Page 2 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

¿iMÍ PROLETARI DIN ICV.TE tIrIIE. UHITI-vU
iTeup

D,00 Tclcşcoal
10,55 Omul şi
11,10 Roman
lixl spc.
12.00 Tribun.
12,25 An sau:
12,45 Telex
10.00 Telex
10.05 Teleşcoal
1G,40 Viaţa cu
17.50 Drapelul
Min — ;
Constructorii de pe ame­ crare ia mult timp, iar combustibil şi diminuînd siuni si de complexitate 18,15 F o t b a l
najarea hidroenergetică pentru noi, acum, timpul în foarte mare măsură vo­ ridicată, reclamă mult nai. Rezi
durilor
Rîu Mare-Retezat au sar­ este deosebit de preţios, lumul de manoperă. Un timp, noi am adus unele te miere
cini importante în acest ne-am gîndit să căutăm o merit la stabilirea şi apli­ îmbunătăţiri documentaţiei europene
Există la cea de a doua cu parametri calitativi şi an si în perspectivă, hotă- modalitate de turnare mai carea acestei metode, prin iniţiale, ara tipizat unele 18.50 1001 tic
Telejurnr
10.00
oţelărie electrică a combi­ tehnici îmbunătăţiţi, aşa riţi să apropie cît mai rapidă şi mai, economică care au fost devansate sen­ structuri de cofraje refolo- 19.30 Actualiirf;
natului hunedorean o insta­ cum ne solicită ramurile mult momentul finalizării a betonului. sibil graficele de betonare sibile, cu care am urgen­ 20.00 Deschide:
laţie care nu a foşt in­ de 'vîrf ale industriei ro­ primei hidrocentrale. Pen­ — Şi aţi găsit-o ? a infrastructurii cfentraiei tat în bună măsură tur­ «le conex
televiziun
clusă în inventarul mij­ mâneşti. tru că aici timpul presea­ — Da, Un colectiv de subterane de la Rîu Mare- narea betoanelor în cen­ Ziua in<
loacelor fixe din-secţie. Nu-, Din calcule şi pe baza ză puternic, oamenii au trala subterană. De aseme­ muzicii
s
a. l'ost inclusă încă pentru experienţelor făcute se re­ învăţat să gîndească repe­ nea, ajutaţi / de o echipă 21,20 Ora tine-
în lumea
că, aşa cum anunţam in­ duce conţinutul de sulf în de, creator, să aplice noi GRUPUL DE ŞANTIERE 'RÎU MARE-RETEZAT „service“ de la Uzina de 22.05 serial şt:
tr-unui din numerele an­ baia metalică pînă la 30 metode şi tehnologii de pompe Bucureşti, am folo­ 22.30 Telejurna
terioare ale ziarului nos­ la sută, prin administrarea lucru, prin care să crească sit la betonarea galeriei
tru, instalaţia respectivă materialelor pulverulente, productivitatea muncii, să muncă din cadrul lotului Retezat, l-a avut şi mais­ de fugă şi a paharului- 8335*^132235'
se află în fază de monta­ în acelaşi timp, durata de grăbească termenele de e- nostru, în frunte cu ^ desr trul electromecanic Vasi- generator de la cele două
re şi finalizare, cu toată elaborare a şarjei poate xecuţie. în această privin­ toinicul şef de brigadă be- le Şerban. grupuri din centrala sub­
suita de reglări ce le so­ fi scurtată cu aproximativ, ţă s-au acumulat unele tonişti, Jenică Creţu, a — Am auzit că tot co­ terană o- pompă cu piston BUCUREŞTI
licită. înainte însă a fost o jumătate de oră. Şi aici experienţe demne de men­ studiat posibilităţile teh­ lectivul de la centrala xlioprogramul
elaborată o nouă tehnolo­ realizăm un cîştig. Creşte ţionat. nice şi tectonice din cen­ de punere în operă a be­ Radiojurnal;
gie, de insuflare a mate­ productivitatea agregatului — Betonarea infrastruc­ trala subterană de la Rîu subterană a aplicat expe­ tonului. presei; 8,10 C
diilor; 9,00 Bu
rialelor pulverulente în siderurgic. Dar, cu adevă- turii sălii maşinilor în hi­ Mare-Retezat şi a ajuns rimental, dai' cu foarte Adoptată la condiţiile 9.05 Răspund
drocentrale se realizează, la definitivarea şi aplica­ bune rezultate, unele struc­ noastre de execuţie, de rilor; 10,00 Bu
în general, prin metode rea undi metode de tur­ turi de cofraje refolosibi- 10.05 Tribuna
C. S. HUNEDOARA dimensiune a lucrării şi Popoarele iun:
clasice, cu pompe de pre­ nare fbarte ingenioase, le, prin care s-a redus Formaţii de 1
siune, necesitînd consumuri aşa-numită gravitaţională. mult timpul de confecţio­ de structură a rocii, meto­ Bulei'-, de şti
baia de oţel a cuptoarelor rât cîştigaţi vom fi la li­ apreciabile de energie e- Printr-un sistem de coloa­ da a condus la obţinerea zică populară
premieră rarii
electrice. Măcinate, apoi niile de laminare. Oţelul leetrică, carburanţi, ma­ ne mobile (Roboţi) — deci nare a acestora. Despre ce unor producţii foarte bu­ Buletin de şt
comoara folcl'
dozate în diferite ames­ astfel obţinut, de fapt lin­ noperă şi realizîndu-se fără pompe — am reuşit este vorba ? ne, de 10—16 mc pe oră. 12,20 Magazin
tecuri şi introduse în cup­ gourile, au o structură mult productivităţi scăzute — să turnăm în fundaţii ma­ — întrucât execuţia co- ţiiic; 12,50 Ci
tor, materialele — varul, mai omogenă, iar prin la­ ne spunea tînărul inginer sive volume considerabile frajelor, de mari dimen­ G. DINU ţeşti; 13,00 D
cărbunele, fluorura de cal­ minare cresc proprietăţile Florin Mandai, şeful lotu­ de betoane, cu producti­ 15.00 Club un.
Radiojurnal;
ciu şi feroaliajele — au un izotropice ale metalului la­ lui centrala subterană de vităţi de pînă la 120 mc muncitoreşti;
singur scop şi anume, de minat. pe amenajare. Avînd în în 24 de ore, reducînd to­ şi organizare
a creşte calitatea metalu­ După doi ani de cerce­ vedere că o asemenea lu­ tal consumul de energie şi tură; 10,55 S
lui obţinut în combinat. tări, instalaţia de insultare Iui; 17,00 Bui
17.05 Odă lir
Despre acest scop ne-a a materialelor pulverulen­ 17,25 Te apăr
vorbit dr. in-g. Aurel Jurj, te este gata de a se alinia tria mea; 18,*
de la Centrul de cercetare altor utilaje şi tehnologii 20.00 Atene
României; 20,;
şi proiectare Hunedoara. care concură la ridicarea muzicii uşoai
'— De fapt, ce se întîm- calităţii oţelului hunedo­ Promovînd cu consec­ ţai'i, fiare etc.). I-am foto­ tin do ştiri;
foile; 21,35 P
plă în cuptor, utilîzînd a- rean. S-ar părea.că odată venţă noul în activitatea grafiat, s-au realizat dia­ cale; 22,00 O
23.00 Poemul ,
ceastă instalaţie, tovarăşe cu aceasta, preocupările politico-educativă de ele­ pozitivele şi, a doua zi, syas“ de Aii
inginer ? cercetătorilor pentru teh­ vare spirituală a oameni­ factorii implicaţi au fost 23,30—5,00 No
. — Principalul lucru ur­ nologia prezentată ar putea lor, căutând mereu acele invitaţi „la vizionare“ în cal nocturn.
mărit de noi. şi de oţelari, lua sîîrşi't. Nu. Aici a fost modalităţi de acţiune care cabinetul N.T.S. Nu s-a
de mai mult timp, acum doar un început. Se inten­ 6ă servească scopului ur­ mai putut da vina pe unii
pe deplin realizabil, este mărit, colectivul Casei de şi pe alţii. Măsurile au iCiwa
fost concrete şi eficiente ;
desuifurarea avansată a ţionează folosirea acestui cultură a sindicatelor din s-a ridicat problema unei
Uricani se apropie tot mai
metalului şi îmbunătăţirea procedeu de insultare şi în mult de munca desfăşu­ macarale „cocostîrc“ pen­ DiLV/i.: vai
proprietăţilor fizico-meca- oala de turnare a oţelului. rată în sectoarele între­ tru depozitul de lemne, (Patria); Mo;
de în lacrim
nice ale oţelului. Avînd în * Mai este cîte ceva de pus prinderii miniere, stimu- Tot aparatul de fotografiat de glorie (G
vedere cerinţele mereu la punct în această tehno­ lînd-o, sprijinind-o. Mij­ a descoperit-o nou-nouţă, ră); I-IUNEDi
Iul (Flacăra)
crescînde ale economiei na­ logie, dar nu sînt qbstaco- loacele audiovizuale, puse dar dărîmată sub fiarele (Siderurgistul
trovka 38 (A
ţionale de oţel cu carac­ 1« de netrecut. Cu timpul în directă conexiune cu ce o acopereau pe rampa amiază (C
teristici fizico-meeanice su­ problemele majore ale de descărcare. La fel s-a PETROŞANI:
se intenţionează utilizarea muncii, îşi relevă nu nu­ întîmplat cu motoarele e- Carp'ti (Uni:
perioare, noi venim în în- mai "rostul ci _şi eficienţa. lecti-ice, scoase din adin iarnă <•* Noi
J
tîmpinarea acestor solici­ unor astfel de instalaţii şi Dar să exemplificăm cum curi pentru repax-aţii şt lă­ Baba şi cei
tări, implicit a reducerii la alte cuptoare de capa­ C.S.H. — secţia mecanică nr. 1. Strungarul Constantin prin proiectarea diapoziti­ sate în paragină, cu pre­ seriile I-II (R
Ser
PENI :
citate mult mai mare. Arsene este un foarte bun şi disciplinat meseriaş. în fieca­ velor color pot fi antrenaţi sele pentru recupei'area I-II (Cultura
efortului valutar al ţării, re lună îşi realizează sarcinile de pian.
Foto: VIRGIL ONOIU oamenii la muncă, pot fi. armăturilor metalice, cu Campionul- -
(¡Luceafărul);
prin realizarea unui metal DORIN CORPADE traşi la x-ăspundere, se pot multe altele. Realizăm cîte la Veneţia
LONEA; An
(Minerul); F
CASA DE CULTURĂ URiCANI tul pilotului
tor esc); ANI
fernul din
lua măsuri de redx-esare a un, .set de diapozitive pe seriile I-II
Producţia animalieră, cu tarea bazei furajere, in al mei-uil întregii munci politico- secretari adjuncţi ai birouri­ unor, stări de lucruri. problemele stringente ale URICANI: P
tot ce înseamnă ea, este doilea rind, prin păstoritul organizatorice desfăşurate de lor organizaţiilor de bază, — Ideea cu diapozitivele aprovizionării cu materia­ nica (Retezi
şi bunica (
problema în jurul căreia gra­ în comun s-au creat tabere, organizaţia comunală de deputaţi, cadre didactice, lu­ ne-a venit de la minlpro- le sau de economisire a BRAD: Ianc
vitează tot ce munceşte şi ceea ce a determinat creşte­ partid şi de biroul executiv crători ai cooperativei de gramele pe care noi le acestora, şi ie proiectăm în cui (Steaua
trăieşte în comuna Balşa, rea p'roducţiei de lapte, lată ol consiliului popular comu­ consum, achizitori, alţi oameni. susţinem, decadal sau bi­ faţa celor răspunzători. BARZA: Mii
riilc I-II (M
este punctul de maximă con­ 0 evoluţie concludentă: in nal. Acestea se deplasează cu lunar, în sala de apel a Fiind prezenţi şi secreta­ TIE : Pentn
centrare a preocupărilor or­ zilele de 1, 10, 15 şi 20 sep­ în legătură cu aceasta regularitate in . satele ce li mineij programe dedicate rul comitetului de partid, bancnote (P
ganizaţiei comunale de tembrie a.c., comuna a dat l-am întrebat pe tovarăşul s-au repartizat şi discută cu brigăzii fruntaşe pe peri­ şi preşedintele comitetului palidă a ‘du
GEOAGIU-B
partid, a primăriei şi a tu­ următoarea producţie: 1 222, Adam Moga, secretarul co­ oamenii problemele zooteh­ oada respectivă — ne spu­ sindicatului, şi cadre din sa de cultu
turor oamenilor. 1 375, 1 474 şi 1 485 litri de mitetului comunal de partid, niei, ale gospodăririi satelor, ne Dumitru Rădoiescu, di­ conducerea minei — măsu­ Omul şi fiai
(Popular); I
Sînt şase ani de cînd a . lapte. Perioada este luată primarul comunei : participării la acţiunile pe rectorul ' Casei de cultură rile ce se întreprind au bal işti în Si
.fost întreprins un studiu asu­ numai după criteriul actuali- — Ce acţiuni cotidiene jn- care le întreprindem şi, in a sindicatelor din Uricani. eficienţă. Femeia fără
pra stării zootehniei în comu­ primul rind, la achitarea o- Cum — prin sala de apel de cultură)
nă, studiu întocmit pe baza bligaţiilor către stat; se iau se perindă sute de mineri, Cu sprijinul real şi com­ (11 Iunie);
cea de arg
consultării tuturor locuitori­ COMUNA BALSA măsuri pentru îndreptarea u- cei care nu „prind" mo­ petent al tehnicianului Li- ILIA: Rebe
lor şi încheiat cu acţiuni de nor stări necorespunzătoare mentul deschiderii progra­ viu Bota şi electricianului GHELARI:
perspectivă, întrunind con­ de lucruri. Şe discută des­ mului află cui îi este de­ Alexandru Ghede — mem­ (Munci tor e c u
sensul democratic al crescă­ tâţii, producţia fiind relativ treprindeţi şi ce forţe sint chis, se stabilesc pe loc mă­ dicat spectacolul din „fo­ bri ai fotocineclubului
torilor de animale, intre- mă­ expresivă. în paranteză, sub­ antrenate în desfăşurarea suri şi se declanşează acţiuni, tografia“ de pe ecranul „Floarea de colţ", încadraţi
surile stabilite atunci s-a liniem însă că aceasta se lor ? in acest fel, oamenii se simt mare (3/4 m) din sala de în colectivul minei (deci
JSumărat şi o acţiune expe­ află încă sub nivelul sarcini­ — Menţinem o permanentă angajaţi. apel. Proiecţia color ii re­ cunoscători ai problemelor
rimentală: iniţial, în patru lor, sarcini care cer eforturi legătură cu toţi oamenii' apţi Din două în două zile ne prezintă pe membrii bri­ cu care se confruntă a- Rezulta teii
sate s-a procedat la peri- susţinute, in al treilea rînd, să crească animale, ii aju­ deplasăm lâ punctele de co­ ceasta) — Casa de cultură septembrie
metrarea terenurilor de pă- a crescut producţia de furaje, tăm să-şi practice cit mai lectare a laptelui şi contro­ găzii in cauză. De aici, zic, Extr. X :
şunat pe specii de animale, comuna avînd mari disponi­ bine această îndeletnicire tra­ lăm predarea şi preluarea, a pornit ideea de a folosi a sindicatelor din Uricani 20, 13.
apoi experimentul s-a ex­ bilităţi de furaje de bună diţională. Pe baza legilor in măsurăm procentul de grăsi­ diapozitivele în probleme­ se implică cu eficienţă în Extr. a II
tins în 11 din cele 14 sate. calitate. Tot în tabere sînt vigoare, am creat un sistem me al laptelui, curăţenia va­ le ridicate în C.O.M. sau activitatea de producţie, 12, 14.
in acest fel vitele şi oile au îngrijiţi şi viţeii, asigurîn- de relaţii de esenţă socialis­ selor şi tot ce ţine de aceas­ în adunările oamenilor stimu'lînd-o, sprijinind-o.
păşuni separate, păstoritul du-li-se astfel condiţii bune tă între crescătorii individuali tă operaţie. Prezenţa noastră muncii. Am făcut din o- Modul în care mijloacele
făcîndu-se în asociaţie, în de creştere - material bun de animale, care au pus pe la punctele de colectare dă audiovizuale pot interveni
condiţii acceptate de toată pentru dezvoltarea efectivu­ baze noi, mai eficiente, folo­ încredere oamenilor că nu biectivul aparatului de fo­ oportun în viaţa colectivu­
lumea. De aici au decurs cî­ lui. in al patrulea rînd, fiind sirea forţei de muncă, aflată sînt frustraţi. tografiat ui) fel de... bri­ lui a constituit şi tema u-
Timpul
teva consecinţe ■ favorabile, grupate, animalelor li se pot intr-un proces de scădere şi Acestea sînt doar cîteva gadă artistică deosebit de nui schimb de experienţă, ziua de 1
in primul rînd, s-a redus con­ asigura condiţii de adăpos- îmbătrînire. Acestei legături modalităţi prin care lucrea­ operativă şi eficientă. E- organizat săptămîna trecu­ Vremea v;
siderabil numărul zilelor con­ tire şi asistenţă zooveterino- i-am asigurat un caracter u- ză organizaţia comunală de xemple: s-a ridicat pro­ tă la Uricani, cu partici­ cerul mai
sacrate acestei îndeletniciri, râ corespunzătoare. nitar şi complex. Cum ? La partid şi primăria. Ele nu parea directorilor de clu­ cădea p
ploaie ins
adică nu mai iese din fie­ lată doar cîteva avantaje nivel de comună am creat întrunesc totdeauna perfec­ blema lipsei de vagoneţi buri şi case de cultură ale descărcări
care familie cîte un om cu ale abordării problemei zoo­ patru colective de lucru, fle­ ţiunea; dar conţin elemente­ în subteran. La rampa de cantităţile
vitele la păscut, ci doar cîte tehniei de pe poziţii realiste, care avînd in frunte cîte un le esenţiale ale certitudinii: descărcare erau zeci de sindicatelor din judeţ.- Ră- ore vor
Vîntul va
doi pe tot satul; la fel se fundamentată pe consensul membru al biroului comite­ fundamentarea realistă a ac­ vagoneţi nou-nouţi, care mîne de văzut cţt. s-a cîş- din ves
proc^-Uază şi la oi. Oame­ democratic ol participanţilor tului comunal de partid şi al ţiunilor, caracterul metodic, tigaţ din experienţa oame­ minime v
nii, *> ati astfel de sar­ la găsirea şi aplicarea celor biroului executiv al consiliu­ conlucrarea permanentă cu nu puteau fi folosiţi pen­ nilor de la Uricani ! tre i2 şi
cina de o ieşi cu vitele la mai eficiente soluţii. lui popular. Din fiecare co­ oamenii tru că peste ei erau depo­ maxime
grade.
păşunat lucrează la dezvol­ Âcesta este, de fapt, te- lectiv fac parte secretari şi CORNEL ARMEANU zitate alte materiale (bol- LUCIA LIC1U