Page 2 - Drumul_socialismului_1981_09

Paq. 2
DRUMUL SOCIALISMULU

Pătrunşi de sentimentul răspunderii
Indicaţiile..seeretaroful general al partidului, tovarăşul Nicolas Ceauşescu,

Ioan Matei este lăcătuş, ţinutul noţiunii do patrio­
şei' de echipă la secţia I tism decît exprimat în
a U.U.M.R. Crişcior, om fapte de zi cu zi. CU VÎNT DE OIDINE ÎN AGilCULTURĂ
cu rădăcini adinei pe ma­ — Mai întîi şi-ntîi e pa­
lurile Crişului Alb. triot bun acela’ care-şi fa­
,— După părerea mea, ce datoria la locul lui de
spune el, patriotismul nu muncă. Fără asta nu se Program amplu şi concret Insămînţarea culturilor furajere
se împacă eu răspunsuri poate vorbi de patriotism.
firave la chemările pa­ Iată, nouă, preparatorilor, acţiune grabnic încheiată!
triei socialiste, ale partidu­ partidul, tovarăşul Nicolae
lui comunist, al căror scop Ceauşescu ne cere să îm-
final este fericirea între­ Ijogăţim conţinutul în sub­ {Urmare din pag. 1} toare de legume, ampla- în cu vin tarea la Consfă­ pînă acum s-au însămîn-
gului popor. Pentru ca să stanţă activă a minereului sînd grădinile numai pe tuirea de lucru de la C.C. ţat doar suprafeţe simbo­
dai un răspuns viguros la preparat. Ne mai cere tu­ pînă acum, se semnalează terenuri ce pot fi irigate. al P.C.R. din 27—28 au­ lico. Spre exemplu, din
aceste chemări trebuie să turor să facem tot ce e restanţe apreciabile, îndeo­ Realizarea lucrărilor de gust ai,, secretarul gene­ cele 380 şi, respectiv, 486
fii legat cu dragoste de lo­ posibil pentru a elibera e- sebi la specia bovine. De îmbunătăţiri funciare şi ral al partidului, tovarăşul hectare planificate a fi în-
cul tău de muncă, de uzi­ conomia de povara impor­ stringentă actualitate pen­ cultivarea fiecărui metru Nicolae Ceauşescu, a sub­ sămînţate în unităţile con­
na în care lucrezi, de oa­ turilor. Ce patrioţi am fi tru îmbunătăţirea rezulta­ pătrat de teren reprezintă liniat necesitatea ca în siliilor unice agroindus­
menii de lingă tine, să-i dacă n-am înţelege aceste telor în sectorul zootehnic sarcini de mare răspunde­ toate unităţile agricole şi triale Toteşti şi Haţeg, nu
ajuţi, să insişti ca şi ei cerinţe şi n-am lupta pen­ este rezolvarea unor pro­ re pentru toţi lucrătorii consiliile unice agroindus­ s-au realizat nici 10 la
ttă fie pătrunşi de senti­ tru înfăptuirea lor ? bleme ca modernizarea a- ogoarelor. Deoarece gospo­ triale să se acorde o aten­ sută (!). Asemănător se
mentul răspunderii. La Conferinţa Naţională dăposturilor de animale, dăriile populaţiei dispun ţie deosebită însămînţări- prezintă situaţia şi în u-
în special prin introduce­
— La dumneavoastră în a partidului din 1977 s-a rea alimentărilor cu apă, de însemnate rezerve de a lor de toamnă. Concentrînd nităţile aparţinătoare con­
producţia
agricolă,
spori
uzină există un asemenea pus problema valorificării organizarea creşterii în îndeosebi cea animalieră, eforturile la materializa­ siliilor unice agroindus­
climat de răspundere co­ tuturor minereurilor săra­ sectoare separate a tine­ se impune să fie valorifi­ rea acestui obiectiv, me­ triale Brad, Orăştie şi Hu­
lectivă, tovarăşe Matei ? ce. Noi am rezolvat în doi retului femei destinat re­ cate eficient toate posibi­ canizatorii din secţiile nedoara. Deşi cunosc difi­
— Există. La noi ni­ ani această problemă. Am producţiei, constituirea u- lităţile existente în fieca­ S.M.A. care deservesc coo­ cultăţile eu care se con­
meni nu va spune vreoda­ experimentat în producţie nor formaţii speciale pen­ re localitate a judeţului, perativele agricole din fruntă în asigurarea bazei
tă „asta nu se poate face" reactivi româneşti. în cu- tru strîngerea şi pregăti­ inclusiv în Valea Jiului, Cristur, Hărău, asociaţiile furajere, birourile perma­
fără să fi încercat tot ce rînd vom renunţa la toţi rea furajelor. Sub acest ceea ce va asigura obţi­ economice intercooperatis- nente ale consiliilor unice
trebuie încercat. Aşa am reactivii de import. Ştim ce aspect se constată că în nerea unor însemnate ve­ te Bobîlna, Orăştie, Chi- agroindustriale şi conduce­
realizat noi o lucrare de efort valutar face ţara im- unităţile aparţinătoare con­ nituri suplimentare fiecă­ mindia şi alto unităţi, au rile unităţilor agricole nu
mare complexitate care nu portînd unele substanţe. siliilor unice agroindus­ rui producător. acţionat cu răspundere şi s-au preocupat de pregăti­
s-a mai executat în uzină ...Patriotism — senti­ triale Toteşti, Haţeg, Hu­ Organizarea exemplară bolărîre pentru a realiza rea din vreme a terenului
— extractoi-ul de metale ment de dragoste şi devo­ nedoara, Brad şi altele e- a muncii în fiecare uni­ în cele mai bune condiţii şi de asigurarea cantităţi­
feroase de pe benzile de tament faţă de patrie şi xistă serioase rămîneri în tate agricolă. întărirea or­ sarcinile la insămînţarea lor necesare de sămînţă de
minereu. Sînt mindru de popor, statornicit în de­ urmă la transportul şi dinii şi disciplinei, dezba­ culturilor furajere. La fie­ lolium şi rapiţă.
ceea ce reuşim noi să fa­ cursul istoriei. Este una din depozitarea nutreţurilor, terea problemelor cu toţi care dintre aceste unităţi Iată de ce, comandamen­
cem in uzină şi nu înţe­ definiţiile pe care le dă impunîndu-se măsuri e- oamenii muncii chemaţi s-au cultivat cu lolium tele locale pnmpTfv'Sgricul-
leg nici eu, nici alţii să nu dicţionarul explicativ’ pa­ nergice în scopul încheie­ să asigure materializarea cîte 20—60 de hectare. tură trebuie să ia măsuri
ne asumăm partea de răs­ triotismului. Nici un dic­ rii grabnice a acţiunilor obiectivelor stabilite de Era posibil ca la această energice pentru a se înde­
pundere din ceea ce e greu. ţionar însă nu redă acea respective. Congresul al XH-lea in dată prevederile progra­ plini în totalitate progra­
Iile Faur este operator trăire lăuntrică pc care Critieînd neajunsurile e- domeniul agriculturii, re­ mului de însămînţare a
preparator la Uzina de ţi-o dă sentimentul de a fi xistente în domeniul hor­ prezintă pîrghii esenţiale culturilor furajere, cu ex­ mul stabilit la însămînţa-
rea culturilor furajere, pu-
preparare a minereurilor reuşit să pui seninul echi­ ticulturii, secretarul gene­ pentru îmbunătăţirea ac­ cepţia masei verzi, să fie nînd accentul pe calitatea
de la Gurabarza. Din tată valenţei între cerinţele pa­ ral al partidului a cerut tivităţii în agricultura ju­
în fiu familiei Faur a prac­ triotismului şi propriile ca legumicultorii să-şi deţului nostru, pentru în­ îndeplinite în totalitate. lucrărilor de pregătire a
ticat această meserie. Nici fapte. concentreze eforturile la făptuirea programului de Rezultatele înregistrate în terenului şi pe respectarea
el nu înţelege altfel con­ ION CIOCLE1 strîngerea fără pierderi a creştere a producţiei agri­ unele consilii unice agro­ densităţilor prevăzute.
întregii recolte de legume cole şi îmbunătăţirea con­ industriale sînt însă total
şi fructe. De asemenea, tinuă a aprovizionării nesatisfăcătoare, deoarece N. TiRCOB
este necesar să fie pregă­ populaţiei cu produse
tită temeinic producţia vii­ agroali menta re.
r La Ţesătoria de mătase din Lupeni 1

Ritm intens la montarea maşinilor
Curînd, în Valea Jiu­ lor tehnologice este ne­
lui va intra în funcţiu­ voie de atingerea para­
ne o nouă unitate eco­ metrilor de temperatură Moteriol® de coiisirycţii
nomică. Este vorba de şi umiditate prevăzuţi
Ţesătoria de mătase de în balele în care sînt
Ia Lupeni. Pentru intra­ instalate maşinile. în moi multe* d© calitate
rea în producţie a aces­ momentul cînd vor fi
tei noi unităţi în cel îndeplinite. aceste con­ (Urmare din pag. 1) lelalte intervenţii operate
mai scurt timp, în pa­ diţii va începe efectua­ in instalaţii au dus la
ralel cu lucrările de rea probelor tehnologice nul de intervenţie, reuşind creşterea debitului dc ali­
construcţie la unele ac­ şi bineînţeles punerea punerea Iui în funcţiune mentare a morilor, de la
cesorii, a început mon­ în funcţiune a întregii cu cinci zile mai devre­ 52 tone pe oră cît se rea­
tajul maşinilor de ţesut instalaţii. Constructorii me. Sigur, n-a fost uşor liza anul trecut, la 72 de
în cea de a doua bală, şi mon’torii promit înca­ dar, cum spuneam altăda­ tone în prezent“.
in prima executîndu-se drarea în termenul de tă, măsura tuturor lucruri­ „Preocuparea bhpă care
De la pupitrul d<: comanda a modernului culbutor de la lor o dau oamenii. Ei sînt, a existat pentru Juectuarea
Preparaţi» Cnroeşti, se urmăreşte şi se coordonează Întrea­ deja rodajul mecanic. în punere în funcţiune a de fapt, autorii producţii­
ga activitate dc descărcare a vagoanelor eu cărbunele brut vederea efectuării probe­ acestei noi unităţi. la timp şi de calitate a re­
sosit de la Vulcan şi Paroşeni. Foto: ŞT. NEMECSEK lor sporite despre care paraţiilor — a precizat
vorbim. maistrul principal Ioan Va­
Ca urmare a acestor plu­ na, de la atelierul cuptoa­
suri de producţie şi redu­
Proiecţia mediului înconjurător —- parte cerii cheltuielilor materia­ re — a reprezentat un alt
element care trage greu în
le cu 268 lei la 1 000 lei balanţa producţiei de ci­
integrantă a activităţii noastre producţie marfă, valoarea ment. La cuptoare, de pil­
nou creată pe cele opt luni dă, prin reparaţiile făcute,
La solicitările cetăţenilor ca 70 tone cenuşă — la 24 nuşă datorită neglijenţei, — Sperăm să obţinem cît trecute din an, faţă de în­ prin schimbarea celor două
privind poluarea atmosfe­ ore. în prezent se elimină personalului de exploatare mai curînd aprobarea pen­ tregul an 1980, este cu 60,9 răcitoare-grătar cu un alt
rei municipiului Deva l-am însă peste 140 tone. Prin­ pentru buna funcţionare a tru repararea eşalonată a milioane lei mai mare; Um sistem de descărcare a par­
abordat pe ing. Florea Be- cipala cauză o constituie agregatelor. Faţă de ase­ electrofiltrelor. In cazul aport hotărîtor la ' obţine­ ticulelor fine s-au descon­
reş, director adjunct tehnic faptul că unele cîmpuri de menea abateri manifestăm acesta, atît consiliul oame­ rea realizărilor amintite — gestionat punctele de lucru,
şi de producţie al l.E.C. De­ la reţeaua de electrofiltre intransigenţă, luăm cele nilor muncii cît şi comi­ "pe baza cărora s-a trecut recuperîndu-se o parte din
va, rugîndu-1 să ne răs­ nu funcţionează normal. mai aspre măsuri. tetul de partid vor ac­ la săptămîna de lucru re­ forţa de muncă, îmbunătă-
pundă la cîteva întrebări Redresoarele electrofiltrelor — Se vehiculează o idee, ţiona astfel incit să se exe­ dusă — l-au avut, desigur, ţindu-se radical situaţia în
privind preocupările aces­ 1 şi 3 de la grupul I, 1 şi potrivit căreia, pentru rea­ cute reparaţiile în timp re­ toţi oamenii muncii. Din .toate privinţele“.
tui colectiv pentru apăra­ cord, să ajungem neîntîrziat rîndurile lor se -cuvin men­ Dar cum recunoşteau şi
rea mediului ambiant. la funcţionarea la capaci­ ţionate totuşi cîteva nu­ interlocutorii, mai sînt şi
— Problema igienei me­ tate a tuturor electrofiltre­ me ; Viorel Tăuţan, Petru unele neajunsuri. De a-
diului înconjurător şi în lor, ceea ce va conduce la Birta — de la mori făină, ceea se acţionează în con­
special a depoluării indus­ eliminarea în aer a unor Doru Dan, Gavrilă Coţa, tinuare pentru întărirea
Viorel I-Ienţ — de la cup­
triale — ne-a spun inter­ cantităţi mai mici de ce­ toare, Virgil Pavel, Szekcly disciplinei la locul dc mun­
nuşă, la reducerea gradu­
locutorul — a devenit o li de la grupul II, 2 şi 3 de lizarea unei economii pro­ că, reducerea absenţelor
preocupare importantă a la grupul III, 3 de la gru­ prii de energie, pe timpul lui de poluare a munici­ Francisc, Eugen Belu — de nemotivate, a concediilor
colectivului nostru. Aş dori pul IV, spre exemplu, au nopţii unele electrofiltre ar piului şi a localităţilor din la mori ciment, Vasile medicale, a reparaţiilor de
să subliniez că în legătură scurt-cireuit în interior, iar fi scoase din funcţiune. Ce jur. Deac, Ion Barbu, Ion Amu- slabă calitate, pentru apli­
cu activitatea ce o desfă­ cele de Ia grupurile V, ne puteţi spune în legătu­ Nu uităm nici un mo­ zescu — de la atelierul de carea tuturor măsurilor
şurăm, în luna martie a.c. VI B suferă de alte de­ ră cu aceasta ? ment că protecţia mediului expediţie şi alţii. stabilite dc consiliul oame­
Subliniind atmosfera bu­
înconjurător — una din ce­
am fost analizaţi într-o şe­ fecţiuni interioare... Toate — Dacă am proceda ast­ le mai actuale preocupări nă de muncă care există nilor muncii. Sînt de ase­
dinţă a Secretariatului Co­ acestea pot fi înlăturate fel ar fi în detrimentul — conform Legii 9/1973 — in cadrul unităţii, dorinţa menea greutăţi cu trans­
mitetului judeţean de numai prin oprirea caza- nostru. Iată de ce: ne- este o parte integrantă a de autodepăşire a munci­ portul sterilului şi al ma­
partid, cu care prilej s-au nelor pentru reparaţii ca­ funcţionarea electrofiltre­ activităţii generale de dez­ torilor, Florea Tigoianu, se­ teriilor prime din cariere,
intrarea uneori neritmică a
stabilit măsuri concrete pe pitale, opriri care nu se lor ar face ca rotoarele de voltare economico-socială cretarul comitetului de vagoanelor speciale. Comi­
care C.O.M. şi comitetul pot face fără aprobarea la gazele arse să se distru­ planificată, iar înfăptuirea partid pe întreprindere, tetul de partid, consiliul
de partid s-au străduit să ministerului. De aceea, pro­ gă î-n mai puţin de şase politicii partidului şi sta­ ne-a relatat cîteva din mă­ oamenilor muncii se stră­
le înfăptuiască. Şi am reu­ centul de reţinere a ce­ luni. Or, la noi, în zece tului în acest domeniu surile care au dus la In­ duiesc zi de zi să soluţio­
şit să le dăm viaţă în ma­ nuşii de către electrofiltre ani s-a uzat doar un sin­ constituie o îndatorire de tensificarea activităţii de neze aceste probleme, con­
rea lor majoritate. este în prezent de numai gur rotor. Distrugerea pre­ bază şi permanentă a or­ producţie : „S-a mers pe tribuind astfel la înfăptui­
— Totuşi în atmosferă 87 la sută faţă de 99 la matură a acestora ne-ar ganelor de stat, a tuturor ideea dozării constante a rea cu succes a dezidera­
se elimină încă mari canti­ sută cît reprezintă în con­ face mari greutăţi. De a- organizaţiilor socialiste. De morilor de ciment — mari tului cimentiştilor — pro­
tăţi de cenuşă. Care sînt diţii normale capacitatea ceea nici nu ne-am gîndit aceea vom face totul pen­ consumatoare de energie ducerea unor cantităţi spo­
cauzele ? electrofiltrelor noastre. la un astfel de procedeu. tru realizarea acestui de­ electrică, asigurîndu-le o rite de materiale de con­
— într-adevăr, aşa este. — Sînt şi alte cauze ? — Ce se preconizează la ziderat major. alimentare corespunzătoare.
în condiţii normale, cînd — Da, desigur. Au exis­ C.T.E. Mintia pentru înlă­ Pe de altă parte montarea strucţii la toate sortimen­
ar funcţiona perfect toate tat şi situaţii cînd în at­ turarea neajunsurilor sem­ Convorbire realizată de farfuriilor pentru dozarea tele, realizarea unei efi­
electrofiltrele de 1« caza­ mosferă s-au eliminat im­ nalate pe linia protejării VAS1LE PÂTAN materialului dc adaos, ce­ ciente economice mereu
ne, s-ar elimina în aer cir­ portante cantităţi de ce- mediului înconjurător ? mai ridicate.