Page 5 - Drumul_socialismului_1981_02
P. 5
riT'S
Convorbiri oficiale
Luni, 2 februarie, au a- facţie că relaţiile dintre In timpul convorbirilor,
vut loc, la Timişoara, con Partidul Comunist Român au fost stabilite noi măsuri
vorbiri între tovarăşul şi Uniunea Comuniştilor menite să impulsioneze
Nicolae Ceauşescu, secre din Iugoslavia, dintre dezvoltarea in continuare
tar general al Partidului România şi Iugoslavia se a relaţiilor şi schimburilor
Comunist Român, preşedin dezvoltă cu succes în toa economice dintre România
tele Republicii Socialiste te domeniile, în spiritul şi Iugoslavia, să ducă la
România, şi tovarăşul Ţvie- Declaraţiei comune şi al înfăptuirea mai rapidă a
tln Miatovici, preşedintele celorlalte documente şi în obiectivelor stabilite îm
Prezidiului Republicii So ţelegeri adoptate împreună preună.
cialiste Federative Iugosla la Belgrad, în 1980. Abordînd probleme esen
via. P r e ş e d i n t e l e Nicolae ţiale ale actualităţii poli
La convorbiri au partici Ceauşescu şi preşedintele tice internaţionale, tovară
pat persoane oficiale ro Ţvietin Miatovici au anali şii Nicolae Ceauşescu şi
mâne şi iugoslave. zat îndeaproape probleme Ţvietin Miatovici au rele
Noul dialog dintre con le privind dezvoltarea co vat — şi de această dată
ducătorii de partid si de laborării economice şi coo — dorinţa României şi Iu
perării
tehnico-ştiinţifice,
Cincinalul 1976 —1980 perioadă stat ai României şi Iugo modul în care se înfăptu goslaviei dc a întări con
lucrarea pe plan extern. A
slaviei se înscrie în tradij
ţia raporturilor de bună iesc înţelegerile convenite fost reafirmată hotărîrea
a marilor împliniri socialiste vecinătate, ale căror baze împreună. S-a dat o apre celor două ţări de a acţio
na şi în viitor pentru de
pozitivă
ciere
activităţii
trainice au fost puse de to
varăşul Nicolae Ceauşescu desfăşurate de guvernele, păşirea tensiunii din viaţa
Cincinalul străbătut, cel al producţiei nete a crescut în- cu o industrie în plin proces
revoluţiei tehnico-ştiinţifice - tr-un ritm mediu anual de de dezvoltare şi afirmare. şi de preşedintele Iosip organele şl organizaţiile e- internaţională, pentru în
aşa cum a fost caracterizat 10,1 la sută, ritm superior Numai sporul de producţie Broz Tito. conomice ale celor două sănătoşirea climatului po
de secretarul general al celui înregistrat de producţia din anul 1980, faţă de anul în cadrul convorbirilor, ţări, care au stabilit mă litic mondial, pentru relua
partidului, tovarăşul Nicolae globală, de 9,5 la sută. A- 1975, este aproximativ egal care s-au desfăşurat într-o surile practice pentru rea rea si continuarea cursului
Ceauşescu —, a fost o peri ceste creşteri sînt o conse cu producţia obţinută în în atmosferă de caldă priete lizarea şi depăşirea volu destinderii, pentru soluţio
oadă cu adinei semnificaţii cinţă imediată a aplicării în treg cincinalul 1956—1960. in nie, de încredere şi înţele mului de schimburi comer narea exclusiv pe cale pnş-
în dezvoltarea economiei na practică a noului mecanism acelaşi timp se observă pro gere mutuală, cele două ciale avute în vedere pen
ţionale, un mare pas făcut economico-financiar, a efor funde transformări şi în agri părţi au constatat cu satis- tru cincinalul 1981—1985. (Continuare in pag. a 4-a)
de România spre stadiul de turilor depuse în direcţia ri cultură, prin introducerea u-
ţară mediu dezvoltată. Felul dicării eficienţei economice şi nor tehnologii noi în produc Sosirea în Capitală
cum am muncit cu toţii este reducerii costurilor de pro ţia vegetală şi creşterea ani
reflectat, de faptul că în a- ducţie. -Cu 62 la sută şi, res malelor. Toate acestea nu
ceastă perioadă, pe întreg te pectiv, cu 57,4 au crescut în fac altceva decît să sporeas T o v a r ă ş u l Nicolae tului Central al ^ Uniunii l.a plecarea clin Timişoa
ritoriul ţării, s-au dezvoltat cincinal producţia netă şi pro că avuţia noastră naţională. Ceauşescu, secretar general Comuniştilor din Iugosla ra, pe aeroport, tovarăşul
puternic forţele de producţie ducţia globală, creştere pusă ...Doi indicatori sintetici al Partidului Comunist Ro via, şi Iosip Vrhoveţ, se Nicolae Ceauşescu a fost
— au fost create peste un mi pe seama trecerii de la dez care, dincolo de limbajul ci mân, preşedintele Republi cretar federal pentru afa salutat de primul secretar
lion de noi locuri de muncă, voltarea extensivă la dezvol frelor, poartă în ei cîteva din cii Socialiste România, s-a cerile externe al R.S.F. Iu al Comitetului judeţean
din care peste 500 000 în in tarea intensivă, prin accen înapoiat, luni seara, în Ca goslavia, o vizită de priete Timiş al P.C.R., de alţi re
dustrie —, s-a consolidat ba tuarea laturilor calitative ale realităţile zilelor ce le trăim : pitală, venind de la Timi nie în Republica Socialistă prezentanţi ai organelor
za producţiei în toate ramu producţiei. creşterea venitului naţional, şoara, unde s-a întîlnit cu România, în zilele de .1 şi locale de partid şi de stat.
rile economiei naţionale. Aceste cifre atestă juste ridicarea pe o treaptă supe tovarăşul Ţvietin Miatovici, 2 februarie 1981. Sute şi sute de timişo
O întrebare firească îşi gă ţea politicii partidului nostru, rioară a bunăstării materiale preşedintele Prezidiului Re La sosirea în Bucureşti,
seşte locul aici: Ce am rea confirmă modul cum ţara şi spirituale a întregului po publicii Socialiste Federa pe aeroportul Otopeni, to reni au scandat cu înflă
lizat în această perioadă de noastră contribuie la lărgi por, profunde transformări în varăşul Nicolae . Ceauşescu cărare numele partidului şi
cinci ani ? rea şi diversificarea schimbu întreaga societate, întărirea tive Iugoslavia, care a e- a fost întîmpinat de tova al secretarului său gene
Să luăm în consideraţie doi rilor economice externe, la forţei economice şî politice a i'ectuat, împreună cu tova răşul Uie Verdeţ, de alţi ral.
indicatori sintetici : producţia intensificarea cooperării eco României socialiste, a inde răşii Stane Dolanţ, mem tovarăşi din conducerea de
netă industrială şi producţia nomice internaţionale. pendenţei şi suveranităţii sa bru al Prezidiului Comite partid şi de stat. (Agorpres)
globală industrială. Valoarea Avem o Românie modernă, le naţionale.
PRODUCŢIA NETĂ INDUSTRIALĂ PRODUCŢIA GLOBALĂ INDUSTRIALĂ
(miliarde lei) (miliarde lei)
380 de zile de existenţă şantiere din Valea Jiului —
numără Şantierul nr. 6 insta ne spune Mariana Demian,
laţii din cadrul T.C. Deva. contabil şef al şantierului. De
Zile de hărnicie, de mari la înfiinţare am căutat să ne
ambiţii, în care instalatorii organizăm cit mai bine în
s-au luat la întrecere cu ei treaga activitate, să ne în
înşişi, reuşind din primul an cadrăm în termenele de pre
de activitate să obţină re dare şi, bineînţeles, să facem
zultate demne de laudă, si- lucrări de calitate cu econo
tuîndu-se printre şantierele mii cit mai mari. in bună mă
fruntaşe ale trustului. Pentru sură ceea ce ne-am propus
a nu rămîne doar la afirma am reuşit, dar este loc pen
ţii, apelăm la cîteva cifre tru mai bine.
care, aricit de seci ar fi, ex — Care este secretul suc
primă hărnicia şi abnegaţia ceselor colectivului dumnea
oamenilor muncii de la şan voastră de muncă ? — îl în
tierul 6. trebăm pe Octavian Pătră-
Aşadar, un prim an bogat şescu, şeful biroului tehnic şi
în realizări, un prim examen preşedinte al comitetului de
trecut cu succes. An în care sindicat pe şantier.
la construcţii-montaj s-a rea — în primul rînd organiza
lizat suplimentar un volum de rea şi specializarea oameni
lucrări de peste 5,8 milioane lor pe locuri de muncă şi o-
lei, o producţie prin efort peraţli de executat, in pre
propriu de 7,5 milioane lei şi zent se poate acorda o asis
o valoare nou creată de a- tenţă tehnică competentă, de
4000 tone de huilă netă peste plan C.S. HUNEDOARA Bin prima |„ _ proximativ 10 milioane lei. oarece de la şeful de echipă
nă
Concret, aceste milioane su pină la Inginerul şef al şan
Oamenii muncii de pe frontul cărbunelui din Va
lea Jiului depun eforturi stăruitoare din primele zile importante depăşiri plimentare se regăsesc in tierului, cu toţii sîntem spe
ale anului pentru realizarea şi depăşirea planului la cele 2 168 de apartamente cializaţi în asemenea ope
cărbune cocsificabil şi energetic. Utilizând la capaci tiotări{i ca în acest an, în întregul cincinal ai ca predate, în obiectivele ridica raţii. Apoi, chiar de la înfiin
tate dotarea tehnică, folosind deplin forţa de muncă lităţii şi eficienţei, să obţină rezultate deosebite în te în ultimul timp, cum sînt ţare, s-a făcut o reorganizare
şi timpul efectiv de lucru, minerii şi preparatorii şi-au producţie, harnicii siderurgişti hunedoreni îşi amplifi conducta de aducţiune De a loturilor. Spre exemplu : lu
conjugat unitar eforturile, realizînd suplimentar pre că eforturile şi preocupările, depăşindu-şi zi de zi sar va— Batiz, policlinica şi fabri crările din Călan care apar
ţineau de Deva au fost re
ca de piine din Călan, cinci
vederilor de plan pe luna ianuarie mai mult de 4 000 cinile de plan. în toate uzinele şi secţiile C.S. Hune grajduri la Turdaş, un com partizate Haţegului. S-a avut
tone de cărbune net. In fruntea hărniciei şi a bune doara, munca atinge înalte cote valorice, regăsite în
lor rezultate obţinute în prima lună a anului se si sporurile de producţie realizate. Astfel, pe prima lună plex de alimentaţie publică in vedere, în acelaşi timp, o
mai bună „cîntărire" a lucră
in Deva etc. Important este
tuează minerii de Ia Lupeni (+13 246 tone cărbune a anului, siderurgiştii din cetatea metalului, de pe că la aceste obiective s-au rilor oe loturi. De asemenea,
brut), Bărbăieni (+ 7 276 tone), Uricani (+ 2 229 tone), malul Cernei au realizat suplimentar sarcinilor de realizat economii ia costurile obiectivele mai îndepărtate
Vulcan, Dîlja, preparatorii de la Lupeni, Petrila şi plan 1 205 tone de cocs metalurgic, 4 765 tone fontă, de producţie de aproximativ le realizăm cu oamenii din
Coroesti. Cu toţii sînt hotărîţi ca în continuare să în 2 926 tone oţel Martin şi electric, 1 212 tone laminate trei milioane lei. zona resoectivă. Cel mai im
registreze sporuri la producţia de cărbune, să răspun finite. Aşadar, din prima lună a anului, siderurgistii - Noi executăm lucrările portant de reţinut este faptul
dă prin noi fapte de muncă sarcinilor de onoare pc din Hunedoara raportează depăşiri de plan la prin de instalaţii pentru toate o-
care partidul nostru le-a pus în acest an în faţa in cipalele sortimente ale planului fizic — premisă a u- biectivele celor cinci şantiere UVIU BRAICA
dustriei extractive. nor noi şi importante succese în viitor. de construcţii ale trustului,
plus cele ale Grupului de (Continuare în pag. a 3-e)
