Page 1 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 1
55*”"
¿"ZM Drumul înnobilării
11 De ia un atelier de in urmărit drumul parcurs de duc birouri „Mazuri“ pen
dustrie locală, cum a func o bucală de lemn din cli tru o Urmă din R.F.G. şi
ţionat pînă in 1017, când pa intrării ei in sălile de lăzi dc zestre pentru o
s-a constituit Întreprinde maşini 1 şi 2, cînd cu greu Urmă suedeză. Planul lu
rea de prelucrare a lem ai putea întrezări in ea nii ianuarie la export a
nului, secţia de lîmplărie piesa frumos finisată a ţi iost depăşit cu 30 000 Ici.
din Deva s-a specializat nui corp de mobilă. Am Pe Ungă produsele pentru
In realizarea de mobilă urmărit drumul înnobilării export, secţia nuri reali
superioară lux şi superlux. lemnului prin prelucrări zează camera do zi „Suzi
Pînă la terminarea la mecanice, şlefuit in alb, 1“, cu varianta sa moder
siîrşitul acestui cincinal a aplicat furnir, montare, li- nizată „Su/.i II", cuiere
celor trei iabrici: de scau nisare. Am urmărit şi mun „Mara“, birouri „020/9",
ne, de mobilă de artă şi ca celor care dau iunefio- măsuţe ctc.
de mobilă corp, secţia îşi naUiale şi strălucire lem Realizarea pianului lunii
va păstra actualul proiil. nului, prin efortul lor, cînd ianuarie la producţia in
Darea in ioiosintă a aces bărbătesc şi încordat, cînd ternă in procent dc sută
tor obiective va însemna blînd ca o mîngîiere. Sin! Ia sulă şi depăşirea cehii
Anul XXXIH, nr. 7251 DUMINICĂ, 1 MARTIE 1981 4 pagini — 30 bani dublarea activităţii pre maiştrii Z sok io sil, Mar ia de export (rezultate ce se
zente şi mărirea produc Avram şi Petru Bîrlea, şe adaugă celor din trimes
ţiei destinate exportului. fii de echipă Csbpo hadi- trul IV ai anului trecut),
Sînt perspective frumoase slau şi Ana Şchioapa şi ¡aptul că s-a cont raclat
Cheia succeselor - torţa şi pentru lucrătorii secţiei, muncitorii Gheorghc Ma întreaga producţie a (inu
care nu vor mai ii ne
nea, Nicolue Ruriş, An
voiţi să se confrunte cu drei Varga, Rod ic a Simian, lui 1981 şi s-a perfectat
aprovizionarea cu materii
greutăţile de acum: spa Ana Dubar, Aurica Mun- prime pentru aceeaşi peri
întregului colectiv ţiul restrîns care determi tcanu, Maria Mirza, lu- oadă, ne îndreptăţesc. . să
nă fragmentarea procesu creţia Burcă, Eugenia Brin- afirmăm că Ia secţia de
lui tehnologic, transporta duşa.
Rezultoiele obţinute de co multe luni înregistrăm depă neriior. Pentru sectorul nostru rea manuală a unor mate Scitici dc lîmplărie De lîmplărie din Deva noul
lectivul I.M. Vulcan in pri şiri de plan. Succesul este al aceasta este un fel de „stilul riale de la un loc de mun va, datorită /or/e/ dc an şi cincinal au începui
mele zile ale anului lăsau să întregului colectiv al sectoru casei". Din cele ce-am spus că la altul ctc. muncă înalt calificate i-au bine, sub semnul unei noi
calităţi în muncă.
se întrevadă că mina, pe lui. Brigada contribuie cu se poate vedea că succesul Împreună cu ing. Mihai iost repartizate şi sarcini
baza pregătirilor temeinice buna organizare la locul de unui sector nu aparţine unei Vinfan, şeiul secţiei, am pentru export. Aici se pro VIORICA ROMAN
din anul trecut, va înregistra muncă, împărţirea atentă a singure persoane, sau unui
in acest an succese notabile. efectivelor, in funcţie de si număr restrîns, ci întregului
Dar ritmul de început n-a tuaţia de la faţa locului, pe colectiv".
putut fi menţinut pe par schimburi şi lucrări şi, evi Arpad Crişan, secretarul
curs. Astfel, doar două dintre dent, cu eforturile sale. Pe comitetului de partid al I.M.
cele şapte sectoare au înche de altă parte, sectorul are Vulcan : „Chiar dacă parti
iat prima lună cu depăşiri contribuţie la asigurarea li cipanţii n-au spus-o direct,
— sectoarele I şi V, cu 3 259 niei de front pentru toate se înţelege, în sectoarele I mm
şi, respectiv, 1 804 tone. in brigăzile. Se înţelege de ia şi V activează cele mai bune m m
cadrul unei mese rotunde am sine că pentru o activitate organizaţii de partid ale mi
reunit mineri şi cadre de răs bună trebuie să ai oameni nei. Neajunsurile pe care le
pundere din cele două sec harnici şi conştiincioşi". mai avem le contracarăm prin
toare, cărora le-am solicitat Ing. Aurel Hîsem, şeful mai multă muncă, printr-o
să explice modul în care sectorului I : „intr-adevăr, mai bună organizare. Nu în
au reuşit să-şi onoreze sar sectorul are obligaţia să a- totdeauna merge bine trans
cinile de plan. sigure toate capacităţile în
Dumitru Săbău, şef briga funcţip cu linie de front co portul, nu sînt vagoane sufi
dă, sectorul V : ,,Nu cred respunzătoare. Să facă în aşa ciente şi la timp, dar aceasta
că spun o noutate că orice fel incit să nu se termine nu înseamnă totul. Speculind
brigadă îşi poate face pla toate abatajele în acelaşi greşelile altora nu îndrep
nul dacă munceşte. Aceasta timp. Este nevoie, deci, de o tăm cu nimic lucrurile. Nu
în primul rind. Muncă multă eşalonare a deschiderilor zic să Ie tolerăm, dar să fa
cem mai întii tot ce depinde
şi făcută bine. Altfel n-are pentru că numai aşa avem
rost să cobori în. subteran. asigurată producţia pe toată de noi. Oricum, din expe
Pe lingă aceasta, să cunoşti perioada de plan. De ase rienţa celor două sectoare
bine fiecare om şi să-i vor menea, urmărim ca toate bri pot învăţa toate celelalte ca
beşti după cum îi este firea. găzile să aibă realizări con re, sîntem convinşi, vor intra
Aşa am reuşit ca, împreună stante, să nu fie diferenţe cit de curînd pe făgaşul bu
cu brigada mea, ani de zile mari intre ele. Deci, condi nelor rezultate".
să realizez sarcinile de plan, ţiile să fie aceleaşi pentru I.P.L-. Deva, secţia mobilă. Brad. Echipa de timplari mobilă condusă de comunistul
ceea ce ne-a adus cîşti- toate, cum dealtfel dirijăm CONSTANTIN IOVÂNESCU i Fiorca Cor execută un nou produs pentru export. Foto : VTRGXL ONOIl
guri destul de frumoase". si efectivele spre brigăzi.
Mihai Neştean, şef de bri Căutăm să îmbinăm experi
gadă, sectorul I : „De foarte enţa vîrstnicilor cu elanul ti-
Jdrcsni ci? gospodărie individuala
ÎN ZIARUL DE AZI âm localiSoţâie necooperaiivizate 1
© RITMURI IIUNEDORENE 9 SPORT — Cro iH 1'i.Zii cu SUBIECTE »
Subliniind contribuţia pe care producătorii agricoli din zonele ne- UNICI:, l'entru cunoaşterea 8
nici: Jiul — Dinamo şi A.S.A. Tg. Mureş — C'orvinul ; nivelului real de pregătii - « j
cooperativizate de deal şi munte pot şi trebuie să o aducă la creşterea al elevilor şi stabilirea u- *
Clasament Divizia A © MOZAIC DUMINICAL nor măsuri de perfecţionare |
producţiei agricole, congresul vă cheamă să. valorificaţi cit mai deplin a procesului instructiv-edu- 1
potenţialul de producţie al gospodăriilor personale, să dezvoltaţi cativ, se vor da lucrări \
creşterea animalelor şi păsărilor, a producţiei de legume şi fructe, a scrise eu subiecte şi bare- I
ine unice pe judeţ, ia une- S?
le discipline de ihvăţăimnt. *
unor culturi industriale, satisfăcînd astfel tot mai bine cerinţele pro Iviarţi se vor da lucrări ia 1
M ă r ţ i ş o prii de consum, şi în acelaşi timp, vînzînd stalului cantităţi tot mai matematică, pentru clase- \
le din invăţămîntul gini na- *
mari de produse agroalimentare. Cu ajutorul comisiilor producătorilor w ziai şi liceal. & O NOUA J
zia! şi
Zîmbef- cald de primă energic la a ne tace via- agricoli constituite în comune, al specialiştilor, secţiile şi formaţiile I UNITA
TATE DE LEGUME- ;
vară, nc-am obişnuit să le ta şi munca mai bune şi < EKUCJ
JTE LA DEVA. Zilele »
salutăm ca pe un eveni mai bogate. de mecanizare pentru servirea producătorilor agricoli individuali, al 1 trecute, s-a deschis, in car- 6
1 (ierul „Progresul“ din De- I
ment, cu dragoste şi bu Semn unic şi lainic as celorlalte măsuri adoptate, valorificaţi din plin potenţialul de pro 8 va, o nouă unitate — nr. •
curie, ce Ie transmitem cunzător al unor bogă ducţie al gospodăriilor personale — bază trainică pentru creşterea | l - a C.L.F. Noul rnaga- 1
semenilor prin mica figu Iii sulleteşti, zîmbcşlc de propriului nivel de trai ! | /.in, bine aprovizionat, des- i
8 face legume şi fructe proas- *
rină, in iorme şi transfigu azi generos tuturor celor pete, produse deshidratate, !
rări ale mulţimii sentimen ce-tt înţeleg sensul şi în (Din Chemarea Congresului ţărănimii) conserve (intr-un raion cu
autoservire), răcoritoare şi •
telor ce ne copleşesc ia primăvara care începe în- ' altele, bucurindu-se diu pri- 1
soţeşte-i la laptele lot /» I mele zile de o mare afluen- i
fiecare început de martie. bune ! In spiritul sarcinilor şi orientărilor Congresului ţărănimii ' > a de cumpărători, ¡a BRI- -
E primăvară şi e bine, J GADA ŞTIINŢIFICA. Cetă- t
Căci cioroiila ce ne va
renaşlem, redevenim opti înconjura este viată, şi ce >■» 8 icnii satului Plai, comuna !
mişti, lotul e mai inimos i Blăjeni, s-au inUlnii eu o >
e mai frumos decât viata? Pentru obţinerea unor producţii , brigadă ştiinţifică formată |
şi luminos. Cit sîntem de Trăită omeneşte, in pace, Î din loan Andraş, primarul •
legaţi de natură! Revi linişte, dor şi dragoste comunei, Maria Cristea, in-
gorarea ci ne iace alţi de perpetuă primăvară, de sporite Ia sfecla de zahăr , giner agronom, profesorii |
Nicolae Crăciun şi Nicolae 8
oameni parcă. Mai buni înseninare pe chipuri de I Iga, precum şi cu Candin '
şi mai drepţi. E primă copii si mame, dc tafi şi \ Extinderea culturii sfe din toamnă cu gunoi de , Rusu, caro a participat ia *
. Congresul ţărănimii. Dialo- 5
vara marilor asalturi, ma bunici. [ clei de zahăr în unităţile grajd. O mare atenţie tre rîndu-se o afînare cores j gul purtat cu acest prilej -
rilor stări de spirit care punzătoare a solului. într- ' s-a axat pc importanţa cc- î
nc animă să trecem mai MICOLAE STANCIU agricole socialiste şi în buie acordată în continuare un cuvînt, terenul trebuie I ' lui de-al doilea Congres al !
gospodăriile populaţiei şi pregătirii terenului. Ime pregătit grădinăreşte. însă- ţărănimii, pe buna pregă- -
tirc a campaniei agricole j
obţinerea unor producţii diat ce se poate intra în mînţarea trebuie făcută în ' de primăvară şi gospodări- î
sporite şi de calitate slnt cîmp se va face o lucrare perioada optimă, atunci i rea cu răspundere a pă- »
cerinţe de maximă impor cu combinatoriii în agre cînd solul are o tempera iubitului., ej FRUNTAŞI ÎN 5
tanţă pe care tovarăşul gat cu tăvălugul inelar pe tură medie zilnică constan- ' ACŢIUNEA de gospoda- 5
1 IURE. Sesiunea Consiliului »
Nicolae Ceauşescu, secre terenurile uşoare, iar pe - * popular al municipiului 4
tarul general al partidului, cele mai grele sau tasate ing. SERG1U SBUCHEA I ' Deva din 20 februarie a.c. 8
le-a subliniat cu tărie atît se va utiliza vibrocultorul. a stabilit, pc baza rezulta- '
telor obţinute in întrecerea 4
la şedinţa de lucru de la N. BADIU ' pentru buna gospodărire şi 3
■ Braşov, precum şi la Con Adîncimea de lucru a agre i înfrumuseţare a municipiu- *
gresul ţărănimii. gatului nu trebuie să de Iui şi localităţilor compo- i
păşească 4-5 cm., asigu- (Continuare în pag. a 3-a) ' nente, ca fruntaşe pe 1980 a
Aşa cum prevăd sarcini 8 satele Cristur, Bîrcea Mică, ■>
le de plan, în judeţul nos * Archia, circumscripţiile e- 0
' lectorate nr. 9, 11 şi 23, 8
tru, anul acesta trebuie să CUM SE POATE OBŢINE SĂMÎNŢA PENTRU Î colectivele E.M. Deva, I.C.S. •>
se cultive 900 ha cu sfeclă CULTIVAREA SFECLEI DE Z A H AR ? Alimentara şi liceul indus- jj
de zahăr, din care 500 ha I ' trial de chimie, precum şi li
în C.A.P. şi 400 ha în gos Toţi cei care cultivă sfeclă de zahăr pe loturile un număr dc 90 dc cetă- ■>
ţeni. Tuturor li s-au înm!- 5
podăriile populaţiei. Am în folosinţă personală sau pe terenurile proprietate nat diplome şl insigne. 8
plasarea acestei culturi s-a personală pot obţine sămînţă, în raport cu supra-
făcut pe terenuri bune din iaţa pe care urmează s-o cultive, prin cooperativele
lunca Mureşului, iar în de consuni, pe baza contractului încheiat cu acestea
treaga suprafaţă în C.A.P. pentru livrarea producţiei.
a fost ogorită si îngrăşată // MAaiWr If MMf J MKW
