidul Comunist Român
rea susţinută a producti cută. tot în afara halelor. acesta şi-a avut obîrşia este dedicată aniversării a — stegar al luptei pentru mai în cursul anului trecut,
vităţii muncii, ridicarea — înţelegem din aceas chiar în atelierele de lu 60 de ani de la crearea dreptate şi libertate“ şi prin intermediul reţelei
eficienţei economice. Ce ta că secţia montaj este cru şi s-a materializat în Partidului Comunist "Ro expoziţia de carte „Parti cooperaţiei de consum, au
rinţele creşterii economice secţie conducătoare în scule, maşini şi dispozitive mân. fost difuzate la sate peste
realizate prin autodotare Inaugurarea festivă a dul Comunist Român —
şi autoutilare. Aşa cum ediţiei a XXI-a a ,>I.unii apărătorul dîrz al cauzei 400 000 volume, în valoare
de 1 837 000 lei, iar cele
inginerul
tehnolog
EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR preciza Poenaru, „lucrările libertăţii, independenţei pre şi 57 de biblioteci comunale
Mihai
progresului
patriei“,
de autoutilare şi autodo cum şi un spectacol sus din judeţ au pus la dispo
• cunoscută ® însuşită ® aplicată tare au întregit şi optimi ţinut de formaţiile „artistice ziţia cititorilor 540 000 vo
zat spaţiile de producţie, de amatori din localitate. lume. Sînt. cifre dincolo de
care
dimensiunile
intuim
impun însă şi folosirea ra unitate si, deci, în fluxul îmbunătăţind în acelaşi Acţiuni asemănătoare vor şi semnificaţiile educative
ţională a tuturor mijloace de producţie. Cum fac timp fluxul tehnologic şi fi organizate în toate aşe ale procesului de populari
lor de muncă. Practica a faţă celelalte secţii cerin calitatea reparaţiilor“. zările rurale din judeţ. zare a cărţii în mediul
demonstrat în permanenţă ţelor montajului ? — Ce s-a realizat la Timp de o lună, la punc sătesc.
acest lucru, iar ca un exem — Mai avem o singură dumneavoastră, tovarăşe tele de informare şi docu înscriindu-şi manifestă
plu imediat, la I.M.M.R. secţie — mecanică, ce cu Poenaru, în această di mentare politico-ideologică, rile în acţiunile de oma
Simeria folosirea utilaje prinde rotăria şi atelierul recţie ? la biblioteci, cămine cul giere a prestigioasei ani
lor şi a spaţiilor de pro de prelucrare a pieselor. — Am executat standuri turale, in şcoli, in unităţile versări de la 8 Mai — 60
ducţie la capacitatea ma Se asigură din plin nece pentru confecţionarea şi agricole de stat şi coope de ani de la crearea Parti
ximă a contribuit in mare sarul de piese solicitat de recondiţionarea uşi-byj la ratiste vor avea loc reci dului Comunist Român —
măsură, în anul ce a tre montaj. Am căutat ca în vagoanele acoperite pe-M taluri de poezie, prezentări ediţia a XXI-a a „Lunii
cut, la obţinerea unui spor aceste ateliere să reducem osii... Calitate ridicată^ de cărţi, dezbateri, mese cărţii la sate“ îşi va spori
de producţie marfă a cărei la minimum utilajele inac timp minim de execuţie, rotunde, concursuri gen valorile politice, favorizînd
—
valoare se apropie de 4 tive si, pe seama acestora, economie de materiale anual. „Cine citeşte, cunoaşte“, legătura oamenilor cu car
de
20
tone
metal
' . milioane lei, la o creş am trecut la folosirea in Altele au contribuit la re- precum şi tradiţionalele tea, legătură care exprimă
tere a productivităţii mun tensivă şi extensivă a ca ducerea efortului fizic — întîlniri ale cititorilor cu universul culturii .noastre
cii peste cea planificată, pacităţilor de producţie. macaralele pivotante la scriitorii, cu poeţii ţărani socialiste, adînca democra
cu 3 300 lei pe om al Policalificarea personalului sol. La ro tărie am montat şi cu redactori ai editurilor ţie ce caracterizează acce
muncii. muncitor şi poliservirea o maşină de degresat şi „Cartea Românească“, „Mi- sul oamenilor la cultură.
— Anul trecut, ne spu maşinilor şi utilajelor au curăţat piese mecanice,
nea inginerul şef al uni fost alţi factori ce au con care a făcut să crească pro
tăţii — Iuliu Verniches- tribuit nemijlocit la creş ductivitatea muncii la a-
cu — în unele perioade terea productivităţii mun ceastă operaţie. Pină nu Controlul oamenilor mundi — activ,
producţia realizată a depă-< cii, la sporirea producţiei demult cumpăram tablă
şit capacitatea sectorului de piese de schimb şi de expandată. Acum o reali
respectiv, în septembrie piese recondiţionate. In zăm în unitate pe o maşină permanent, eficient
1980, la secţia I cisterne troducerea unor noi teh de expandat, confecţionată
au fost reparate 681 va nologii de lucru în secţia cu forţe proprii... Putem
goane, faţă de o capaci mecanică a venit de ase enumera multe alte utilaje Însoţind o echipă în acţiune
tate de 600 vagoane. Ce menea în sprijinul nostru. şi dispozitive... ■ Ideea ce
am făcut ? Am organizat Multe dintre piesele pe trebuie reţinută este că secţia de sus
locuri de producţie în a- care înainte le forjam gîndirea tehnică a fost pe ţineri hidraulice Vulcan. Intr-o recentă discuţie ki Mai întfi despre primul as
fara halelor. Vagoanele acum le matriţăm. Pe lingă deplin valorificată, multe Strungarul muncitor Berger es I.M. Vulcan, preşedintele co pect al problemei.
Matei
te
conştiincios
un
care nu au nevoie de lu- timp câştigăm la calitate mitetului sindicatului, Iile
şi depăşeşte lună de lună Dlaconu, arăta că din acest
DORIN CORPADE sarcinile de plan. LANSAREA COMENZILOR
colectiv s-au format cîteva NU iNSEAMNA TOTUL
Garoafa roşii (Conlinuare in peg. a 2-a) Foto: VIRGIl# ONOIU echipe de control al oame
nilor muncii, care, coordonate
In toate unităţile controlate
mXCENTE de consiliul local al F.D.U.S., am constatat, în general, o
aceşti ani un cadru de ba sută din piesele utilizate la & desfăşoară 6 activitate cu aprovizionare ritmică, în mă
ză In colectivul Comple reparaţii sini recondiţionate I bune rezultate pe raza ora sură să satisfacă cererile
şului.
Cuid lui David Holărăş xului C.P.R. Deva. A par şi rcfolosite. * in numeroasele controale cumpărătorilor. Spuneam ,,în
i s-a laminat un buchet ticipat la toate moderni m „AGORA“-50. Revista de | efectuate in reţeaua comer general" pentru că anumite
din 40 de garoaie roşii, zările, dar marea lui iu cultură cu public din Brad >. cială (la unităţile alimen lipsuri tot mai sint, unele
desfăşurat
cel
de-al
® PROGRES EDILITAR.
fata lui Împrumutase par bire a rămas modernizarea Satul Chitici, aparţinător co- şi-a număr. Ediţia jubiliară 50- 5 ( tare şl industriale), in unită determinate de neonorarea
lea
a
că ceva din văpaia aces secţiei de circulaţie Min S munci Boşorod, face paşi im- „Agorei“ s-a bucurat dc o •« ţile cooperaţiei meşteşugă la timp a comenzilor lonsate
tora. Emoţia nu putuse ii tia—Petroşani. Aici s-a J portanţi pe calea dezvoîtă- caldă primire, programul ei I reşti sau la cantina mineri de şefii de unităţi, altele de
susţinut
rii sale Rospodăreşli. De cu-
Învinsă, deşi, la 62 de ani, format ca tehnician desă- | rind, aici a fost introdusă fiind pregătit şi şi rcsponsabilita- cu <. î lor, In urma constatărilor au faptul că aceştia se limitea
competenţa
feroviarul nu mai era un vlrşit, a luptat şi a Învins ; apa potabilă in circa 27 sos- tea recunoscută a oamenilor \ făcut propuneri justificate ză doar ia... lansarea comen
copii. Şi cum să nu lie e- mari greutăţi, clar a şi cu Î podarii — lucrare realizată revistei, care slujesc frumo- 3 pentru îmbunătăţirea conti zilor. O parte de vină o
moţionat, cinci toţi cei ca noscut cele mai mari bu prin munca patriotică a lo- sul prin cuvint şi imagine. > nuă a activităţii în aceste poartă şi un viciu de orga
re au luat cuvlntu! la fes curii şi aprecieri. ■. cuitorilor satului şi care se St „ŞCOALA NOASTRĂ — i domenii. Aceasta ne-a deter nizare în privinţa ridicări!
jl va extinde în perioada oare
tivitatea organizată cu o- Recent s-a despărţit in 3 urmează. CASA NOASTRĂ“, întrecere h minat să solicităm efectuarea ambalajelor, muite spaţii fiind
de
unităţile
între
cazia ieşirii sale la pensie tr-un cadru festiv, emoţio •» desfăşurată din judeţ, îşi con- | \ unui raid în reţeaua comer tixite de ambalaje. Gestio
învăţămînt
rememorau faptele sale de nant de colegii care l-au a a PREGĂTIRI PENTRU A- firmă valorile educative. Ea *. cială şi a serviciilor către narii, plictisiţi să tot reclame
muncă. Şi n-au tost puţi sărbătorit ca pe un trate j s PROPIATA CAMPANIE A- fazele municipale şi zonale t> populaţie, în comun cu mem în stingă şi în dreapta, scapă
GRICOI.A. La S.M.A. Dobra
ale ediţiei 1080 a întrecerii — \
ne, In cei 40 de ani, de de-al lor. Dar, David Ho a activitatea de revizii şi re- încheiate în aceste zile — au * brii echipelor de control al din mină aprovizionarea, neo-
clnd David Hotărâş s-a tăra'- nu are ce regreta 3 paraţii ia maşinile agricole fost acordate o sută dc locuri \ oamenilor muncii. vind unde depozita mărfu
,
cunoaşte un ritm tot mai in
dedicai meseriei alese. Bi căci a lăsat In urma Iui ii tens. Pină ia ora actuală s-au fruntaşe unităţilor preşcola- ¡J Pe lingă principalul scop rile. Munţi de ambalaje am
ne pregătit, preocupat zil rtu numai laptele sale ca * efectuat reparaţii la toate re, primare, gimnaziale si li- <* ol raidului, acela de a son întîlnit ia toate unităţile con
dintre
acestea
ceale.
42
a
sînt
nic de cunoaşterea moder re i-au adus inalle ordine * plugurile, grapele cu disc şi r ¡Í da modul cum lucrătorii din trolate.
nelor instalaţii, destinate şi medalii, dar şi cadre ti Î setnănătorile aflate în dota comerţ şi cooperaţie îşi fac La unitatea nr. 44, gestio
rea secţiei, evidenţiindu-se
siguranţei circulaţiei, exi nere. de nădejde, bine pre ¡j Nicolae Nemeş, Alexandru datoria, obiectivul nostru nara Katalina Moanţa ne
gent cu subalternii dar gătite. I Sărnru, Irarc Lăscău, Achlm — nedeclarat Iniţial — a fost
Indrumindu-I ca un ade ; Cibo, Teofil Tismoti şi alţii. şi de a vedea cum îşi exer CONSTANTIN IOVĂNESCU
vărat părinte, a fost in toţi GHEORGHE GOSTÎAN s De menţionat că circa 15 ia
•r jnravr # umor * * »anmr o "ww * tvcjo* ţ$ cită a’cribuţtunile echipele de
control al oamenilor muncii. (Continuare în pag. a 2-câ
