Page 2 - Drumul_socialismului_1981_03

/

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7251

!55*~‘<S5KŢg?yr<!
i
f Consemnări ' Ţ ELEVI
DUMINI
în urmă cu o sută de se vădeşte riscul afirma­ neologisme. Din omeneas­ 8,30Tot înainte
ani, apărea în ,,Convorbiri ţiilor cu ambiţii perem­ ca eroare a Uri■ Tilu Ma*- 9,05Şoimii pair
literare“ articolul lui Tilu ptorii în probleme de evo­ iorescu, depindem pruden­ 9,15Film serial
pii. Contele
Maiorescu, în contra neo­ luţie a vocabularului. Căci, ţa. în afară, totuşi, de Cristo. Epiî
logismelor, care a ajuns din exemplele citate de unele neologisme create 9,35Omul şi si
apoi Ia o glorioasă noto­ Maiorescu, numai unui — „irr viiro“, precum hipop- 10,00 Viaţa satul
11,45 Bucuriile î
rietate, tiind socotit, pe a confiia — nu şi-a do­ ter, să zicem, pe care un nescu şi ini
drept cuvint, un punct de bândit dreptul la cetăţenie critic îl preferă bătrmu- Amintiri clc
ge Encscu
reper In evoluţia şi fixa­ în limbă. Celelalte, toate lui nostru cal năzdrăvan 12,30 De strajă j
rea personalităţii limbii — suficient, a parveni, a din basme, care, se ştie, 13.00 Telex
române literare. Era şi delira, a restitui, tandru era şi înaripat. Sau, iarăşi, 13,05 Album dun
firesc să se înlîmple ast­ etc., ele. — nu numai că în afara unor construcţii lfi,00 Şah
10,15 Telesport
fel, într-o epocă In care au fost perfect asimilate, hibride şi eminamente re­ ancuşi 18.00 Ecranizări
“ecoul exceselor latinizante dar sînt azi cuvinte uti­ barbative, precum mater­ literare roi
sau italienizanle se reper­ lizate în mod curent, fa­ nitate de scroafe, bună­ S-au împlinit 105 ani'de Brîncuşi a plecat pe jos bligată să-şi modifice câte­ lanic vals.
te
cuta încă, iar organismul miliare oricui a trecut prin oară, care nu sînt numai cînd a văzut lumina zilei, la Paris. în 1904 s-a an­ 18,40 Micul ecrai
viu şi robust al limbii as­ şcoală. Cuvinte ca insidios de un desăvîrşil prost în Hobiţa Gorjului, Con­ gajat ca spălător de vase va din prevederile legii mici
vamale.
pira să-şi afle un nou sau peremptoriu, pe care gust, ci reprezintă şi o 19.00 Telejurnal
echilibru, ca după o boalăi le-am folosit puţin mai jignire la adresa sacrului stantin Brâncuşi — părin­ şi s-a prezenkit la concur­ în perioada anilor 3937— 19,25 Fapte de e
cii şi vicţ
tele sculpturii moderne.
sul Academi™ franceze de
Interesant apare din per­ sus, ar fi stîrnit fără în­ concept al maternităţii, ca arte frumoase cu bustul 1938, Brâncuşi se reîntoar­ 20.00 Un ckîteCj.
spectiva de azi amănuntul doială rezervele redutabi­ şi la aceea a limbii vechi Minte iscoditoare, che­ proprietarului de restau­ ce în luminatul lui Gorj, o floare...
că Tilu Maiorescu nu lului critic. Chiar şi cu- şi înţelepte, cultivată de marea spre artă nu-1 opreş­ rant („Girantul G.“). Mem­ creînd cel mai înălţător 21,00 Film artist
nopţii. Prei
atacă excesele neologice vînlul redutabil. Dar iată generaţiile sutelor de ani. te la Peştişani sau Brădi- brii comisiei,, formată din; ansamblu artistic, ca o ră. Produ
stridente; al căror carac­ că; după un veac; putem Sînt toate acestea doar ceni — unde a urmat sculptori de renume, au chintesenţă a gîndului său diourilor a
ter aberant stă în afara conslata că şi spiritul lim­ o mică parte — şi, poate, cursurile şcolii primare — rămas uimiţi de talentul creator: „Coloana fără 22,25 Telejurnal.
oricărui dubiu, ci pe cele bii a evoluat, s-a moder­ nu cea mai însemnată şi, după multe ocupaţii lui Brâncuşi, acordîndu-i sfîr.şit“, „Poarta sărutului“, LUN
insidioase sau, cum însuşi nizat, devenind mai re­ — dintre reflecţiile pe mărunte (ucenic, la o bo- premiul I. „Aleea scaunelor" şi „Masa 15.30Repere ma
10,00 .Emisiune i
1
serje, „acele neologisme ceptiv, astfel încîl cuvin­ care le sugerează azi un iangerie din Tg. Jiu, băiat De atunci biografia ar­ tăcerii“ . maghiară
de prăvălie la Slatina şi-
de prisos care se strecoară te ca acestea, incriminate articol aureolat nu doar S-a stins din viaţă la 16 18,50 1001 de ser
odinioară, sînt cerule de de prestigiul marelui căr­ Craiova) a ajuns elev la tistului s-a confundat cu martie 1957, in vîrstă de 19,00 Telejurnal
prim scrierile noastre fără context în mod firesc, turar care l-a. semnal, ci Şcoala de arte şi meserii propria operă. -îh 1907 dă 81 de ani, lăsînd culturii 19.30 Actualitate
a bate prea tare la ochi şi la iveală „Rugăciunea“, că. înfăpti
fără nici o intenţie de os­ şi de acela, deloc negli­ din Graiova pe care a naţionale şi universale a- vele noii
ne înstrăinează limba din tentaţie sau de epatare jabil, pe care-1 conferă absolvit-o în 1898, contihu- 1908 — „Sărutul“; 1909 — proape 720 de opere. grare
ce în ce mai mult de la din partea autorului. Ne îndeobşte vechimea. „Cuminţenia pământului“, 19,55Călătorie p
îndu-şi studiile la Şcoala în august 1980, sub în­ 20,25 Roman fo
înţelesul ei popular“. Aici ferim de aceea de progno­ naţională de arte frumoase „Muza adormită“ etc. în drumarea Comitetului ju­ cea un că.
dul 12
intervine însă surpriza şi ze privind destinul unor din Bucureşti. Atît la Cra- Paris, nu uită însă de ţară, deţean de partid Gorj, Co­ 21,2.0 v an m<
de locurile natale, întor-
iova cît şi la Bucureşti eîndu-se deseori aici, des- mitetul judeţean de cuL 21,45 Cîntecele
Moment m
1
şi-a uimit, profesorii prin: chizînd expoziţii sau vi- tură şi educaţie socialistă nut de for
talentul său artistic, dînd zitînd I-Iobiţa lui dragă. a organizat; la Hobiţa, tores an
Conservato
la iveală opere ea Vitellius în 1926, deschizînd în prima ediţie a taberei na­ ge Enescu
(1898), Cap a lui Laocoon S.U.A. o expoziţie, vame­ ţionale de sculptură „Brân- 22,05 Telejurnal.
(1900), Ecorseul (1901) şi şii, au considerat că „Mă­ cuşiană". Rod al muncii
iastră“ nu-i o operă de artă, celor 10 artişti plastici, în
Limpede cuvint şi rodnic gria, altele, pentru care a obţi­
Timp în care s-au născut şi se nasc eroi, nut. menţiuni, diplome şi ci piesă industrială, obli- zăvoiul; Hobiţei străjuiesc
Cîmpie imensă şi nesecat rîu, medalii. gîndu-1 la plata, unei a- semeţe tot 10 opere de
înaltă amiază ce trece prin noi. La 27. de ani i s-a încre­ menzi de 210 dolari. A artă; — omagiu adus ma- lin de ştiri ;
BUCUREŞTI
dinţat prima comandă a plătit amenda, a-: dat în relui artist. tatea In 00 de
Faptă în lucruri, putere-n gîndire, judecată vama americană, Radioprogramu
Inimă cit Ţara pulsând neîncetat,. unui monument public: procesul — care a durat Profi ION BLENQEA făptuim obiect)
Trainică şi apropiată iubire, un bust al generalului 3 ani — a fost. cîştigat de muzeograf' voluţii agrare
Avînd în frunte pe cel mai drept, bărbat. Carol Davila; (expus la gazin duminici
Brâncuşi, iar, ca urmare; Casa muzeu; „G. Brâncuşi“ toate pentru te
Spitalul militar central vama americană a fost o*- Hobiţa, judeţul Gorj diojurnal ; 13,4
Limbă românească, dulce grai, Bucureşti), portativ ; 14,00
Dimineaţă ce zorii şi-i desface, 14,45 Din fon o
Peste neuitată zi de Mai, în 1903, cu toiagul în 15.00 Clubul
Buletin (le şti
I’este Patria lumină, Patria, de Face. DORINA ITUL „Festival“ mină şi raniţa în spate. bum sonor; 1
MiRON T!C y f folclorice; 17,:
melodii de
18.00 Buletin (
•îh fiecare an; Cenaclul' rile şi îndoielile care nasc Radiopublic.it a-
zicoteca penii
„Albatros" al elevilor din- întotdeauna neliniştea şi Radiojurnal;
Iutii cuvint pe care l-am strigat municipiul Deva. oferă. impulsul creator.. Poezia registr&ri de
Iară ; 20,30 T
silabisind văzduhul de afară. celui mai bun florile în­ este pentru, el un spaţiu diilor ; 22,00
el Prin el; pe i înd; am învăţat crederii. De data aceasta al’ rememorărilor intuiti­ 22,10 Panorai
cum se păşeşle, cum se zboară... sînt, oferite lui Marius ve, dar şi al aspiraţiilor 22,30 Seară d
Aromeşle-n limba plaiului străbun Cum nu, te poţi: desprinde de- pănrinh Mirescu, elev în clasa a care nu vor obosi nici­ cîntece popule
letin de ştiri
Miez de pîine moale, scoasă din cuplor ; do casa. ta. cu, streaşini. de lumină, odată. de ' ,or >s ; 24,i
Cine mă întreabă, cn mîndrie-i spun pină c.e n-ai zidit şi tu XII-a la liceul de chi­ Mi C. şti. .,03—:
Că-s român, cărs fiul unui brav popor. o- alta pe măsură- pe colină. mie, încercat de întrebă­ muzical nocli
Atunci) să zbori î cerc
n
Cu tulpina dreaptă,.neşovăilor. şi. să- te-ntorci
Cântul libertăţii, singur mi-I înstrun ca vulturul, la cuibul de pe slîncă, Hainei
Vorba mea e dulce, caldă ca un dor, să- ai pe masă- pîihea şi-un cuţit' —
Cu bogate braţe ramuri de gorum să lai din; ea cit miezul! cald*, e încă. DEVA: inie
Şi-atunci din miezul!alb nori (Patria)
Sînt'şi scut şi spadă, pavăză, şi sînt şi caid şii bun, Inimă — pămînl iară coline salt mortal (
DO AR A: Per
Ochi deschis şi-n noapte lingă, tricolor, pe masa ta gătiiă-n cununie, cheamă, clinii sloboziţi prin mine clc bancnot
Tot'ce am sc află pe acest* pămînl ! priveşte bine şi-ai să vezi-: voi veni la noapte Bobby Dccrfi
iot mama iţii va-nlinde o- felie;. călărind’ un gînd gistul); Famil
ApăT libertatea-şi mă simt, dator ...Întîi cuvânt, pe care Lam strigat nevăzute ciute pe Broadway
nic vals (C
Să-mi urmez partidul, sacrul legămînt, silabisind văzduhul de afară — PETROŞANI:
Ca pe front oşteanul noşovăitor ! iubită mamă, scriu de ziua ta să vânez pllngîhd. fată (Unirea)
cu cerul ce mi-a curs în călimară... seriile I-II ('.
AUREL D. CÂMPEANU ÎOAN EVU I se spunea
(Republica);
îriga-mă. gabondul —
(Cultural) ;
liardar (Munc
CAN: Colom
Slrigă-mă, singe, slrigă-mă (Luceafărul) :
şi chiar dacă prin otrăviţi paşi căra (Muncito
Proba de mi
______ — - _______ ________ !&&&£&________________ îmi va muri mersul, rul) ; PETRI
Ecranizarea romanului cidităţi, a observa meca­ la cumpene de neiogodilc poeme ,,S“ (Muncitt
,,Semnul delfinului“, de nismul intim al unei vieţi NOASA: Ş
GEORGE ARIQN : Rom• 'us Zaharia, poate fi în dinamica ei speciiică voi veni, voi veni, (Muncitoresc)
P i l o t u l t
considerată drept un act ţinînd cont. mai cu scamă, inel străveziu să-mi încolăcesc suiletul BRAD : Stop
(Steaua roşie)
n care umple un gol tematic de o nouă realitate isto- pe călătoarele tale iîntîni... ZA : Adînci
rico-socială proiund înrîu-
George Ar ion face parte timpului, în care se impli­ din cinemalograiul de ac­ ritoare, cere nu numai dis­ I-II (Minerul)
Un ostatic în
din grupul de gazetari ai că diverse forme, de la tualitate. Desigur, şi pito­ Filip cel bur
revistei „Flacăra“ care cugetare la fericire, la rescul locului acţiunii. ar ponibilităţi, dar mai ales o GEOAGIU-B;
sînt citiţi cu plăcere, ale perspectivă şi speranţă. li suiicient să nu îngăduie viziune artistică fondată aurul şi ard
cărui cărţi au reţinut şi Poetul vede .,Ninsoarea apropierea undei de plic­ pe umanismul nou. (le cultură) ;
fost şaispreze
reţin atenţia cititoruluij neagră“ cu efectele ei de tis. I.umea mirabilă a Del­ Surprinzînd procesele Mihai N. — Lupeni. în versurile mele şi dacă cre­ BRAZI : Bc
Rrima carte de versuri îmbătrînire asupra ,,copii­ tei este în. ,,Porţile dimi­ metaiorice ale vieţii pes­ deţi că nu au valoare, sau (Cinema) ;
„Copiii lăsaţi singuri“ a lor ieşiţi pe străzi“. Poe­ neţii“ o lume complexă căreşti, pătrunderea bene- loc de concluzii, reprodu­ ostatic în pl
cultură); R
beneficiat de o bună pri­ zia ,,Cetatea nimănui“ pa­ căreia oamenii ei îi con­ iică a normelor de viaţă cem finalul (ambiguu) al sînt banale, atunci am să (11 Iunie) ;
mire din partea criticii şi re a fi o pledoarie a poe­ socialistă în microcosmo­ poeziei dv. „începuturi“ î le trimit la Bucureşti“. Stop cadru 1
feră o notă particulară,
a iubitorilor de poezie. A tului, a visului, său, a ar­ nicicînd întifnită. sul Deltei, Radu Gurău „E greu începutul oricărui N-avem nimic împotrivă. reşul); ILL
(Lumina) ; G
doua carte de versuri ,,A- derilor sale in clipa deve­ (regizor şi scenarist) — cu dorit drum/ Cînd, nerăbdă­ zero (Muncit
mintiri din cetatea nimă­ niţii şi a naşterii poemu­ Tema filmului este via­ Diana Anghel — Hune­
nui“ — este mult mai în­ lui. Majoritatea poeme, ţa pescarilor din Jurilovca, actorii Teoiii Valeu, Şer- tor, ţinteşti visul final/ în­ doara. Versurile nu sînt
chegată şi mai omogenă. lor lui George Arian au o viaţă poetică, dar şi as­ ban Ionescu, Florina Cer­ ceputuri, adeseori, cu mult Hi
Poemele au un mesaj la bază o parte din feno­ pră în acelaşi timp, din cel, Radu Dunăreanu, cu I fum,/ Ivesc chiar incendii, publicabile. Cît despre' ro­ kSSBSS®
clar, traversează o mai menele naturii: pulberi, care nu lipsesc greutăţile aportul excepţionalului cu­ man, puteţi cere lămuriri
Timpul pro
mare stare de emoţia şi ceaţă, nori, praful fierbin­ şi chiar conflictele carac­ plu de operatori Octavian de-i dorul original". la cenaclul scriitorilor azi, 1 martie
redeschidere spre lume. te, fulgere, ninsoarea, teristice spaţiului relativ Basti şi Aurel Tripon — „Flacăra“ din oraşul dv. se menţine
Citind aceste poeme, citi­ ploaia etc., care toate dau claustrat, stînd sub semnul D. Săcăluş — Petroşani. mult senin i
torul rămîne cu satisfacţia frumuseţe şi împlinire ver­ trecerii încete a timpului. semnează un debut im­ Vă recomandăm să frec­ Nieolae Golcea — Brad, riabil ziua.
sibile ninsoi
presionant, capabil să tre­
că cetatea nimănui“ apar­ surilor, tentaţia de a citi ventaţi cenaclul literar moderat din
ţine poeziei adevărate. cu plăcere volumul de A merge Ia esenţele unui zească cele mai frumoase „Panait Istrati“. Manuela B. — Hunedoara, Temperaturii
Fiecare poem pare a fi o faţă. mod de viaţă cu ajutorul speranţe. Aron Ohabinu — Deva, Lia fi cuprinse i
grade, iar c<
pagină dlnlr-un furnal al T. MIRON unei lentile a deplinei lu­ AL. COVACI Irina Gabor — Deva. f erafinceanu — Geoagiu. tre 3 şi 8 gr
log de servi
„Eu vă trimit două din Deocamdată, nu.
\