Page 4 - Drumul_socialismului_1981_02

Paa. 4 DRUM UT. SOCIALISMULUI NR. 7 227 ® DUMINICĂ, Í FEBRUARIE 1981
«se

Tovarăşul Icolae Ceauş«« i sosit Sesiune de comunicări ştiinţifice

ieri ia Timişoara pentru o nouă Cercul de studii interdisciplinare — cadru de

siire ia nivel înalt româno-iugoslavă afirmare a preocupărilor ştîinfifice htuedoreus
Astăzi, când problemele Vineri, activitatea cercu­ cizate. Să ştiţi că tot astfel
(Urmară din pag. I) nelor locale de partid şi iugoslavă, faţă de caracte­ care se ivesc sînt tot mat lui, care are ioc o dată pe s-a născut şi cibernetica.
de stat. rul rodnic al acestui nou complexe, rezolvarea lor so- lună, s-a desfăşurat sub Chiar dacă cercul lxunedo-
Numeroşi oameni ai dialog consacrat dezvoltă­ licitînd participarea unor forma unei sesiuni de co­ rean nu va atinge astfel
La plecarea din Bucu­ muncii aflaţi la aeroport rii şi aprofundării în con­ specialişti din domenii di­ municări ştiinţifice la care de performanţe, e oricum
reşti, pe aeroportul Oto- fac o entuziastă primire tinuare a legăturilor de ferite, crearea unui cerc au participat, pe lingă bine că au cîştigat un ca­
peni, tovarăşul Nicolae secretarului general al prietenie, solidaritate şi de studii interdisciplinare membrii săi, invitaţi din dru de afirmare preocupă­
Ceau.şescu a fost salutat de partidului. Ei aclamă în­ colaborare dintre partidele, este salutară. în munici­ centrele universitare Cluj- rile ştiinţifice din locali­
tovarăşi din conducerea de delung dînd glas bucuriei ţările şi popoarele noastre, piul Hunedoara s-a simţit Napoca, Craiova şi Petro­ tate.
partid şi de stat. de a avea din nou, la scurt lărgirii şi întăririi acestor nevoia înfiinţării unui ast­ şani. în intenţia organiza­ La sesiune au mai par­
La sosirea pe aeroportul timp, în mijlocul lor pe raporturi tradiţionale în fel de cerc în cadrul uni­ torilor, această sesiune a ticipat ca invitaţi prof. u-
Timişoara, secretarul gene­ conducătorul iubit al parti­ folosul şi spre binele ce­ versităţii cultural-ştiinţifi- fost gîndită ca un schimb niv. dr. Nicolae Novac, de
ral al partidului a fost în­ dului si statului nostru. lor două state socialiste ce de pe lingă casa de cul­ de experienţă, care prin la Universitatea din Cra­
tâmpinat de primul secre­ Timişorenii şi-au manifes­ vecine, al progresului şi tură, şi pentru că existau prezenţa personalităţilor in­ iova, care a • pus in discu­
tar al Comitetului jude­ tat în acelaşi timp satis­ prosperităţii lor, în intere­ oameni cu preocupări şti­ vitate să constituie un mo­ ţie noi aspecte privind ori­
ţean Timiş al P.C.R., de facţia faţă de noua întîl- sul cauzei generale a pă­ inţifice. înfiinţarea cercu­ del pentru activitatea vii­ ginalitatea umanismului
¿îţi reprezentanţi ai orga- nire la nivel înalt româno- cii si socialismului. 0 lui după modelul celui din toare a cercului. Prof. u- românesc, şi lector univ.
Bucureşti, care funcţionea­ niv. dr. Ion Irimie, de la Ion Uifăleanu, de la Insti­
ză pe lingă Asociaţia oa­ Universitatea din Cluj-Na- tutul de mine Petroşani cu
poca — prezent la lucră­
Chemări menilor de ştiinţă din rile sesiunii cu o comuni­ lucrarea „Dimensiunea u-
R.S.R. a creat cadrul des­
autoconducerii“.
tone mai mult decit se pre­ făşurării unei activităţi care foarte interesantă! mană a Nicolae Novac
Profesorul
văzuse în luna noiembrie a ia întrecer® comune celor 31 de mem­ „Informaţia şi rolul ei în considera cercurile inter­
anului precedent. Consiliul bri : medici, ingineri, ma­ cunoaştere“ — vede rostul disciplinare ca fiind de
Naţional al Griului, cu se­ Au mai adresat chemări tematicieni, biologi, chi- unui asemenea cerc atît viitor, rezultatele cercetări­
diul la Londra, care a pu­ la întrecere socialistă pe mişti, istorici, activişti cul­ prin efectele sale informa­ lor întreprinse de acestea,
IU in cadrul dezbaterilor blicat aceste date, a arătat anul 1981 : turali. ţionale, cit şi de altă natu­ fiind ferite de exagerări
Consiliului de Securitate, că, în pofida acestei recol­ Aflat în primul an de ră. întrucât există mai multe
reunit la cererea grupului te destul de mari, stocurile — Combinatul de prelu­ activitate, cercul hunedo- — Asemenea cercuri pot chei de control asupra lor.
statelor africane pentru a principalilor producători au crare a lemnului Oradea, rean şi-a propus, după cum avea o eficienţă strict in­ După lucrările in plen, cînd
examina problema namibia- scăzut în mod sensibil pen­ către toate întreprinderile ne mărturisea tovarăşul Ni­ formaţională, prin familia­ pe lingă invitaţi au mai
nă, regimul rasist stid-afri- tru sezonul 1980—1981. Re­ de exploatare şi transpor­ colae Vintilă, rectorul uni­ rizarea membrilor lor cu prezentat comunicări lector
can a fost din nou condam­ coltele de grîu au fost di­ turi forestiere, ■ de prelu­ versităţii cultural-ştiinţifi- noţiuni din alte domenii. univ. dr. Nicolae Vintilă şi
nat pentru subminarea pla­ ferenţiate pentru diverse re­ crare a lemnului, de hîrtie ce, secretarul ştiinţific al Aceasta presupune specia­ profesorul Victor Isac, ca­
nului O.N.U, privind acce­ giuni ole lumii în funcţie şi celuloză ; cercului, ca după o primă lişti foarte buni, dar şi cu re a definit interdisciplina-
sul la independenţă al Na­ de condiţiile de climă. perioadă de cunoaştere a deschidere spre alţii. Mai ritatea ca rezultantă a in­
mibiei şi pentru faptul că a — întreprinderea pentru colectivului, cînd activita­ înseamnă şi depăşirea u-- teracţiunii ştiinţelor, sesh
provocat eşecul conferinţei Guilermo Ungo, pre- , industrializarea sfeclei de tea s-a axat mai ales pe nei izolări, a unei închideri nea a continuat în cădi ^
de la Geneva. şedinţele Comitetului Exe- , zahăr Luduş, judeţul Mu­ comunicări şt mai puţin pe în sine, a specializării în­ celor două secţiuni : forma­
cutiv Naţional al Frontului i reş, către toate întreprin­ cercetare, să se treacă la guste, nevoia justificată a rea şi dezvoltarea conştiin­
¡y întruniţi vineri Ici Vie- Revoluţionar Democratic, a- \ derile din industria ali­ rezolvarea unor probleme interferării disciplinelor. ţei socialiste şi, cea de-a
na, miniştrii de finanţe ai lianţă a organizaţiilor po- ^ mentară de interes practic. Astfel, Celelalte efecte pozitive doua, probleme actuale în
ţârilor membre ale O.P.E.C. litice, sindicale şi profesio­ — întreprinderea poli­ un colectiv complex format depind de probleme. în viziunea interdisciplinară.
au stabilit ca în anul 1981 nale din Salvador care se ) grafică „Banat“ Timişoara, din ingineri, economişti, ce sens ? De priza unei Lucrările prezentate în ca­
să acorde un ajutor finan­ opun Juntei de guvernămînt ţ către toate întreprinderile psihologi, a realizat o lu­ probleme la realitate, la drul celor două secţiuni
ciar de 500 milioane de din ţară, a declarat că • poligrafice ; crare de cercetare privind efectele ei socio-umane. E- s-au remarcat atît prin di­
dolari ţârilor în curs de dez­ forţele insurgente populare ' forţa de muncă la I.M.H., fectele pozitive ţin şi de versitatea temelor tratate,
voltare neproducătoare de vor continua lupta sub toa- ^ — Inspectoratul silvic ju­ iar în prezent se lucrează cei care organizează aceas­ prin actualitatea şi prin
petrol, faţă de 260 milioa­ te formele posibile. El a ' deţean Suceava, către toa­ Ia o temă similară pentru tă activitate, de existenţa concretizarea lor în măsuri
ne de dolari în 1980. Tot­ anunţat că Frontul Revolu- J te inspectoratele silvice cele două unităţi de indus­ unei minţi cît de cit sin­ practice cît şi prin ţinuta
odată, s-a hotărît ca în ţionar Democratic continuă \ judeţene ; trie uşoară hunedorene — tetice şi coordonatoare. riguros ştiinţifică a reali­
1982 acest ajutor să se ri­ pregătirile în vederea de- fabricile de tricotaje şi în­ — Deci consideraţi aces­ zării lor.
dice la 700 milioane de do­ clanşării celei de-a doua — Direcţia judeţeană de călţăminte* Dar marea am­ te cercuri utile ?
lari. etape a ofensivei generale 1 poştă şi telecomunicaţii Al­ biţie a cercului interdisci­ — Da. în condiţiile pre­ VIORICA ROMAN
împotriva Juntei militare de V ba, către toate unităţile de plinar din Hunedoara este
Producţia mondială de guvernămînt. poştă şi telecomunicaţii; abordarea şi rezolvarea, cu
grîu a fost in cursul anu­ — Grupul întreprinderi­ sprijinul unor cadre dc j
lui trecut de 444 milioane lor de gospodărie comunală specialitate din centrul u- - GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
tone metrice, cu 6 milioa­ şi locativă al judeţului niversilar Timişoara, a u- S DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
ne tone mai puţin decit în Cluj, către toate unităţile nei probleme importante ,
1978, dar cu 11 milioane Şl LOCATIVĂ
de gospodărie comunală şi pentru municipiu — pro- jj
locativă din ţară. lecţia împotriva poluării. *
SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
Aduce la cunoştinţa consumatorilor de.
Í
din municipiul Deva şi oraşul Simeria că în
data de 3 februarie 1981 se sistează apa între
(2 cuv.j; 11. Gheaţă (reg.)
, „Gheţuri“ sută!; 4. Pojghiţă de gheaţă — „Gheţarul...“, denumire Auzi, Aa; 5. Circa, Tb, G; orele 8,00 — 15,00 pentru lucrări Ia Barajul
6. A, Ai, T, Avo; 7. Tac,
— Prins în colţ! — Pune în
mişcare gheţarii; 5. Ami­ dată de exploratorul polar Baston; 8. Universali; 9. Ro, Criseni.
ORIZONTAL : 1. Zboară ral rus, eroul „Bătăliei de norvegian R., Amundsen, Aru, las; 10. Adolescent.
pe luciul gheţii — Cel de pe gheaţă“ — Fac excep­ ultimului gheţar din drumul
gheaţă, poartă denumirea ţii; 6. Vîrfuri de gheaţa — său spre Polul Sud (neart.). MAT ÎN TREI MUTĂRI Popa Ioan, eliberată de
de aisfild; 2. îşi pierde e- Vas cu gheaţă pentru ră­ DICŢIONAR : Boar, Pna, I.I.C. Deva. O declar nu­
chilibrul — Drumuri; 3. Re­ cirea băuturilor; 7. „Doi... Emel, Not, Sgr. Controlul poziţiei. Alb : lă. (142)
gizor olandez de film, au­ pe un sloi de'gheaţă“, vo­ SCHIMB DE LOCUINŢĂ
torul filmului „Deşertul de lum de Jules Verne — A- GRAEF IOSIF Re8, De3, Nf3, p.b4.
gheaţă“ (Joris) — Final de re fini; 8. Societatea de Cercul rebusist „Dacia" VÎNZARl © Schimb apartament
chiciură !; 4. Oraş în Fran­ Hunedoara Negru : Rc4, p.bă, b6. © Vînd dormitor tip două camere^ confort I
ţa — Dezgheţat; 5. în pra­ Ştiinţe Biologice (abr.) — Sovata, preţ convenabil. Deva, B-dul Kogălnicea-
gul nopţii ! — Karl Beldi- Urme de gheţari ! — Ploaie REZOLVAREA Deva, telefon 28106. nu, cu garsonieră confort
mann— îngrijitor de vite în toi !; 9. Ion Chirescu — REZOLVAREA PROBLEMEI & Vînd apartament două I, etaj I sau II. Informa­
(reg.); 6. Gheţuri nesfîrsite A transforma gheaţa în CAREULUI DIN NR. 7215 : camere, confort sporit. ţii telefon 14186. (166)
(sing.) — Tip de fibră sin­ apă — Gheţuri (jud. Al­ DIN NR. 7215 : 1. Dc6 — c3 U — oriunde j Deva, Emineşcu, bloc C 2, © Schimb apartament
tetică (abr. uz.); 7. Rîu în ba); 10. întindere de apă scara B, etaj IV, aparta­ două camere Craiova cu
U.R.S.S. — Una din carac­ care în ianuarie 401 e.n. 1. Capodopera; 2. Avar, 2. Td4 — cl6 sau d8 + mat I ment 28, telefon 20126, o- similar Deva. Telefon
teristicile gheţii; 8. Notiţă a fost complet îngheţată Biban; 3. Restaurant; 4. Ir, rele 17—21. 941/75096 Craiova. (168)
luată pe jumătate ! — A- © Vînd saxafon Sopran
leargă pe gheaţă fără pa­ Weltklang, nou. Arad, te­ DIVERSE
tine (pl.î — în radă !; 9. lefon 966/31239 Arad. (148) ® Cu prilejul zilei de
Gheţar, pe sfîrşite I — A- © Vînd taragot „Slo- naştere urez si pe această
notimoul gheţii artificiale vvasser“. Deva, telefon cale marnei mele, Ileana
— Siglă pentru constelaţia 15524. (161) Buzaş, la mulţi ani şi
Săgetătorul: 10. Peşteră în ® Vînd Dacia 1100 tam­ multă fericire ! Zoly. (167)
Munţii Apuseni, care adă­ ponată, 56 000 km rujaţi.
posteşte un gheţar ; 11. Deva, telefon 17150. orele DECES
Semn al culturii — Asalt. 17—20. (159)
VERTICAL: 1. Scriitor şi © Vînd Moskvici 408, © Aducem un ultim
folclorist român (1796— patru faruri, stare bună. omagiu celui smuls a-
1854); Spărgător de ghea­ Deva. telefon 11102. (165) tît de brutal din via­
ţă sovietic; 2. Ţinut cu PIERDERI ţă. minunatul om şi
gheţuri eterne — Animal prieten ing.
care trăieşte în gheţurile © Pierdut dovadă nr, MARIUS OANCA
polare: 3. Capăt dc ţurţur ! 2106 din 20 martie 1979 Familiile Horvath şi
~ Pictor francez (1840— pentru cantitatea de . 430 Grecu.
1926). autorul pînzei .Ru­ kg porumb, pe numele
perea gheţurilor“ — Sută la
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbi), Ion Cioclei, Tiberiu Isirote (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavei (redactor şef adjunct), Vasiîe Pâţan, Nicolae Tîrcob
K»
REDACŢIA SI ADMINISTRATA Abonamentele se fac Sa oîldiîe poştale, {actorii poştali şî difuzării voluntari
2r00 Devai str Dr Petru ©roza nr 35 Telsfrvim? >»795 il885 t2i>7. 20708 dla întreprinderi şî Institui!!. s
TIPAR»’!., • T’POCfrflfir. xtr nn Aoans* nr 2*7 Costul unui abonament: 24 tef (pe § îtmî), 48 tei (pe S luni), 98 le! (un an)