Page 9 - Drumul_socialismului_1981_07

Pag. 2
DRUMim SO CIA

Ritmicitate, productivitate, producţie Viaţa d@ partid

trei probleme cu... probleme Discuţiile individuale - V’fi

moment important în afirmarea m jur
îrfei
Bucuroşi de oaspeţi ? mai scurt de 8 ore. Pe lingă Adi
otîtea alte întreruperi ale
La intrarea în incintă am Doi reporteri ai ziarului nostru producţiei, unii muncitori responsabilităţii fiecărui membru din
încercat să ne prezentăm ia in schimburile de noapte la U.U.M.R. Crişcior (navetişti) sînt nevoiţi să ple­ Lei(
ofiţerul de serviciu, dar cum ce mai repede cu 15 sau priit
a fost imposibil, ne-am asu­ chiar 30 de minute pentru a d@ partid cm
mat riscul de a-l căuta sin­ nu pierde autobuzele spre faed
guri, de-a lungul şi de-a la­ Buna organizare a muncii, întărirea ordinii şi dis­ casă. încă nu s-a găsit o -.a organizaţia de bază treabă un membru al bi­ S^ic»
tul unităţii. Chiar ia începu­ ciplinei — sarcini subliniate cu lărie de secretarul ge­ rezolvare de către I.M. Bar­ de Ia Iotul 3 al şantierului roului. „Ce să se întîmple ? seci
tul traseului, o primă impre­ za ca autobuzele în conven­ 3 construcţii de pe platfor­ Dacă sîntem răspîndiţi la Pori
sie plăcută : pe peretele gru­ neral al partidului Ia Congresul consiliilor oamenilor ţie să aştepte şi personalul ma Călan, discuţiile indi­ mal multe puncte de lu­ Roit
pului administrativ întîlnim muncii — sînt deziderate valabile pentru oricare din­ de la U.U.M.R. Din acest viduale cu comuniştii sînt cru, fiecăruia i se pare că Rep
uri îndemn tocmai bun pen­ tre colectivele de oameni ai muncii din economia ju­ motiv nici nu se poate preda în plină desfăşurare. munceşte mai mult decît Rcrr
tru ilustrarea temei anchetei deţului nostru. Care sînt preocupările în acest sens la serviciul de la un schimb la Nu vom intra în toate ceilalţi. Cei care lucrează 10.00 Ton
ta t
noastr.- : „Muncitori, tehni­ Uzina de utilaj minier şi reparaţii Crişcior, unitate în altul, in plus, chiar şi în amănuntele unor asemenea la acelaşi loc de muncă turn
cieni şi ingineri acţionaţi cu care ponderea activităţii o deţin producerea şi repa­ schimbul III mai există în- discuţii, dar cîteva e- împreună cu şeful de bri­
iran
toată fermitatea pentru creş­ rarea unor utilaje mult solicitate in industria minie­ tîrziaţi. Avem la indemînă trei lemente sînt edificatoa­ gadă, au această părere". 17,80 Emi
terea productivităţii muncii". ră? Cu această intenţie am ajuns miercuri 1 iulie, în exemple — Li viu Soit, Mircea re şi le vom enunţa. Bună­ De aici se poate concluzio­ f?cr r,
’•qcem turui, uzinei, ofiţer I schimbul II, la U.U.M.R. Crişcior. Rusu şi Vasile Opream Iar oară, se poartă discu­ na faptul că autoritatea J8,50 iooj
10.00 Tele
de serviciu nu găsim, cei despre alţii, care nu fusese­ ţii cu comunistul Dumitru şefului de formaţie nu se 19,25 Acti
ma' mulţi muncitori întrebaţi ră la serviciu în schimburile Istrate, dulgher. F,1 scoate exercită în mod egal faţă 19,45 Călii
mea
mei nu ştiau cine ar putea ierea lunii iunie, iai acum, madă, busola e neînsemna­ I şi II, nici în schimbul III nu în relief o carenţă de or­ de toţi oamenii din briga­ 20,10 Filn
fi, insă cu această ocazie am ia început de lună nouă, îşi tă. Poate o reţetă de orga­ se ştia nimic, deşi erau aş­ din organizatoric şi anume dă. Dealtfel, acelaşi lucru spui
faptul că oamenii din echi­
intiinit suficienţi oameni ca­ mai permite omul un „re- nizare a producţiei la locul teptaţi. Ar fi fost de lucru. pă cunosc sarcinile zilnice l-.a reţinut şi biroul. TV.
km Ciucurescu are de
21,50 Fam
re nu numai că nu acţionau lache", sau chiar o scenă de muncă, şi mai ales a spa­ Cît . despre condiţiile de doar „în general“. Dar sar­ rezolvat o problemă perso­ 22,05 Tele
pentru creşterea productivi­ hazlie, ceva între box şi u- ţiilor de producţie, i-ar mai lucru în schimbul de noapte cina globală de producţie nală. Este o problemă spi­
tăţi-' muncii, ci dimpotrivă, o datul masiv cu apă, ai cărei scoate pe cei de aici din în­ avem şi aici unele observa­ este compusă din însuma­ noasă şi cei care-1 ascultă
dijmuiou serios, la cîte o arbitru era Simedrea, de ia curcătură. Toată lumea moti­ ţii. Din cauză că nu se de­ rea realizărilor fiecărei zi­ pe Ion Ciucurescu cîntăresc
Şuetă prin faţa atelierelor. atelierul vagoneţi. Ideea mar­ va că fiind prima zi din lu­ pozitează întotdeauna in mod le. „Noi sîntem convinşi, mult vorbele înainte de a-i
Că, deh, soare era destul, şului triumfal de sfîişit de lu­ nă s-a făcut aprovizionarea corespunzător materialele şi că atunci oînd se începe o face recomandări.
numai cine să-i întrebe de nă nu ne aparţine, am a- din plin cu materiale. Să nu semifabricatele ce urmează lucrare se întocmeşte şi un nevoie să vă venim în a- BUCUR
sănătate nu prea. Ofiţerul de flat-o chiar de la maistrul uităm un lucru. Lansarea co­ a fi prelucrate, muncitorii grafic de lucru pe zile, pe jutor ?". „Deocamdată, nu. d ioprogr£
Radiojuri
serviciu, găsit pină la urmă, loan Anca, din acelaşi ate­ menzilor pentru o lună de sînt nevoiţi să orbecăie prin săptămîni ori pe decade. încerc să-mi rezolv singur presei ; i
era o contabilă, Elena Mar­ lier. plan se face începînd cu da­ curtea unităţii după unele Dacă acest grafic nu este situaţia. Dacă nu voi reu­ eliilor; 9,<
tin, care profita de acest Si cam in acest ritm s-au ta de 20 ale lunii preceden­ piese (tampoanele de vago­ cunoscut de toţi membrii şi, voi soiicita ajutorul bi­ 9.05 Răsp
îor; 10,00
timp şi moi încheia unele si­ desfăşurat lucrurile pînâ la te. Aşadar, de ce trebuie a- neţi). Mai ales că în anu­ echipei nu putem vorbi de roului". Simplu, omeneşte. 10.05 A tU
tuaţii.. contabile. Ne-am fi şi după pauza de masă. Unii giomerat tot materialul doar mite focuri nici iluminatul nu o bună cunoaştere a sarci­ Multe dialoguri s-au purtat Ştiinţa
aşteptat să găsim un cadru chiar au lungit-o destul de în primele zile ? Problema este corespunzător. Am mai nilor zilnice". în aceeaşi atmosferă de în­ GrupUl i
da; 11*00
ţennico-ingineresc. Ar fi fost muit, mai ales cei din sec­ comenzilor, de fapt, este în- putea enumera şi alte ne­ Gheorghe Odină ascultă credere reciprocă. 11.05 Ci»
singurul din schimbul II, io ţia a il-a. Şi poate cine ştie, tr-adevăr o... problemă. Doar reguli. Trebuie însă să-l în­ în tăcere recomandările bi­ Discutăm cu doi dintre 11,20 A vî
măsură să acorde asistenţa clacă nu-1 deranjam noi, Tro­ în atelierul secţiei I se ştie ţelegem pe tovarăşul direc­ roului, de a evita în viitor membrii biroului. „Discu­ Tv.: 11,3:
12.00 Bul
tehnică necesară bunului ian Marcu, înlocuitorul şefu­ de aşa ceva. tor loan Opri şa că deşi unii alte preocupări în timpul ţiile individuale ne sînt de Revista r
mers al producţiei şi folosi­ lui de echipă de la „forjă", Cea mai mare suferinţă a indicatori ai semestrului I au serviciului. Priveşte tăcut un real folos" — mărturi­ Ini amat
rii depline a timpului de încă ar mai fi tăifăsuit cu schimburilor II şi iii este a- fost realizaţi, se înregistrea­ In jos, dar se citeşte pe fa­ seşte Victor Manolache, se­ la 3 ; li
lucru. „Nu e nevoie - spu­ cei doi comeseni. Chestie ceea că nu sînt egale nu­ ză un minus de 7 milioane ţa lui stînjeneala. „Vă pro­ cretarul organizaţiei de ba­ JC,00 Rod
ordonate
ne tovarăşa Martin —, şeful de... exemplu personal şi au­ meric cu cel de dimineaţă. lei la producţia marfă, iar mit că n-o să se mai in­ ză. Ele provoacă la since­ Ciută Se
pioducţiei stă colea, mai sus toritate. ii întrebăm cîţi oa­ Nu există personal muncitor pînă în prezent n-a primit tim ple“ — spune el. Şi este ritate, la deschidere sufle­ Sfatul m
letin de
de pod, tovarăşul director e meni are in atelier, nu ştie, suficient care să acopere 6 130 kg carbid. crezut, pentru că acei oa­ tească. Sînt o bună ocazie bănăţean.
aproape, aşa că...". Numai dar îi numără şi ies 14 (cică toate capacităţile de produc­ Cît priveşte activitatea or­ meni care sînt in stare să de a cunoaşte exact cau­ ’81; 17,50
ţie, iar c°l existent pe schim­
că nu-i chiar aşa. 6 ar fi !a secţia din Brad). ganizaţiilor de partid, de roşească atunci cînd îi se zele unor stări de lucrări“, relor ;
buri este condus doar de sindicat şi U.T.C. pentru mai 20.00 Mon
doi maiştri. Chiar nu există buna organizare a muncii, amintesc greşelile, vor gă­ „în afară de aceasta, spu­ Ancheta
Ah, bine Semne bune ingineri şi subingineri pen­ întărirea ordinii şi disciplinei, si totdeauna în forul lor ne Alexandru Ilărăştian, Muzică î
de Frank
că am încheiat luna luna are tru schimburile 11 şi III fa folosirea integrală a capaci­ interior posibilităţi de a secretar adjunct al birou­ letin de
U.U.M.R. Crişcior ? tăţile de producţie şi în lupta cu sine şi a învinge. lui, ele contribuie nemijlo­ ră; 23,00—
sonore: 2
pr 'ntre cei care cu aproa­ Cel puţin aşa se vede în schimburile de noapte, asi­ Gheorghe Maxim dezvă­ cit la creşterea responsabi­ zică! nor
pe o oră înainte de pauza atelierul de debitare, care a- Sfîrşit de schimb, gurarea asistenţei tehnice luie o realitate din forma­ lităţii fiecărui comunist".
Nimic mai adevărat. Ca
ţia de lucru în care-şi des­
TIMIŞO
d • naşă îşi făceau poftă de sigură semifabricate pentru sperăm să tragă singure făşoară activitatea, ce în­ toate lucrurile făcute cu maţiile z
m icare... vorbind, am aflai celelalte ateliere. Pentru a te început de schimb concluziile. deamnă la reflecţii. „Ce se convingere, cu încredere în l ta te a in
ş. notivul relaxării. „Trăsese­ descurca însă în hăţişul de Ne contrariază faptul că la C. iOVÂNESCU întîmplă în formaţia dv. utilitatea lor. mentele t
ră" orea tare pentru înche- materiale, claie peste gră- U.U.M.R., schimbul II este D. CORPADE de există fricţiuni ?“ — în- ION CiOCLEi — progra
ţiune ; 1
eînteculu:
* » - « - a — * — o — & © — • — — a — a — & — m • — • — ® — « — ® — © — • — o — * — ® —« — <» — > ~ a ~ « — o ~ a — © — i I Ancheta
runeaţi i
nate 19,
imperativul acestor Pe la Deva, la Vata de Jos Ffnuri bllllC care aşteaptă casetofon
tntUnire
nea estiv
Carnet *
zile în agricultură cosaşii şi clăi depozitate în ci mp
în raidul întreprins pe sit 250 ha fineţe spune sediului C.A.P., cele de la la coasă 73 şi respectiv 50
(Urmcto din pag. 1) rea la efectuarea lucrărilor rutele Deva — Şoimuş — mult despre preocupările ieşirea spre Luncoi, stau de cooperatori, iar la trans-
urgente şi a celor care au Vălisoara — Luncoiu de factorilor de răspundere lo­ necosite. Foarte puţin fîn port s-a lucrat cu cinci
DEVA :
fiind defecte, deşi abia ie­ fost cîndva mecanizatori, Jos — Brad — Crişcior — cali pentru asigurarea fu­ s-a cosit şi la Mesteacăn, autocamioane, două tractoa­ U'ia) ; S.O.
şiseră din reparaţie... Aurel iar în prezent muncesc în Buces şi Brad — Baia de rajelor. cooperativă care aparţine re eu remorci, precum şi cu Magazinu
(Gr&cliu a
Boca lucra eu presa şi, industrie. In acest sens să Criş — Vaţa de Jos, am 9 VÂLIŞOA1ÎA, LUNCO- de oraşul Brad, ca şi la 35 atelaje, evidenţiindu-se DOARA:
cum ni s-a spus, zilnic ba­ se ia cît mai repede legă­ urmărit modul in care se 1U DE JOS, CRIŞCIOR, Zdrapţi. Or, consiliul popu­ Anton Voica, Crăciun Ru­ lătoare (1
lotează paiele de pe circa tura eu conducerile de în­ acţionează la cositul fîne- BUCEŞ. începînd de la lar, unităţile patronatoare su, Traian Bănici, Nicolae i m p a r
10—12 ha. O remorcă treprinderi. în al doilea ţelor naturale, la transpor­ Furcşoara şi mergînd spre pot ajuta prin organizarea Crepcea, Ioachim Voica, Fata Mor.
<Co
vis
transporta baloţii, iar un rînd, este necesar ca peste tul şi depozitarea finului. Brad trecem prin Săliştioa- unor tabere de muncă sau Gheorghe Avram, Francisc TROŞANI
tractor începuse aratul. Şi tot să se organizeze lucrul Am constatat cu acest pri­ ra, Vălisoara, Dealu Mare, clăci la cositul şi strînsul Voica, Viorel P. Voica şi nale (Uni
(7
ţiJor
aici se înregistrează deca­ la arat ziua şi noaptea, lej ,l lucruri bune, dar şi Luncoiu de Sus, Podele, finului. mulţi alţi şoferi, tractorişti (Republici
laje mari intre seceriş, e- pentru a recupera rămîne- multe aspecte negative. Luncoiu de Jos, Valea Lun­ & ŢEREA. Aici ceie două şi cooperatori. La acţiunea tacolul sj
liberarea terenului şi ară­ rea în urmă înregistrată, ® DEVA. C.A.P. Deva, gă. toate localităţi din zo­ fînare sînt goale. Fîneţe organizată dum.nica trecu­ turai) ;
turi. Pentru eliminarea a- în al treilea rînd, aban­ unitate care în iarna tre­ na necooperativizată. Peste necosite cît vezi cu ochii. tă la Ponor-Că/.uneşti au tor esc) ; 1
mul şi c
cestora s-a organizat parti­ donarea ideii că însămîn- cută a cumpărat -195 tone participat 50 de cooperatori ceafărul);
ciparea cooperatorilor şi a ţarea porumbului siloz tre­ de fîn, cheltuind peste o in frunte cu preşedintele rea de vu
şase atelaje la strînsul şi buie să înceapă abia după jumătate de milion de lei, C.A.P. Viorel Braica şi iu- TRIL A :
(Muncitor
transportul paielor. Dar pe se seceră toată suprafa­ si-a planificat şi pentru a- gînerul şef Fior ian Tomuş, Te voi ta
asta doar incepînd de ieri. ţa cultivată cu orz. Seceri­ cest an un deficit de 599 eosindu-se finul de pe 15 ţa (Munci
Piraţii se<
Cam tîrziu ! şul, eliberarea terenului, a~ tone de fîn. Adică şi-a pre­ ha. în cele două zile s-au iembrie);
Trei lucruri considerăm râturile şi semănatul tre­ văzut să cumpere cu peste Mari suprafeţe necosite se cosit 35 ha fîn şi s-au depo­ crucea
a fi necesare şi foarte ur­ buie să se desfăşoare într-o 100 tone fîn mai mult de­ tot se află oameni la coa­ găsesc în apropiere de pri­ zitat 15 tone de fîn. Aici, (Steaua.
să, la adunat fîn. Foarte
gente în comuna Romos, în succesiune foarte strînsă, cît a cumpărat in 1980— multe suprafeţe sînt cosite, măria din Baia de Criş, în­ primul fînar este umplut TIE: Lat
Aventurii
afară de cele la care ne-am în flux continuu şi cît mai 1981. Dar în timp ce în dar sînt destule şi din cele tre magazin şi S.M.A., cît mai bine de jumătate. ’— seriile
refe-it pînă acum : atrage­ rapid. birourile cooperativei se care aşteaptă cosaşii. Ase­ şi spre satul Ţobea. La © LUNCA, Un grup de GEOAGIU
(Casa de
planifică... deficite de fu­ menea suprafeţe se găsesc C.A.P. Cărăstău şi Lunca, peste 50 muncitori de la Lumina ]
raje, finul aşteaptă să fie chiar în apropierea consi­ care aparţin tot de această I.M. Barza, în frunte cu (Popular)
cosit. Din cele 146 ha fi­ liilor populare Vălisoara şi comună, cositul progresea­ maistrul principal Ioachim dorul Hoc
neţe naturale s-au cosit Luncoiu de Jos — primari ză lent. Sînt suprafeţe de Gherman, a lucrat la cosi­ şi impar
Tentaţia
. ■—: -w- - - v » — ■ - —*-> - - - numai 40 ha. C.A.P. Deva Aurel Boloţ şi Petru Hă- pe care finul poate fi re­ tul finului la C.A.P. Lun­ RIA: Han
a încheiat, de asemenea, un răguş. De asemenea, majo­ coltat mecanizat. Se acţio­ ca, ajutînd la strîngerea reşul) ;
(Lumina)
contract cu O.G.A. pentru ritatea finului se află in nează însă slab. Iar finul furajelor. în această uni­ dina de
25 ha fîn aflat pe digul clăi pe cîmp. Primăriile se depreciază. Mai încolo, tate s-au recoltat 35 ha fi­ torese).
de apărare a oraşului, dar insă nu-şi fac simţită pre­ spre Tătărăşti Criş, sînt fî- neţe naturale din 65. Dar
'Îf Sr> »•’ pînă acum n-a cosit nici zenţa, deşi ele răspund, neţele fermei Mesteacăn a nu s-a transportat nici un
o brazdă. conform legii, de realiza­ I.A.S. Mintia. La cosit ni­ car de fîn.
® ŞOIMUŞ. In C.A.P. rea sarcinilor de plan în a- meni. Şi conducerea fermei Concluzia este clară. Pen­
din această localitate s-au gricultură, de executarea se plînge în fiecare an că tru a asigura furajele ne­ Timpul
însiiozat 450 tone nutreţuri, la timp a lucrărilor agri­ nu îi ajunge finul. Cum cesare, îndeosebi finul, în ziua de :
au fost cosite 70 ha fîneţe cole. Mult fîn necosit şi ne­ să-i ajungă dacă nu-1 adu­ toate unităţile agricole so­ me frum«
naturale şi s-au depozitat transportat am întîlnit şi în nă ? cialiste şi în gospodăriile porar n»
Vîntul
vî
aproape 100 tone. Aici s-a raza comunei Crişcior. Mai 0 VAŢA DE JOS. La populaţiei trebuie urgentat din est ş
organizat zilele trecute o gospodari se dovedesc ce­ cooperativa din această lo­ cositul, transportul şi de­ râturile i
acţiune de transport la fîn, tăţenii din Mihăileni, Stă- calitate s-au iniţiat şi orga­ pozitarea. Organele locale între 25 $
f uux de partid, consiliile popu­ cele mini
\Vi vo folosindu-se atelajele şi nija, Buceş-Vulcan şi din nizat de către conducerea grade.
wtvi tractorul cu remorcă ale celelalte sate ale comunei unităţii, cu sprijinul primă­ lare nu trebuie să admită La. nuu
cooperativei. Bureş. riei, acţiuni de masă la co­ nici un fel de tărăgănare moaşă ci
(Meworel
Totuşi. ritmui la cosit ® BRAD. în fînarele sit, transportat şi depozitat a, acestei importante lu­ Al. Prosi
— Secerişul l-am terminat. Păcat că nu găsim ciţiva oa­ crări.
meni să ne siringă baloţii <le paie. Altminteri, după cum se nu-i col dorit. Faptul că ia C.A.P. cam bate vîntul. Fi- finul. în zilele de 27 şi 28
vede, stăm bine... Desen de V. MIIIATI.ESCIJ ora actuală mai sînt de co­ neţcle naturale clin jurul iunie, de exemplu, au fost N. BAD1U