Page 2 - Drumul_socialismului_1981_07
P. 2
Pug. 2
_______________________________ ________________ DRUMUL SO)
Planificarea fundamentată temeinic,, buna Documentele Congresului consiliilor oamenilor
organizare a muncii duc la eficienţă muncii—vast şi însufleţii program Pe acţiune
15.»
Munca de partid impune nuală ? Cine este consultat pletă. în condiţiile unei RĂSPUNDEREA PENTRU GOSPODĂRIREA MATERIILOR PRIME
ordine, dinamism, perma la întocmirea tematicii ? consultări mai largi şi co (Urmare din pag. !) instalaţie am făcut-o. Uzina toare şi cîte şi măi cîte.
nentă adaptare la situaţii — încep cu alcătuirea muniştii fără funcţii de nr. 5, din care facem par Dar avem comunişti, cum
concrete. Şi numai expe tematicii. Ne consultăm la conducere pot veni cu con lăria electrică, a fost mun te, are de îndeplinit un co sînt Sas Iosif, Emil Lăn- i
rienţa încununată de re întocmirea ei cu cadrele de tribuţii importante ia elu citor şi a crescut şi s-a mandament important, sub crăjan, Enaehe Spanache, c
zultate bune este aceea ca bază din organizaţie. cidarea unor probleme con realizat ca om, ca specia liniat de ^tovarăşul Nicolae Viorel Urs, Eugen Boeoş, o
re validează ca bună o — Nu ar fi utilă o con crete ale muncii lor zilni list. Şi, nu este singurul Ceauşescu şi la Congresul Virgil Lipan, şi nu numai 1H,05 I
practică anumită. sultare mai largă ? ce, de aceea trebuie asigu care s-a realizat. Aşa s-a consiliilor oamenilor mun ei, care ştiu să rezolve şi 18,25 ])
Cum este o bună pla — Ar fi, dar e mai greu rată neapărat consultarea format aici un colectiv, ca cii — recuperarea pieselor această problemă. r
nificare, în ce elemente în situaţia cînd sin tom dis cu ei; şi în general aceas re prin întreaga lui fizio de schimb şi subansambie- ...ioan Topliţă, maistru
rezidă organizarea optimă ? persaţi. Adunările generale tă consultare nu trebuie să nomie politico-ideologică şi lor uzate, recondiţionarea în secţia turnătorie, face i8,:»o i
Iată întrebări la care vom la noi se desfăşoară între lipsească. profesional-morală adaugă şi reintroducerea lor in o remarcă edificatoare în 19,00 '
încerca să răspundem, fo- orele 15,30 şi plecarea au în legătură cu primirea propriile sale virtuţi meta circuitul productiv al sec privinţa puterii colectivu
losird practica muncii des tobuzului — convenţie spre în partid, îl întrebăm pe lului, dă aliajului ce este ţiilor. Avem o mare răs- lui de a depăşi ceea ce »
făşurate în organizaţia de mai de valoare. Căci me pundere ! Muncitorii noştri re imposibil, Ia un i
bază de la lotul 2 construc talul fără oameni rămîne îi simt întreaga greutate şi pient dat:
ţii de pe platforma Călări ORGANIZAŢIA OS BAZĂ A PARTIDULUI ceva inert. însemnătate. De aceea ur — în domeniul turn"
a l.C.S.H. Instalaţia de care vor mărim pas cu pas tot ce riilor, tehnologiile şi
O organizaţie de partid râftpunderî & f uncţionohtote * sprijin «eficNmţd bea tovarăşul Boţian am poate fi recuperat. Sigur, cedeele, ca şi cond
care acţionează în construc făcut-o noi, în atelierul Me este mai simplu să dai la s-au schimbat atît d
ţii are unele particulari canică I — ne spune Ro retopit, dar dacă te gîn- ţiu, si asta nu nun.
tăţi : răspândirea, uneori, Hunedoara, unde locuim cei tovarăşul Florescu dacă e- mulus Ivan, preşedintei« deşti la pierderi, pentru e- noi, îneît o generaţie
pe o arie foarte largă a mai mulţi, în această si xistă un studiu prospectiv consiliului oamenilor mun conomie nu mai poţi ac erat la fel. Pe de alta
tuaţie, pentru a nu fi ne
membrilor săi, o fluctuaţie în vederea primirii în cii din această secţie. cepta aşa ceva. Avem de-a te, noi facem piese tot
mai mare decît în alte ca voiţi să „expediem“ ordi partid. — Cu ce dificultăţi ? face cu o mare gamă de complicate supuse un
nea de zi am pus accentul
— Avem, dar din păcate
zuri, un regim de lucru di pe o bună organizare a a- unii oameni destoinici nu — Mai întîi că aşa ceva asemenea piese şi sub- gimuri ele lucru nu
ferenţiat, în funcţie de a- dunării. Prin maiştri comu sînt cuprinşi în perspecti nu s-a mai făcut la noi ; ansamble, drept pentru schimbate, căci în como
notimp. Iată dar cerinţa nişti, prin celelalte cadre vă din cauză că nu au stu n-aveam deci o documen care ne-am creat un fel nat au pătruns masiv c
permanentei adaptări apare am obişnuit membrii _ de diile completate. taţie, n-aveam priceperea. de subsecţie în care facem iectronica, automatizare?
aici mai mult ca în alte partid ca la ora cînd'este A trebuit să citim şi să în numai acest lucru. Meca agregate foarte complex
sectoare. Discutăm cu Au stabilită începerea adună Să ne oprim deci puţin ţelegem ce se vrea, apoi să nisme de translaţie, reduc- Cum credeţi că ţinem
denţa ? Totul stă in capa
gustul Florescu, secretarul rii, t-oată 1-umea să fie pre şi asupra acestui moment asimilăm în producţie uni toare, roţi rulante, cără citatea colectivului, care lor; 1
catul. Şi am construit in
organizaţiei respective, un zentă şi să intrăm în or al organizării muncii de stalaţia fără nici un şurub mizi bazice (la care foarte gîndeşte. La modelărie con 10.05 î
om foarte temeinic orga dinea de zi. Dezbaterile .primire în partid. El nu de la străini, pentru că ni de curînd preţul de cum fecţionăm maselote din Din 1
nizat în munca sa. sînt şi ele intr-un fel diri trebuie redus doar la pre meni nu-ţi dă nimic pe gra părare din străinătate s-a tablă în loc de lemn, am Noi
lor
— Organizaţia noastră jate dinainte în sensul de gătirea politică a color ce dublat), mecanisme de în 11/
numără 27 de membri de a elimina tim.pii de aştepta îndeplinesc condiţiile de tis. Dar nu numai această cărcare, rotoare, exhaus- eliminat controlul de cali Mir,
tate pe faze şi l-am în
partid, mai mult de o trei re pentru înscrierea la cu- studii, vîrstă, calificare, locuit cu răspunderea oa A VA,
me din efectivul stabil al vînt. Mai adaug că mate comportament moral şi menilor, iar calitatea pie 12,00 j
Din c
contribuţie în muncă. Asu
lotului, o forţă politică pe rialele pe baza cărora se pra oamenilor trebuie ac selor este mai bună decît lui r
şliinţi
care ne bizuim. Planifica organizează dezbateri sînt ţionat, trebuie determinată pe vremea acelui control. rale d<
rea activităţii începe, fi scurte si concise. în felul îndeplinirea anumitor con Vă spun lucrurile acestea De Ia
resc, dc la necesitatea în ceva ? invitai
deplinirii hotărîrilor orga acesta ne înscriem într-un diţii de către ei. nai; i
nelor superioare, a celor interval de timp optim şi Am insistat, pornind de ...Toate faptele de mun cilorc!
econo:
transmise la instruirile pe oferim posibilitatea de a la experienţa concretă a că aie siderurgiştilor hu- (.o ale
riodice, sau reieşite din a- da cuvîntul şi altor comu unei organizaţii de bază, nedoreni vorbesc despre »eşti;
lui; 1
dunarile generale. Sarcinile nişti, cu care nu am stat pe cîteva momente ale pla răspunderea lor in înfăp 17.05
se împart pe membri de de vorbă înainte de adu nificării şi organizării mun tuirea chemărilor secreta Cin t ec
rului general al partidului,
partid, se dau termene de nare în acest scop. cii. Ceea ce am consemnat a hotărîrilor Congresului Ha c; i
rezolvare. Ne oprim cu o ’observa nu sînt reţete fixe, ci posi al ll-lea al consiliilor oa muzici
scrii;
— Tovarăşe Florescu, ţie asupra alcătuirii tema bile soluţii, care pot fi de menilor muncii. Ei făuresc tul '.c
In
taliate,
îmbunătăţite.
cum sc organizează la dv. ticii adunărilor generale ca orice caz, eficienţa muncii metal înalt aliat şl, în a- rapso?
Georg
buna desfăşurare a adună moment organizatoric im nu se află prea departe de Rîu Mare-Retezat, atelierele centrale. Calitatea reparaţii celasi timp, oameni pri lin de
rilor generale şi cum se portant. Consultarea cadre ele. lor — deviza echipei de electricieni condusă <le Petru cepuţi, capabili să-şi asu «ore:
2a,oi)
alcătuieşte tematica lor a lor e bună, dar e Incom ION CIOCLEI uompodi. Foto : VIRGIL ONOUI me înalte răspunderi. 23,30—
cal m
,T5
recoltat mecanizat. Finul făcută incit apa pătrunde
LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ: de lolium a fost balotat şi in voie. Ca urmare, finul.
depozitat într-o şiră la In mare parte a mucegăit.
Ce păzeşte oare şeful fer
Dl-
Recolta Furajele strînse şi depozitate cu grijă! grajdurile din Gothatea. ciu ? Conducerea cooperati riile
mei zootehnice, J’ius Fuga-
Numai că aici lipseşte gri
floa 1
(Oro
cîi mai Acum, între priorităţile bune din unele unităţi a- arătură. Au intrat apoi la ja pentru buna păstrare a vei şi consiliu! popular DOAii
furajelor. în depozit dom
din agricultură, la ’ loc de gricole socialiste. discuit şi la însămînţat po nu controlează cum sînt - latoar
înalt
grabnic în frunte se află şi acţiunea SPIRITUL rumb pentru siloz. neşte dezordinea şi risipa. depozitate şi păstrate fura (A, ta,
Uluire
de recoltare, strîngere, GOSPODĂRESC Aceeaşi grijă şi preocu Şira cu baloţi de fîn din jele ? TROŞ.
hambare transport şi depozitare a IN ACŢIUNE pare pentru asigurarea lolium a fost aşa de prost N BADIU na le
furajelor necesare asigură hranei animalelor am în la pol
(Urmare din pag. 1) * i rii hranei animalelor în Situaţia î n t î 1 n i t ă la tâlnit şi la C.A.P. Bretea bric);
(Repu
perioada de stabulaţie Complexul de vaci cu lap Mureşană. Munca este or voi fi
(Culţi
1981—1982. Unităţile agri te din Bacea-Ilia deno ganizată .şi se desfăşoară te bu
iei Mesteacăn a I.A.S. cole au datoria ca, valori- tă grijă şi preocupare, ini în flux continuu. în timp VULC
fintia, lucrau la seceriş ţiativă şi spirit gospodă ce unii cooperatori cosesc, casă
aan Achim, Avram Ioan ficînd toate resursele, să-si alţii ad 'iă, usucă, încarcă Vînătc
i Mircea Nicoară, iar Teo- asigure întreg necesarul de resc din partea conducerii şl transportă finul la de CitO’*'’
-
or Ban la balotat paie. furaje, precum şi un sur — director ing. Teodol So- pozitul de furaje, unde o
’rimul transport de orz l-a plus de cel puţin 10 la sută lomon .şi inginer cu baza fu ■formaţie (toţi trecuţi de 70
ăcut Mircea Coza cu un la i'înuri, pentru a nu se rajeră Toma Uenghel. Aici de .ani!). 11 descarcă şi-l
ractor cu două remorci. mai repeta situaţia din a- au fost însilozate peste 1 000 aşează în şiră. CÂNI
Strîngerea furajelor con
Activitatea era condusă de nul trecut cînd multe uni tone de masă verde şi s-au stituie o preocupare prin
ngineru) Vaier Lungu, se tăţi au fost nevoite să cipală şi pentru conduce
ul fermei vegetale, şi in- •cumpere mari cantităţi de depozitat aproape 200 to
inerul mecanic al S.M.A, ne de fin. într-o tarla rea C.A.P. Sîrbi. Aici a
fin. Cum şc desfăşoară a- fost organizată o formaţie regi
Saia de Criş, Remus Ta- eea.stă activitate in Consi de pe care se recoltase ma de 7 oameni care munceşte unui
>ac. La o combină s-a liul unic agroindustrial sa verde, Ioan Joklea, ta zilnic la coasă. Pină acum GEO
do m
part un furtun. S-a inter- l i l a ? ' tăl, şi fiul său Ioan Joldea s-au recoltat 20 ha lolium c.ultiu
renit operativ si defecţiu- î n acest foto-reportaj în (elev practicant de la Li si trifoi, treeîndu-se şi la tul n
îea a fost înlăturată. făţişăm cîteva din aspec ceul agroindustrial 11 ia) recoltarea fineţelor natura DAN:
<S> Lunca. Secerişul orzu- tele bune şi... mai puţin trăgeau ultţma brazdă de le. I- II <
MERI
ui se desfăşura sub con- (Mun
iueerea inginerului şef AŞA NU ! oţel i
lornelia Stăncescu, iar bu în C.A.P. Gurasada, o C.A.P. Sîrbi. I.a cositul fu rujelor.
ia funcţionare a combinei mure parte din turaje s-au
:ra asigurată de mecanicul
David Faur, şeful secţiei Tin*
ie mecanizare. în C.A.P. ziua
Lunca, datorită hărniciei lui mea
Ioan Muntean, s-a strlns
recolta de pe aproape 20 că ele
plo?
ha, din care 6 ha au fost cur'
secerate duminică, iar în
gri
aceste zile vor fi recoltate mc
şi restul. de 25 ha. co
Zilele de 27 şi 23 iunie n-
au fost primele zile de se
ceriş în Consiliul unic a-
groindustrial Brad. Fiind o
zonă deluroasă, orzul s-a
copt mai tîrziu. în aceasta
Kftit,
ivire.
Ancheş
Ion«
Arflolcanu.
ATuresanft.
Bretea
săptămînă se intra însă Muntean«, Simion Sonoc, Da maseWn Zbegan St Petru xa . C.A.P. Gurasad a. Furajele au fost „depozitate“...
masiv la seceriş în toate
(toţi peste 1(1 dc ani !) î" P lln ________________ _
unităţile.
