Page 6 - Drumul_socialismului_1981_03
P. 6

DUUMIJL SOCIALISMUL!



                        Hid un comunist fără o sarcină concretă,                                                                Valorificarea materialelor

                                       nici o sarcină                 neîndeplinită                                                    iile - importanta cale' de


                Au  toţi  comuniştii  sar­  profesională,  de  atribuţiile   re  realizată  şi  prin  sarci­  canic,  au  primit  sarcina  de                                  9,00 Tell
                                                                                                                                                                                   Ora
                                                                                               a  urmări  modul  în  care  se
              cini  concrete  ?  Cum  .şi  le   in  producţie.  Pentru  a  şti   nile  încredinţate  —  a  dus   acţionează  pentru  economi­ sporire e prodiicfieî de minerey  11.15   Căi:
              îndeplinesc ?              în  orice  moment  şi  a  pu­  la  obţinerea  unor  succese                                                                               Seri
                                                                                                                                                                                   Ueli
                ...Cele   două   întrebări   tea   urmări   îndeaproape   în  producţie.  In  anul  tre­  sirea  energiei  electrice  şi                                       12.15   Tel«
              le-am  adresat  tovarăşului   cum  îşi  realizează  fiecare   cut,  dc  pildă,  planul  pro­  efectuarea  unor  reparaţii   Oamenii  muncii  de  la  în­  tată  spre  lucrările  miniere   ifi,oo Tel«
              Dragomir  Fălăuş,  secretarul   comunist  sarcina  primită,   ducţiei  globale  a  fost  rea­  de  calitate.  Roman  Merteş,   treprinderea  minieră  Barza   scoase  din  circuitul  de  ex­  16,05 Tel<
                                                                                                                                                                               16,35 Cur
              organizaţiei  de  partid  de  la   ţinem,  într-un  caiet,  o  e-   lizat  în  proporţie  de  119,7   sortator  principal,  răspun­  manifestă   o   preocupare   ploatare.  De  aici,  din  aces­  16,55 Mtii
              Secţia  de  cherestea  din  Va-   videnţă  exactă  a  acestora,   la  sută,  cel  al  producţiei   de  de  folosirea  judicio.asă   continuă  pentru  descoperi­  te  lucrări  miniere  părăsi­  17,10 Ciul
                                                                                                                                                                                  .,Sei
              ţa de Jos, a I.F.E.T. Deva.  nominalizată  şi  cu  terme­  nete — 116,3 la sută, al pro­  a  cherestelei,  de  valorifi­  rea  şi  punerea  în  valoare   te,  zilnic,  cantităţi  impor­  18.00 înd
                —  întrucit  întrebările  vi­  nul  scadent.  In  acelaşi   ducţiei  marfă  —  112,7  la   carea  superioară  a  masei   a  noi  rezerve  de  minereuri,   tante  de  materiale  sînt  re­  crăt
              zează  una  din  cele  mai  im­  timp,  comuniştii  raportea­  sută,   beneficiile   obţinute   lemnoase,  iar  Ileana  Betea   pentru  exploatarea  raţio­  cuperate.  Spre  exemplu,  in   18.25   Hai
                                                                                                                                                                                   Sie;
              portante  laturi  ale  muncii   ză în adunările generale,  ridieîndu-se la peste 1,5  şi  Marcel  Zbircea  au  sar­  nală  si  cit  mai  eficientă  a                Hon
              organizatorice   de   partid,                                                    cini  precise  în  domeniul   zăcămintelor  existente.  Pla­  acest  an,  pînă  acum,  au   prb
              căreia  noi  îi  acordăm  o             Iei centrul  ©tenfseî                    cultural-educativ,   ei   răs-   nul  întreprinderii  pe  anul   fost  recuperate  şi  reiolosi-   mis
                                                                                                                                                                                   sala
              deosebită  atenţie,  voi  ară­                                                   punzînd  de  pregătirea  for­  1981  este  mobilizator.  Rea­  te  4,8  tone  şină  do  cale  fe­  18,50 1001
              ta  concret  cum  procedăm.   biroului ©rgcarsâs aţiei de po                     maţiilor   participante   la   lizarea  lui  impune  o  te­  rată,  213  bucăţi  traverse,   19.00   Tel*
              Jn  această  direcţie.  Por­                                                     Festivalul  naţional  „Cinta­  meinică  organizare  a  acti­  10  macaze,  1,7  tone  con­  19.25   Act
              nind  de  la  ideea  că  fiecare                                                 rca României“.            vităţii  de  producţie  la  toa­  ducte,  28  guri  de  rostogol.   19,40 An«
                                                                                                                                                                                   cu
              din cei 99 de comunişti din   în  şedinţele  de  birou  de­  milioane  lei.  Şi  în  acest  an   —  Avînd  în  vedere  re­  te  locurile  de  muncă,  în   25  mc  lemn  de  mină,  216   tril)
                                                          -
              unitatea  noastră  trebuie  să   spre  modul  în  cax e  şi-au   am  început  bine.  Primele   zultatele  obţinute  şi  expe­  subteran  şi  la  suprafaţă,  o   elemenţi   metalici   pentru   20.25   Tea
              primească  pe  linie  de  orga­  îndeplinit  sarcina  primită   două  luni  le-am  încheiat   rienţa  dobîndită  pînă  a-   disciplină  fermă,  o  apro­  susţinerea  abatajelor  etc.   Mit
                                                                                                                                                                                   rol
              nizaţie  şi  să  rezolve  cel   pe  linie  de  partid.  Proce-   cu  importante  depăşiri  de   eum  —  ne  spune  tovarăşa   vizionare  ritmică  cu  mate­  De  asemenea,  ne  gospodă­  vă
              puţin  o  sarcină  concretă,   dînd  în  acest  fel,  am  reu­  plan  la  principalii  indica­  Maria  Loliş,  secretar  ad­  riale  a  tuturor  punctelor   rim  mai  bine  materialele   22.15   Tel-
              am  acţionat  în  consecinţă.   şit  ca  în  anul  trecut,  de   tori.           junct  al  organizaţiei  de   de lucru.              primite  prin  repartiţii.  Mă­
              Astfel,  prin  planurile  de   exemplu,  absolut  toţi  co­  Intr-adevăr,   verificînd   partid,  —  preocuparea  bi­                 surile  luate  in  direcţia  nor­
              muncă,  programele  de  mă­  muniştii   din   colectivul   documentele  amintite,  stînd   roului  nostru  este  îndrep­  Cc  se  întreprinde  in  a-   mării  consumurilor  specifi­  IM
              suri,  în  adunările  genera­  nostru  să  primească  şi  să   de  vorbă  cu  unii  tovarăşi   tată,  în  continuare,  în  di­  ceastă  direcţie  ?  Cum  este   ce  la  materialele  cu  pon­
              le  şi  în  şedinţele  de  birou   ducă  la  îndeplinire  cîte   ne-am  putut  da  seama  că   recţia  acordării  de  sarcini   asigurat  necesarul  de  ma­  dere  in  procesul  de  pro­
              li  s-au  repartizat  şi  li  se   una  sau  două  sarcini  con­  aici  există  o  permanentă   concrete  fiecărui  comunist   teriale  utilizate  ia  extrage-   ducţie  şi  aplicarea  norma­  DEVA:
              repartizează  membrilor  de   crete.   Rezultatul   acestui   preocupare  pentru  antre­  din  colectiv,  şi,  mai  ales,  a   rea minereurilor ?  tivelor  valorice  pentru  re­  neţia  (1
              partid  diferite  sarcini  în   stil  de  muncă  al  biroului   narea  comuniştilor  la  via­  creşterii  calitative  a  acti­  Răspunde  la  întrebările        dragoste
                                                                                                                                                                               NE DO A!
              domeniul  economic,  al  vie­  organizaţiei  de  partid  a   ţa   organizaţiei,   pentru   vităţii   acestora,   potrivit   noastre  tovarăşul  Oclavian   sursele  care  nu  pot  fi  alt­  (F I a c ă
              ţii  interne  de  partid,  al   fost  cel  scontat.  Implica­  creşterea   responsabilităţii   exigenţelor  actuale  izvorî-   Popa,  şeful  biroului  plan   fel  urmărite  au  contribuit   şipurilor
              muncii   politico-educative   rea  mai  profundă  a  fie­  acestora,  prin  acordarea  de   te  din  documentele  şi  ho-   dezvoltare al unităţii :  in  măsură  hotăritoare  la   Cursă  ii
                                                                                                                                                                               Ultimul
              etc.  —  în  funcţie  de  secto­  cărui  comunist  în'  activita­  sarcini   concrete.   Astfel,   tărîrile partidului nostru.  —  Materializînd  indica­  obţinerea  unor  importante   structuri
              rul  în  care  îşi  desfăşoară   tea  economică  şi  politico-   Mircea  Iovan  şi  Dionisie       ~ 4      ţiile  si  sarcinile  trasate  de   economii,  la  acoperirea  o   cău
                                                                                                                                                                               Muppets
              activitatea, de pregătirea  organizatorică — implica-  Portic, de la atelierul me-    MIRCEA LEPÂDATU      către   secretarul   general   nor  lipsuri  în  aproviziona­  nirca);
                                                                                                                          al   partidului,   tovarăşul   re.  Acţionăm  pe  toate  căi­  N oi em tu­
                                                                                                                                                                               rn ansa rd
              O    privire   retrospecti­  amenajarea  puţului  4  Ghe-                                                   Nicolae  Ceauşescu,  privind   le  pentru  ca  autoconduce-   PENI  :
                   vă   asupra   muncii   lari   la   minim   12   ml    Realizarea sarcinilor                            utilizarea  eficientă  a  re­  rea  muncitorească,  autoges-   (Cultura
                   de  un  cincinal  la   pe  lună,  iar  la  60  ml  la                                                  surselor   refolosibile,   la   tiunea   economico-iinan-   misiune
              I.M.  Hunedoara  vine  în   lucrările  de  cercetare  geo­            la export                             l.M.  Barza  s-a  declanşat  in   ciară  să  se  aplice  cu  fer­  resc);  v
                                                                                                                                                                               (Luceafâ
              sprijinul  afirmaţiei  că  aici   logică  din  orizonturile  XII,                                           acest  an  o  amplă  acţiune   mitate  în  toate  comparti­  nul  ha
              s-a  acţionat  intens  pe  linia   XIV,  XV  şi  XVI  şi  multe   (Urmare din pag. 1)  ceasta  faceţi  şi  un  apel  la   de   identificare,   colectare   mentele de muncă.  ANINOA
              ridicării   nivelului   tehnic   altele.  Tot  în  1981  vrem  să                                           şi  valorificare  a  materia­  în  scurta  perioadă  care   Londra
              şi  calitativ  al  producţiei,   punem  în  funcţiune  alte  16   există  un  spaţiu  cit  de  mic.   populaţie ?  lelor  refolosibile,  de  extin­  a  trecut  din  acest  an,  mi­  BRAD :
                                                                                                —  Bineînţeles  !  Realiza­
              pentru   aplicarea   noului   abataje  (9  la  E.M.  Ghclari   Nu   necesită   amenajări   rea  planului  la  export  de­  dere   a   înlocuitorilor   la   nerii  de  la  Barza,  organi-   I-JL (St<
              mecanism  economico-linan-   şi  7  la  Secţia  minieră  Tc-   costisitoare.  în  plus,  statul   pinde  în  mare  măsură  de   materialele  deficitare.  Con­  zîndu-se  in  toate  privinţe­  TIE  :  D
                                                                                                                                                                               tria);  L
              ciar,  a  autogestiunii,  în  ve­  iiuc).             acordă  avansuri  băneşti,   sprijinul  pe  care-1  primim                                                 căra);  C
              derea  creşterii  eficienţei  e-   —  Desigur, pe lingă can­  furaje,  asistenţă  veterina­  din  partea  gospodarilor  de   ducerea  întreprinderii,  spe­  le  mai  bine,  au  reuşit  să-şi   aventuri
              conomice  a  întregii  activi­  titate,  minereului  din  Rus­  ră.  Condiţii  avantajoase  au   la  sate  şi,  acolo  unde  se   cialiştii  au  analizat  cu  răs­  depăşească  prevederile  de   (Casa d<
              tăţi.  Argumentăm  cu  două   ca  trebuie  să  i  se  adauge   şi  producătorii  de  miere   poate, chiar de la oraşe.  pundere   posibilităţile   de   plan  la  producţia  netă  cu   Tentaţia
                                                                                                                                                                               Operaţii
              cifre  :  sporul  la  producţia   un plus de calitate !  de albine.                                         care  dispunem,  stabilind                           LAN  :  I
              netă  este  de  117,4  milioa­  —  Urmărim  obţinerea  u-                         —  U.J.C.C.  cum  vine  în                           788  000  lei  şi  să  reducă   de   cu
              ne  lei  ;  beneficiile  supli­  nei  granulaţii  optime  şi   —  în  acelaşi  timp  sînt   sprijinul populaţiei ?  măsuri  concrete  în  aceas­  cheltuielile   materiale   cu   Boblu- 1
              mentare  —  peste  21  mi­  creşterea  posibilităţilor  de   lăsate  să  se  risipească  alte   —  O primă măsură am şi   tă  privinţă.  Atenţia  tutu­  885 000 lei.  ILIA
                                                                                                                                                                               vi tura >
              lioane  lei.  Şi  o  întrebare  :   selecţionare  a  minereului,   valori.       luat-o  :  vom  livra  în  acest   ror a fost si este îndrep­  LIV1U BRA1CA     na).
              vor putea fi reeditate a-  atît prin metoda de ex-      —  19a.  De  pildă,  penele.   an  celor  ce  vor  să  crească
                                                                    Un  produs  foarte  căutat,   şi  să  contracteze  ouă  şi
                                                                    dar  lăsat  să  se  risipească,   carne  peste  200  000 pui  de
                    La I. M. Hunedoara                              practică  :  gîştele  şi  raţele   o  zi  din  rase  de  mare  pro­                                            I.
                                                                    în  alte  judeţe  există  o
                                                                                               ductivitate.
                                                                    sînt  jumulite  pe  viu  de  cîte   Un  alt  sector  in  cadrul
                                                                                                                                                                                 Rezult
                  Reeditarea succeselor                             două-trei  ori  pe  an.  Numai   U.J.C.C.,  care  produce  ar­                                             ordinar«
                                                                                               ticole  destinate  exportului,
                                                                    prin  valorificarea  penelor
                                                                    se  amortizează  hrana  şi   este  cel  de  producţie  şi
                     munca —                                        întreţinerea  lor,  pe  cînd  la   prestări  servicii.  Aici  pla­                                           Exlr.
                                                                    noi,  în  lunca  Mureşului,
                                                                                               nul  a  crescut  de  aproape
                                                                                                                                                                               2», 85,
                                                                                                                                                                                 Exlr.
                   a întregului                                     de  la  Gelmar  la  Zam,  şi   cinci  ori.  Ceea  ce  denotă                                               32, 46,
                                                                                               că  cererea  este  mare,  com­
                                                                    nu  numai  acolo,  pajiştile
                                                                    sî;it  împestriţate  cu  pene.   petitivitatea  asijderea.  Dar
                                                                    Apoi   nu   toată   lumea   să  vedem  oferta.  Se  con­
              ceste  succese  ?  Ne  răspun­  ploatare  combinată,  cit  şi   cumpără  păsări  sacrificate.   fecţionează  etajere  şi  alte                                     Exlr.
              de  directorul  întreprinde­  prin  cea  clasică,  prin  ge­  Penele  de  pe  ele,  în  loc  să   produse  de  mic  mobilier                                     48, 80, .
                                                                                                                                                                                 Exlr.
              rii, inginerul Vasile Golda.  neralizarea  schemelor  sta­  fie  adunate,  uscate,  selec­  destinate  pieţelor  din  Un­                                        34, 62,
                —   întregul  colectiv  de   bilite  la  amplasarea  găuri­  ţionate   şi   apoi  valorifi­  garia  şi  Olanda.  Pînă  acum                                      Extr.
              muncă  acţionează  cu  hotă-   lor  de  mină.  Dar,  pentru   cate,  se  aruncă  la  gunoi.   s-a  lucrat  numai  la  Dobra.                                     78, 67,
                                                                                                                                                                                 Exlr.
              rîre  pentru  asigurarea  si   calitate  mai  trebuie  să  ac­  Este  numai  un  exemplu.   Sectorul  respectiv  şi-a  ex­                                       40, 27,
              utilizarea  capacităţilor  de   ţionăm.   Am   şi   început   Dar cîte nu se pot da...  tins capacitatea de' produc­  E.M. Deva, secţia flotaţie. Vedere din sala morilor.
              producţie,  la  nivelurile  cu­  deja.  Probarea  chimică  a   —  înţelegem că prin a-  ţie la Sălaş şi Haţeg.                              Foto: VIKGIL ONOIU        1
              prinse  în  plan,  pentru  îm­  minereului  în  fiecare  aba­                                                                                                      Exlr.
              bunătăţirea  tehnologiilor  şi   taj  a  condus  la  stabilirea                                                                                                 ; 26, 36,
              introducerea  mai  accentua­  planului  la  nivel  de  briga­                                                                                                      Exlr.
              tă  a  progresului  tehnic.  De   dă  în  tone  metal  şi  nu  în                                                                                                52, 81,
              fapt,  toate  aceste  direcţii   tone  minereu  brut.  Cu toa­  Ce cauze se asoiisf îi spatele sacrificărilor de necesitate?                                          1
              de  acţiune  sînt  cuprinse  în   te  măsurile  întreprinse  pe
                                                                                                                                                                                 Exlr.
              programul  unitar  de  mă­  linia  organizării  comparti­  De  la  Cooperativa  agri­  nă  decît  în  cantităţi  infi­  număr  din  cei  ce  muncesc   comună,  dar  fără  succes,   42, 56,
              suri,  recent  adoptat  de  a-   mentului  C.T.C.  nu  am   colă  de  producţie  din  Gu-   me.  O  vacă  primeşte  doar   în  sectorul  zootehnic  sînt   deoarece  —  cum  spunea   Extr.
              dunarea  generală  a  oame­  reuşit  să  întronăm  o  dis­  rasada  vin  veşti  despre   4  unităţi  nutritive,  adică   străini  de  localitate  si  de   tovarăşa  Eufemia  Micula,   55, 75,
                                                                                                                                                                                 Exlr.
              nilor  muncii,  care  creează   ciplină  fermă  a  calităţii,   scăderea  efectivului  de  a-   doar  raţia  de  întreţinere.   interesele  cooperativei  a-   preşedinta  unităţii  —  in   34, 71,
              cadrul  propice  de  asigura­  fapt  ce  demonstrează  că   nimale  din  cauza  aşa-nu-   Asta  în  mod  teoretic,  căci   gricole,  aşa  că  îşi  cam  fac   general  bărbaţii  sînt  nave­  Exlr.
              re  a  îndeplinirii  exempla­  iniţiativa  „Brigada  înaltei   mitelor  sacrificări  de  ne­  practic  capătă  mai  puţin.   de  cap,  iar  cînd  cineva  le   tişti,  iar  femeile  nu  prea   87, 28, •
                                                                                                                                                                                 Fond
              re a planului pe 1981.     productivităţi  şi  a  calităţii   cesitate.  Iată,  de  pildă,  în   Animalele  au  fost  lotizate   atrage  atenţia  şă  lucreze   vor  să  lucreze  in  grajduri:   Iei.
               —  Deci,  este  decisiv  să   producţiei“  nu  şi-a  atins   perioada  trecută  din  acest   după  producţie  si  starea  de   cu  mai  multă  răspundere,   Situaţia  în  care  se  află
              se  urmărească  transpune­  scopul  la  toate  brigăzile   an  au  fost  sacrificate  18   gestaţie,  dar  nu  sînt  hrăni­  ameninţă  cu  „îmi  iau  pă­  sectorul  zootehnic  al  C.A.P.
              rea  cit  mai  rapidă  în  prac­  din subteran.       animale,  ceea  ce,  evident   te diferenţiat, astfel că şi  lăria, plec şi vă las baltă“.  Gurasada   impune   între­
              tică  a  acestor  măsuri.  Să   —  în  mod  concret,  tova­  este  o  pierdere  însemna­                                               prinderea  unor  măsuri  ur­  IV
              încercăm  să  spicuim  cîteva   răşe  director,  v-am  ruga   tă.  De  ce  scade  efectivul                                            gente  pentru  a  se  opri  sa­
              dintre acestea.            să  ne  spuneţi,  pentru  că   de  animale  ?  Două  sînt,  în                                              crificările   de   necesitate.   Timpi
               —  Unele  lipsuri  şi  ne­  am  văzut,  sînt  multe  pro­  principal  cauzele  :  Prima   Acţiunea de iarnă a ziarului în zootehnie   Explicaţiile  date  de  preşe­  3  mart
              ajunsuri  în  organizarea  şi   puneri  în  programul  unitar   —  hrănirea  insuficientă  ;  a                                        dinta  C.A.P'.  şi  şefa  fermei   curs d<
              conducerea  producţiei  şi  a   de  măsuri,  cum  se  aduce   doua  —  îngrijirea  necores­                                            nu  dezvăluie  de  fapt  cau­  mult  a
                                                                                                                                                                               precipit
              muncii  în  sectoarele  mi­  la   cunoştinţa   .oamenilor   punzătoare.  Actuala  stabu-   sînt îngrijite orsâmalele I                 zele  acestei  stări  de  lucruri.   mă  dc
              niere  n-au  asigurat  ritmi­  muncii  îndeplinirea  aces­  laţie   a   aninjalelor,   la                                              Iată  de  ce  este  necesară   de  dea
              citatea  îndeplinirii  planu­  tora ?                 C.A.P.  Gurasadît-  a  început     sînt gospodărite furajele ?                   intervenţia  Consiliului  unic   şi  nins
                                                                                                                                                                               cu  inte
              lui  în  prima  decadă  a  fie­  —  Nu aşteptăm adunări­  sub  auspicii  deloc  mulţu­                                                 agroindustrial,  a  consiliu­  60 km/
              cărei  luni.  Pentru  a  evita   le  generale.  La  şedinţele   mitoare.  Din  baza  furajeră                                          lui  popular  comunal,  pen­  dic.  T(
              pe  viitor  asemenea  situaţii,   C.O.M.  şi  ale  biroului  exe­  lipseau  circa  300  tone  fin,   cele  aflate  în  ultimul  sta­  Faţă  de  îngrijitori  condu­  tru   stabilirea   vinovaţilor,   vor  ii
                                                                                                                                                                               5 grad«
              din  luna  ianuarie  am  tre­  cutiv,  lunar  şi  respectiv   cocenii  de  porumb  erau   diu  al  gestaţiei  —  cînd   cerea   cooperativei   mani­  tragerea  lor  la  răspundere   între 7
              cut  la  stabilirea  de  respon­  decadal  sînt  invitaţi  şefii   puţini.  Astfel  că  furajele   trebuie  hrănite  cu  priorita­  festă   multă   îngăduinţă,   şi  luarea  unor  măsuri  fer­
                                                                                                                                                                                 Pentr
              sabilităţi  concrete  pentru   compartimentelor   funcţio­  existente, au fost consuma­  te  —  suferă.  în  grajduri   tratîndu-i  cu  blîndeţe  exa­  me  de  redresare  a  situa­  Vreme;
              fiecare  maistru  din  sub­  nale   din   întreprindere.   te  repede  şi  s-a  apelat  ma­  sînt  multe  animale  slabe.   gerată.  Şi  oamenii  mun­  ţiei.  în  primul  rînd  —  con­  călzeas
              unităţi,  în  scopul  realizării   Apoi,  conducerea  colectivă   siv  la  achiziţii.  S-a  ajuns   Din  această  cauză  dau  în   cesc  în  dorul  lelii  ;  încep   stituirea  unui  stoc  tampon   noros.
              sarcinilor  fizice  şi  calitativ   a  permanentizat  controlul   că  ceea  ce  se  aducea  şi  cit   paraplegie,  cum  ne  spunea   programul  de  grajd  cînd  le   de  furaje  care  să  ferească   taţii m«
              ve.  La  retribuire  se  va  ţine   lunar  la  toate  subunităţile.   se  aducea  cu  remorcile  în-   Dana  Nichita,  inginera  şe­  cade  bine,  furajează  ani­  de  surprize  şi  mai...  grave.   formă
              cont  de  felul  cum  şi-au  în­  Tematica  :  îndeplinirea  pla­  tr-o  zi  era  consumat  în  a-   fă a cooperativei.  malele  cum  vor  —  dar  nici   Hrana  trebuie  să  se  dea  în   La ir
              deplinit  sarcinile.  în  vede­  nului  la  indicatorii  tehni-   ceeasi  zi.  Au  fost  şi  situa­  Furajarea  insuficientă  nu   nu  prea  au  cu  ce  —  şi,  în   funcţie  de  producţie,  de   de  înc
                                                                                                                                                                               Vor  c£
              rea  creşterii  gradului  de  a-   co-economici,   îndeplinirea   ţii  cînd  tractoarele  n-au   este,  cum  ziceam,  singura   general,   fac   ce   îi   taie   stadiul  gestaţiei.  Trebuie,   Vînt  n
              sigurare  cu  rezerve  des­  întăririlor  organelor  supe­  putut  pleca  după  furaje   cauză  a  scăderii  efectivu­  capul.  Consiliul  de  condu­  de asemenea, atraşi să mun­  din se«
              chise  am  hotărît  ca  din  lu­  rioare şi proprii.  din  cauza  drumului  acope­  lui  de  animale;  la  ea  se   cere  al  cooperativei  a  în­  cească  în  sectorul  zooteh­  rolog  c
                                                                                                                                                                               Iuliu).
              na  februarie  să  creştem                            rit  cu  zăpadă  sau  polei  şi   adaugă  şi  îngrijirea  ne­  cercat  să  atragă  spre  sec­  nic îngrijitori localnici.
              sitmurile de lucru la             DORIN CORPADE       animalele n-au primit hra­  corespunzătoare, Un mare  torul zootehnic oameni din        TRAIAN BONDOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11