Page 10 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI
f\jg 2
PRCXETAftl PtNIOflTC ŢĂRILE UNlŢl VĂ 1
= r
9,00
SOOALIS1HMJI 10,05
9,45
e£^SS2C£SS32S33Xii£ 10,10
11,35
Sursa succeselor: disciplina Adaptare permanentă la situaţie 16,05
12,15
tehnologică şi de muncă Organizaţia de partid de ţiei în fiecare secţie şi în Ioan Munteanu, Pavel An- 18,10
la Uzina de utilaj minier fiecare echipă. Am antre cateu, Toth Petru, Traian
şi reparaţii Crişcior şi-a nat în acest scop toate ca Luca, Emil Kneizer, a in 18,35
10,00
După opt luni din acest lat o bună experienţă in do le vor exploata tot ei în con verificat în multe situaţii drele tehnice. Am stat de ginerilor Ştefan Feier-Gol- 10,30
«n, primul din cincinalul ca meniul disciplinei, atît teh tinuare. Aceasta duce la capacitatea de a stimula vorbă cu şefii de formaţii, cea şi Ioan Drăghiţă". 10,45
lităţii şi eficienţei, mina Lu- nologice cit şl de muncă. Ca menţinerea unităţii brigăzii interesul comuniştilor, al care ne-au spus în amănunt Situaţia producţiei se 20,15
peni cumulează o producţie urmare, am reuşit să reducem şi sporirea interesului pentru celorlalţi oameni ai mun redresase dar nu pe măsu 21,05
suplimentară de peste 60 000 absenţele nemotivate, să în repararea şi montarea cores cii şi a-i mobiliza în re de ce anume au nevoie ra necesară. întîrzia să so
tone de cărbune cocsificabil. treţinem mai bine utilajele, punzătoare a secţiilor, a zolvarea unor situaţii mai pentru a realiza sarcinile sească o comandă de roţi
Realizînd şl depăşind princi să prevenim şi să diminuăm celorlalte echipamente din dificile pentru uzină. Una de plan ale lunii august. de vagoneţi de la Baia Ma 21,30
palii indicatori de plan, co defecţiunile electromecanice. cadrul complexelor. în aceas dintre aceste situaţii s-a re. Cînd, în sfirsit, a sosit,
lectivul se menţine în frun După cum se ştie, la tă situaţie se află acum bri creat în luna august. O mai erau doar două zile
tea întrecerii socialiste din conducerea sectorului VI pro găzile conduse de Nicolae seamă de întârzieri în fur U.U.M.R. Crişcior lucrătoare din lună. încă 22,20
tre întreprinderile de profil ducţie am venit de la sec Ruşan şi Ion Scutaru (în lip nizarea' unor repere de că un apel la oameni şi zile
din ţară. torul de investiţii, unde se sa căruia sarcina conducerii tre unităţi colaboratoare, le de sîmbătă 29 şi luni ES*
- După felul cum s-a pune un accent deosebit pe brigăzii revine lui Gabriel ca şi o multitudine de alte Cadrele tehnice şi servi
muncit, mai ales în ultimele disciplină, pe executarea co Burticală). Am ţinut să evi activităţi ce se cereau efec ciul de aprovizionare au 31 august au fost zile cu
trei, patru luni — arăta respunzătoare a lucrărilor. De denţiez aceşti oameni, întru- tuate în această lună pu schimburi prelungite, cu
BU
Gheorghe Modoi, inginerul aici am pornit, cerîndu-le cît, alături de Pa vei Bujor fost puse în alertă. Au pri productivitate sporită. diopi
şef al minei — merită sub şi Marin lonespu, cei doi şefi neau în pericol îndeplini mit fiecare sarcini concre Luna august a fost trecu Radi
liniate eforturile şi experien de brigadă de la complexele rea planului de producţie. te unde să meargă şi ce să pres<
ţa sectorului VI. Mai ales că Sectorul Vi in lucru constituie nucleul Comitetul de partid pe u- aducă. tă cu bine. S-a realizat o diiloj
0,05
luase un start destul de slab I. M. Lupeni sectorului. zină a sesizat la timp a- producţie marfă in valoare rilor
la începutul anului, reviri — în cazul abatajelor me Echipele de întreţinere a de 18 milioane lei, con- 10,05
mentul producîndu-se abia în canizate deseori apar pro cest fapt şi a venit cu mă utilajelor au fost şi ele fecţionîndu-se 700 tone de popii
trimestrul al doilea, reuşind oamenilor rigurozitate în tot bleme privind responsabilită suri. Ne relatează despre mobilizate. Au lucrat şi în muzi
maţi
să recupereze restanţa acu ce fac. De asemenea, am ţile fiecărui membru al bri ele tovarăşul Victor Almă- zilele de 23 şi 24 august. utilaj minier. Şi aceasta, letin
mulată în primele luni şi să căutat întotdeauna ca lucră găzii. Cum procedaţi in ase şan, secretarul comitetului pentru că organizaţia de că ii
raporteze în prezent o pro rile de pregătire să fie cu menea situaţii ? La mobilizarea oamenilor partid a dovedit mobilita gării;
Radi
ducţie suplimentară de un pas înainte. în prezent — Noi am considerat că de partid, preşedintele con a fost hotărîtoare contri te, putere de adaptare ra te;
11461 tone de cărbune. lucrăm doar cu două com grija faţă de utilaj revine în siliului oamenilor muncii. buţia unor comunişti ca 12,05-
- Tovarăşe ing. Cornel Hu- plexe, în două abataje fron primul rînd combainerului, „Am început prin cu lăcătuşii Nicolae Lupea şi pidă la situaţie. ru\ 1
meniuc, ca şef de sector, pu tale, însă am lucrat şi cu lăcătuşului şi electricianului noaşterea exactă a situa
teţi explica desigur foarte tre'i sau patru. Cele două de pe fiecare schimb. Ei fac Ioan Martin, a maiştrilor ION CIOCLEI -*» 1
bine acest succes. complexe scoase momentan reviziile curente la începutul vers
- Un lucru este cert : mi din funcţiune vor fi reintro schimbului, minerii ocupin- 16,15
Nelu
nuni nu s-au făcut. De un duse în cursul lunii septem du-se de problemele de or că ş:
timp încoace avem o poziţie brie. Pregătirile sînt făcute şi ganizare, aprovizionare, pre I.U.M. Petroşani, hala de Griul cere respectarea tură
bună în sector, adică linia deja se lucrează la recicla gătirea exploatării. în timpul montaj a combinelor de lare
16,55
de front permite funcţionarea rea primului complex. Pentru lucrului cei trei sînt răspun aoataj. Şeful de atelier, Bule
în din a celor două abata perioada cînd complexele nu zători de funcţionarea utila :ig. Viorel Livadaru (in normelor agrotehnice ea limb
je de mare capacitate dota au funcţionat nu am des jelor din abataj. Săptămînal v.ceapta), îi ajută efectiv apăr
lăcătuşii
Avram
Hoca
pe
18,00
te cu complexe de susţinere completat brigăzile, ci le-am organizăm revizii de amploa si ştefan Buie la operaţia neu.
şi tăiere mecanizată. Dar a- păstrat compacte la evacua re, cu participarea tuturor <ie montaj a unei combi sa dea producţii mari 20,30
ceste condiţii tot noi ni le-am rea, repararea şi reintroduce forţelor mecanice din sector. ne CA 1. şoar
creat. As zice că am acumu rea utiîaielor pe care aoo ; C. IOVĂNESCU in legătură cu rezultatele ducţiile cele mai ridicate s-a 21,05
jute:
înregistrate in acest an la asigurat o densitate de peste îiitr-
cultura cerealelor păroase, 550 plante recoltabiie la mp. stop
tehnicianul Aurel Cişmaş, de De remarcat că cele mai bu
la C.A.P, Geoagiu, ne spu ne rezultate au avut la bază
nea că potenţialul de pro şi încadrarea semănatului în E25
ducţie al unităţii n-a fost nici limitele epocii optime. La
pe departe valorificat. Argu cultura orzului pe unele tar Dl
mentele ? Dacă producţia lale producţia a depăşit câlă
medie la hectar înregistrată 4100 kg la hectar. bani
ta);
pe cooperativă a depăşit cu Aceste exemple reliefează (Gn
puţin 2 700 kg la hectar (o posibilităţile largi ce există DO/
teloi
parte din recoltă a fost a- la C.A.P. Geoagiu pentru a tore
rectată de inundaţii) au e- spori simţitor producţia de ' ; in.
xistat tarlale de pe care s-au cereale păloase, de a face
ooţinut peste 4 300 kg boabe ca recolta medie de pe în
da
io hectar. Spre exemplu, in treaga suprafaţă să se ridi seri;
tarlaua „La cruce" In supra- ce la nivelul rezultatelor ob- Ane
PEN
VU1
men
C. A. P. Geoagiu lacr
ml)
Bud
TRI
riile
faţă de 12 hectare, unde s-a ţinute pină acum doar pe u-
i. O, Ivi. Peiroşcsni S. F. E. Dobra folosit grîu din soiul Potaisa, nele tarlale unde s-au res NLN
(Mu
categoria elită, avînd ca pectat cu stricteţe normele Pe
Standul de încercare a utilajelor Concentrares activităţii în parchete plantă premergătoare trifoiul, agrotehnice. ierni
pers
recolta a ajuns la 4 865 kg Referitor la modul cum se GUI
Asimilarea şi introducerea în fabricaţie a unor Viaţa, experienţa muncii de fiecare zi ne-au boabe la hectar. Posibilităţi acţionează în vederea valo (Mii
utilaje şi echipamente miniere de mare productivi determinat sa gtndim mai bine, să găsim noi moda le existente pentru a ridica rificării depline a rezervelor raţii
Am;
tate, adaptate la condiţiile zăcămintelor de cărbune lităţi de organizare a activităţii de exploatare în par nivelul recoltei sînt puse în existente pentru sporirea re GIU
din Valea Jiului, a ridicat in faţa colectivului I.U.M. chetele forestiere — ne spune inginerul Siminic evidenţă şi de producţia rea coltei de cereale păioase în sa
Petroşani o altă sarcină importantă. Este vorba de Lăscu.ş, şeful S.F.E. Dobra. lizată la brigada din Gel- anul viitor, interlocutorul ne-a Drej
Iar)
găsirea modalităţilor de verificare a acestor utilaje — Şi ce modalităţi aţi descoperit, tovarăşe in relatat că s-au stabilit o se ţării
în atelierele întreprinderii — în condiţii similare giner ? mar. Ellberînd cu operativi rie de măsuri tehnice şl or dom
celor din subteran —, pentru a se putea remedia — Nu este o noutate absolută. Nici a noastră, tate terenul de cartofi, pre ganizatorice. Intre altele, s-a ră);
luni
la faţa locului eventualele deficienţe şi aduce ope a celor de la Dobra, nici a noastră, a celor de la gătind în mod corespunzător cruc
rativ unele perfecţionări tehnico-calitative. I.F.E.T. Deva. Metoda este folosită şi în alte unităţi patul germinativ şl făcînd revăzut amplasarea culturilor (Mu
— în acest scop am chemat la acţiune creatoare forestiere, după condiţiile specifice fiecăreia, după semănatul griului în epoca care se insăminţează în a- aur
toate forţele tehnico-inginereşti ale întreprinderii — înţelegerea şi corecta ei aplicare. optimă, recolta s-a ridicat la ceastă toamnă, s-a asigurat GHl
pent
ne spunea inginerul şef Ionel Botoroagă. După cău — Totuşi, care este metoda ? 4 460 kg la hectar. Prin apli sămînţa de grîu şi orz din
tări asidue s-a venit cu soluţii şi propuneri. Le-am — S-ar putea numi concentrarea activităţii de producţie proprie, pentru ca
discutat în colectiv pe cele mai interesante şi am exploatare in parchete — a forţei de muncă şi a carea cu rigurozitate a lu re s-au primit şi buletinele
hotărît trecerea la materializarea lor. Aşa se face mijloacelor tehnice —, eliminarea dispersării lor crărilor cuprinse în tehnolo roşii de analiză. O parte din m
că în urmă cu puţină vreme în hala de montaj a concomitente în prea multe puncte do lucru. gie, rezultate superioare s-au săminţă a fost deja tratată
complexelor mecanizate a fost finalizat şi a intrat — Iar rezultatele concrete ale acestei metode ? înregistrat şl de pe terenul împotriva boillor şi dăunăto Itc
în funcţiune standul de încercări a complexelor de — Noi o experimentăm de mai multă vreme cu unde griul s-a cultivat după rilor. Densitatea minimă va 2 sc
E x
tip SMA 1 şi SMA 2. Acum secţiile de susţinere, succes. Concentrarea forţelor in parchete determină o sfecla de zahăr. Astfel, in fi de 600 plante la metru 30, ;
celelalte subansamble ale complexelor se testează în mai bună folosire a timpului de lucru de către muncitori tarlaua „Folorît" producţia a Ex
hala noastră, la parametrii de exploatare din sub şi utilaje, asigurarea unei asistenţe tehnice constante, pătrat. Semănatul îl vor efec 7, 1(
teran, ceea ce ne dă certitudinea bunei lor compor de calitate, diminuarea consumurilor de carburanţi, fost de 4 308 kg la hectar tua cei mai buni mecaniza lei. Fo
tări în abataje. altfel spus — creşterea productivităţii muncii, a can la soiul Potaisa, Iar în tar tori, care au experienţă în
— Această experienţă a complexelor mecanizate tităţilor fizice de masă lemnoasă. Aşa a fost posibil laua „Şes" s-au obţinut 3 381 delungată şl cunosc bine ce
a fost extinsă şi la combinele de abataj CA 1 şi ca pe cele opt luni ale anului S.F.E. Dobra să-şi kg la hectar. In schimb, pe rinţele care trebuie respec
CA 2 — releva subing. Vioi 1 Livadaru, şeful atelie depăşească planul la majoritatea indicatorilor şi a o suprafaţă de 30 de hecta
rului combine de abataj. Au fost găsite şi aici soluţii principalelor sortimente, realizînd suplimentar pre re unde griul din solul Rana tate la insăminţărl. De amin
şi am început construcţia unor asemenea standuri vederilor o producţie marfă de peste 2 milioane lei, s-a cultivat tot după griu, tit că pînă acum s-au efec Tú
de verificare aici, în atelier. Am montat unele ma 3 000 mc buşteni de fag, 850 mc buşteni diverse spe tuat arături pe suprafeţele ziua
şini şi instalaţii, reuşim deja să verificăm anumite cii, 710 mc buşteni ruşinoase, 344 mc lemn de mină. rşcolta n-a dejoăşit 2 720 kg eliberate şl pe 120 ha s-au Vrer
noro
subansamble, însă la aceste standuri mai avem de Zilele trecute, şeful de brigadă Marin Barboni Ia hectar. aplicat îngrăşăminte chimice, taţii
lucru. Experienţa de zi cu zi ne arată că mai avem a început exploatarea unui nou parchet forestier, la Un factor cu Influenţă de care s-au incorporat sub ploa
cîte ceva de pus la punct. Şi ne străduim să reali Vadu Dobrii. Utilizînd metoda de concentrare a ac cisivă asupra producţiei - brazdă pe terenurile destina Vint
din
zăm standuri cît mai bune, îneît utilajele miniere tivităţii, exploatează zilnic, în medie, 60—70 mc remarca interlocutorul — a pera
construite la I.U.M. Petroşani şi testate în atelierele masă lemnoasă, depăsindu-si sensibil sarcinile de plan. fost şi densitatea plantelor te insâminţărll cerealelor pă cila
noastre înaintea introducerii în subteran să funcţio ioase în această toamnă. cele
neze cît mai bine. G. DINU DUMITRU GHEONEA Io metru pătrat. Pe supra &?ad
feţele unde s-au obţinut pro- NICOLAE TIRCOB ceaţ;
