Page 5 - Drumul_socialismului_1981_09
P. 5
Nici un obiectiv din planul acestui an în restantă!
Ieri am bătut cu pasul
aproape întreaga zonă
construibilă a municipiu
lui Deva, unde acţionează
în cea mai mare parte
constructorii de la Şantie tal şi un hotel, impunăto şantierului nr. 1. Deşi s-a
rul nr. 1 al T.C, Hunedoa- rul bulevard „Decebal“, ca lucrat cam anevoios în lu
ra-Deva. Precum se ştie şi să amintim doar obiecti nile iulie şi august, ne vom
se poate constata uşor, vele principale din acest îndeplini planul pe trimes
centrul municipiului reşe perimetru. Ne-am început trul al 111-lea şi pe nouă
dinţă de judeţ se prime documentarea de pe stra luni, atît valoric, eît şi fi
neşte cu fiecare z,i, capă da Liliacului. „Aici am zic. Ne Vom realiza inte
tă noi valenţe urbanistice, predat, de la începutul a- gral, poate chiar înainte
de prospeţime şi moder nului, 230 de apartamente, de termen şi planul anual.
nism. în blocurile 17, 20, 22, 23 Este hotărîrea întregului
CE SE CONSTRUIEŞTE ? şi 24 — ne spune şeful de nostru colectiv“.
Un mare număr de apar lot, Mireea Ioanăş, şi a- cum se construieş
Vem în diferite stadii de
tamente, integral în zona execuţie încă 172 de apar te ? „La unele blocuri,
Anul XXXIII, nr. 7408 MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani centrală a oraşului, un spi- tamente, în blocurile 21 J, cam greu, din cauza apro
vizionării neritmice şi în
24 A, 24 EP, 24 AB, 19 B şi cantităţi insuficiente cu a-
19 A — toate cu termene numite materiale — plan-
de predare în acest an. în şee, grinzi, b.c.a. (de la
acest fel, după terminarea S.U.T. Deva şi I.M.C. Bîr-
şi a străzilor şi aleilor, se cea — cei de la S.U.T. a-
va contura un nou şi mo vînd o serie de probleme
dern cartier în Deva — cu mijloacele de transport
cartierul „Liliacului“. „Mai de la I.T.A. şi G.I.G.C.L.),
lucrăm la blocurile „C", a unor nocorelări de ope
14 şi 22, de pe bulevardul raţii între constructorii
„Decebal“, de asemenea cu şantierelor 1 şi 6, a sla
termene de predare pină bei organizări şi indisci
la finele anului curent, la
Cantităţi sporite de minereuri complexe forţe mai reduse la ulti plinei de la unele puncte
hotel şi la spital — cu
de lucru“. Sublinierile to
varăşului Ion Stoian, se
mele două obiective, avînd cretarul comitetului de
La mină Deva, primul despre hotărîrea lor de a ţă Serghei, şef de sector — Pe ce căi ? termen de finalizare în partid pe şantierul 1, în-
schimb al lunii septem asigura economici naţiona coordonator mină Deva. — în primul rînd prin anii viitori, dar şi din cau tîlnit în zona „Liliacului",
brie era pe sfîrşite. în a- le cantităţi sporite de re Ca urmare, preocupările organizarea temeinică a lu za neasigurării unor con interesîndu-se de mersul
bataje, minerii îşi măsurau surse minerale utile“ — noastre vizează în perma crului pe schimburi şi for diţii de către beneficiari, lucrărilor şi ajutînd efec
'roadele muncii. Sînt bune. ne spune interlocutorul, nenţă exploatarea unor maţii, prin muncă ordona cum este cazul hotelului — tiv la soluţionarea unor
Aşa cum au fost in toată — Dealtfel, acest dezide cantităţi tot mai mari de tă, prin dăruire şi întra subliniază ing. Petrişor
luna august, aşa cum ab rat al dezvoltării ţării — minereuri complexe — aici jutorare între mineri — a- Kat'ka, adjunctul şefului (Continuare în pag. a 2-a)
fost pe toate cele opt luni sporirea bazei proprii de nu avem limită de plan — preciază maistrul Gheorghe
ale anului. Stăm de vorbă, materii prime şi diminua şi, în acelaşi timp, redu Marcu, de la investiţii. Nu
in faţa galeriei „Decebal“, rea importurilor, a efortu cerea consumurilor de ma mai în acest fel noi am Consfătuire de lucru cuactivul din agricultură
cu oameni din schimbul II, rilor valutare ale statului teriale, combustibil şi e-
care se grăbesc să urce în sînt permanent în atenţia nergie. Ne străduim şi reu DUMITRU GHEONEA La Comitetul judeţean tura judeţului în primele
trenuleţ, spre a coborî la întregului nostru colectiv şim să ne înscriem în a- de partid a avut Toc con opt luni ale anului şi a
treabă şi cu cadre din con — subliniază inginerul Ni- ceste exigenţe. (Continuare in pag a 2 a) sfătuirea de lucru cu acti dezbătut sarcinile ce revin
ducerea minei. Inginerul vul din agricultura jude lucrătorilor din agricultu
Constantin Nichiteanu, şe ţului. La lucrările consfă ră în spiritul indicaţiilor
ful compartimentului pro tuirii au participat apara cuprinse în cuvîntarea tova
ducţie al minei, ne prezin tul comitetului judeţean răşului Nieolac Ceauşescu
tă bilanţul realizărilor pe de partid, prim-secretari şi la Consfătuirea de lucru
opt luni : o producţie mar secretari ai comitetelor de la C.C. al P.C.R. din
fă peste plan de 3,2 mi municipale Orăşeneşti şi co 27—28 august a.c.
lioane lei, o cantitate su munale de partid, cadre de Au fost stabilite princi
plimentară de minereu de la Uniunea judeţeană a palele acţiuni din perioada
6 800 tone, precum şi 52 cooperativelor agricole de imediat următoare la strîn-
tone de cupru şi 21 tone producţie, Direcţia genera gorea recoltei, însămînţarea
de plumb în concentrate, lă pentru agricultură şi in culturilor duble şi îmbu
economii la costurile de dustrie alimentară, Trustul nătăţirea activităţii din
producţie de 2,3 milioane judeţean I.A.S., de la alte zootehnie. în unităţile a-
lei şi un volum do bene unităţi judeţene cu răs grioole au fost repartizate
ficii suplimentare de 2,5 punderi în domeniul agri pentru sprijinirea şi im
milioane lei. „Cifrele vor culturii. pulsionarea activităţii ca
besc. convingător despre Minerii din schimbul condus de Kovacs K o lom an (în mijloc) — brigada lui Gheor- Consfătuirea a făcut o dre din aparatul de partid
hărnicia şi dăruirea în ghe Boceanu, de la E.M. Deva — înregistrează constant depăşiri tic plan. temeinică analiză a rezul şi de stat, specialişti din u-
muncă a oamenilor noştri, tatelor obţinute in agrictil- nitâţile agricole judeţene.
Din materiale rate şi reintroduse în cir
reiolosibile cuitul productiv 250 tone Indicaţiile secretarului generai al partidului, tovarăşul Micolae Ceauşescu,
de resurse materiale plas
După cum se ştie, ma tice refolosibile, din care
terial.'le plastice se rea a fost realizată o impor
lizează cu materie pri tantă cantitate de mate CUYSOT ©I ©IDilr® ¡H AGRICULTUKĂ
mă derivată din petrol rie primă.
— produs tot mai defici
tar şi mai scump pe pia Noi rezerve
ţa mondială. Ca urmare, în vederea dezvoltării Zilnic, toate tortele sate’ar mobilizate la efectuarea lucrărilor de toamnă!
pentru diminuarea efor continue a bazei proprii
tului valutar al statului, de materii prime, colec gogonele (aici sîntem abia Prima urgenţă —-
în procurarea unor ma tivele de geologi, 'sondori, Ieri, brigada de reporteri ai ziarului nostru s-a la început), 5 tone de ar
terii prime deficitare, co mineri din cadrul I.P.E.G. aflat în citeva cooperative agricole, unde a urmărit dei şi 30 tone de morcovi. procurarea seminţei
lectivul de la Î.C. Orăş- Deva îşi amplifică efor-: modul cum se acţionează în vederea efectuării lu : C.A.P. Veţel are de în-
tie se străduieşte să-şi a- turile pentru punerea în crărilor din campania agricolă de toamnă. Iată as De azi am început să in sămînţat 30 de hectare cu
tensificăm recoltatul la go
siguro o bună parte din valoare a noi resurse mi pectele semnificative desprinse cu acest prilej. lolium, rapiţă şi orz masă
materia primă necesară nerale utile, atît in peri gonele, iar de mîine tre verde. Mai trebuie însă a-
în procesul de producţie metrele existente, cit şi Legumicultorii — gonele si se aduc la cîn- cem la o nouă praşilă la rate unele suprafeţe şi a-
din resurse materiale re- în zonele adiacente aces tar, căci totul se cântăreş varza de toamnă şi la ar dusă sămînţa. Ni s-a spus
folosibile, respectiv din tora. la datorie te şi se predă la C.L.F. dei. că în cursul zilei de azi
colectarea, măcinarea şi De curînd, o formaţie La ferma de legume a Seară de seară, de aici se — Ce se valorifică din (2 septembrie — n.n.), pro
reintroducerea în fluxul din cadrul secţiei Teliuc C.A.P. Slineria, 50 de ridică tot ce s-a recoltat, grădină pentru sectorul blema va fi rezolvată. Se
de fabricaţie a resturilor a I.P.E.G. Deva a înce membri cooperatori se a- între fermă şi C.L.F. exis impune însă şi urgentarea
de materiale rezultate în put lucrările intr-un a- flau in cîmp, pentru că tă o strînsă legătură, pe zootehnie ? împrăştierii îngrăşăminte
procesul de producţie la bataj experimental la aici e mult de lucru. Bri baza unui grafic săptămî- — Pină acum am dat lor organice, acţiune că
maşinile de injecţie, a Vadu Dobrii, în vederea gada stabilită a fost con nal, se ştie zilnic cît sc pentru animale resturi de reia cu greu îi fac faţă
navetelor din circuitul e- stabilirii metodei optime siderabil mărită cu forţe recoltează. varză de pe suprafaţa re doar cooperatorii Aurel
conomic naţional, spume de exploatare a zăeămîn- din unitate. Întîlnim aici — Ce aţi predat pină a- Puiţ, Gheorghe Staicu şi
lor poliuretanice şi folii tului de minereu de fier pe legumicultoarele Silvia cum, tovarăşă inginer Ele coltată şi alte resturi ve
lor PVC, celorlalte rezi de aici. Primele rezulta Iordate, Maria Gîrlişte, na Cîmpean ? getale. Avem în atenţie a- Brigada de reporteri:
duuri din mase plastice. te sînt promiţătoare, ceea Viorica Ocnean, Elena Să- ceastă problemă, ea va că N. TÎRCOB, E. ŞINA,
De la începutul anului şi ce a determinat intensi cădat, precum şi pe Sirnion — Am predat 100 tone păta amploare pe măsura C. ARMEANU, T, BONDOR
pină la zi, la „Chimica“ ficarea lucrărilor în a- Broscăţan, om de peste 70 de varză timpurie, 80 tone
Orăştie au fost recupe ceastă zonă. de ani. Se recoltează go de castraveţi. 15 tone de recoltării. (Continuare în pag. a 2-a)
dispune de un număr de 40 *
femele. în acest fel se asi- 1
gură cetăţenilor din satele s
comunei pui de iepuri pen- *
Iru creştere $i livrare coo- jj
perativei pe bază de con- ^
a ss TURNEU. Formaţia „A- tract. K ATELIER DE ROTA- *
1 custic“ îi Casei de cultură RIE-FIERARIE. La C.A.P. |
*■ din Petroşani a organizat un Cinciş se află în curs de „
S turneu în judeţul nostru cu dotare şi amenajare un ate- *
spectacolul „Tinereţe — timp lier de rotărie-fierărie în ca- ]
•* de aur“. După primele spec- re se vor confecţiona căruţe ^
si diferite obiecte din lemn. h
Î tacole, sus ţin ii te marţi la
Gliclari şi Hunedoara, astăzi în acest scop au fost procu- j
** formaţia va fi oaspete iubi- rate deja diferite maşini şi H
ţ
J lorilor muzicii din Gurabar- utilaje.
za şi Brad, iar joi din O-
' răştie. CRESCĂTORIE DE
IEPURI, în cadrul coopera
( tivei comunale de consum
J Băiţa a fost înfiinţată o C.A.P. Bîrsău. Mecanizatorii Gavrilă Caşvan, Ion Costina şi Ion Cî/.n transportă îngrăşăminte cu remorcile iar
| crescătorie de iepuri, care mecanicul de pe II'RON, Alexandru Şontclean încarcă. Ei au transportat peste 10 tone de îngrăşăminte.
Foto: VIRGIL ONOIU
