Page 7 - Drumul_socialismului_1981_10

Buna organizare şi coordonare a munci pe

ogoare-condiţie esenţială a grăbirii

ritmului ia recoltat şi semănat

Din cea mai recentă si­ nr. 3 din Hunedoara. Me­ ÎN FRUNTE
tuaţie operativă întocmită canizatorii Gheorghe Han- CU SPECIALISTUL
de consiliul unic agroin­ ţig, Nicolae Constantinescu
dustrial rezultă că în zona şi Viore] Vaida au arat şi Doina Cărmăzan, ingine­
Hunedoarei campania de pregătit 75 ha şi au se­ ra şefă a C.A.P. Nandru,
toamnă se află într-un sta­ mănat pînă în seara zilei consideră că" lucrările agri­
diu destul de avansat. Toa­ de 30 septembrie aproape cole de sezon merg bine
te unităţile agricole au în­ 60 ha cu gnu. Odată cu in unitatea respectivă. A
L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N cheiat recoltatul cartofilor, culesul porumbului se e- fost recoltat porumbul de
însămmţarea furajelor şi xecută si eliberarea tore- pe 20 ha din care 15 ha
orzului înainte de 1 oc­ aului de coceni. Am văzut s-au eliberat de coceni şi
tombrie ; culesul porumbu­ terenul semănat cu orz pe s-au arat în vederea însă-
Anul XXXIII, nr. .7 434 VINERI, 2 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani lui atinge o viteză de 80 dealul Hăşdat. Cultura mînţării cu grîu. Joi, la
ha pe zi; arăturile, pregă­ este frumos răsărită, uni­ arături munceau trei me­
tirea terenului şi însămîn- formă şi Gustav Schmidt, canizatori evidenţiindu-se
ţarea griului înregistrează şeful- fermei, are dreptate Vasile Mihăilă, un lucrător
Recuperarea restanţelor depinde în primul rînd un ritm din c:e în ce mai cînd se mîndreşte cu ea. foarte priceput. Toate lu­
alert.
G. Schmidt are şi o su­ crările de sezon se desfă­
şoară sub directa îndruma­
părare : culesul porumbu­
de mobilizarea colectivului MÎNDRIA ŞI MÎHNIREA e bună, dar nu i se asi­ re a inginerei şefe şi aşa
lui merge bine, producţia
ŞEFULUI DE FERMĂ
se explică nivelul calitativ
Justificate sau nejustifi­ noscut că aşa stau lucru­ Deva — a continuat tova­ La ferma din Hăşdat a gură suficiente mijloace la care se execută. Inter­
locutoarea noastră ne spu­
cate, restanţele la masa rile. Drumurile n-au fost răşul Nicolae Todor — ca­ I.A.S. Slmeria s-a sfrîns de transport, deşi se in­ nea :
sistă foarte mult la Auto­
lemnoasă care trebuia re­ terminate deoarece şantie­ re ne-a înţeles greutăţile recolta de porumb de pe
coltată de către U.F.E.T. rul din Deva nu are uti­ şi ne-a aprobat exploata­ o suprafaţă do 75 ha, la baza din Hunedoara. în TRAIAN BONDOR
Oi ăştie, rămîn restanţe. laje (4 buldozere) suficien­ rea, de la 1 septembrie cules participă zilnic circa ziua de 30 septembrie din
La zi. ele înseamnă apro­ te şi forţa de muncă ne­ a.c., a şase noi parchete 100 lucrători şi 200. de e- cele trei maşini comanda­
ximativ 9 000 mc. Lemn levi de ]a Liceul industrial te nu i-a venit nici una. (Continuare în pag. a 3-a)
care trebuia livrat econo­
miei naţionale pentru o va­
lorificare superioară. Dar... Feria trebuie si producă lapte, nu justificări!
Nicolae Todor, directorul
U.F.E.T. Orăştie, ne-a ară­
tat cum s-a ajuns la a- Urmărind modul cum acest an abia peste 24 de ganizare a procesului de
ceastă situaţie neplăcută, Csjm se acţionează în se îndeplinesc indicatorii luni (! ?). Orice motive ar reproducţie. Ca urmare, la
insistînd mai ales asupra de plan aferenţi fermei invoca conducerea C.A.P. l'ătări planul nu s-a reali­
modului în care unitatea unităţile eu râmînerl în urmă? zootehnice a C.A.P. Roş- (preşedinte Mlrcea Petru, zat cu 118 miei, iar înde­
va acţiona în următoarea cani se constată restanţe inginer şef Monica Miat), plinirea indicelui de nata­
perioadă pentru redresa­ inadmisibile atît la efecti­ acestea nu pot acoperi nici litate la bovine se găseşte
rea producţiei: cesară executării lucrărilor (circa 16 400 mc masă lem­ ve, cit şi la producţia de minusul de efective, nici sub semnul întrebării.
de investiţii din acest an. noasă), situate la drumu­ lapte marfă. Spre exem­
— Parchetele pe care le
exploatăm se află la al­ Ne-a asigurat însă că s-au rile existente. în acest fel plu, la categoria vaci şi
titudine mare. în primă­ făcut din timp toate de­ credem că vom recupera juninci unitatea are un
vară, zăpada s-a dus des­ mersurile pentru procura­ întreaga restanţă pînă la minus de 10 animale, iar
tul de tîrziu, drumurile au rea utilajelor, ele urmînd finele anului. la ovine — ne relata in­
fost grele şi n-am putut să sosească în cel mai Nu trebuie să se înţe­ ginera Mari-a Mihăilă, şe­
lucra cum am fi dorit. Iar scurt timp. leagă, din cele prezentate, ful fermei — nerealizarea restanţa la producţia de Pe lingă slaba organiza­
în zonele care trebuiau Dar, cunoscînd realitatea că rămânerile în urmă la faţă de prevederile planu­ lapte marfă. Măsurile în­ re a activităţii fermei, care
exploatate pînă în prezent din zona în care acţionea­ U.F.E.T. Orăştie se dato­ lui anual va fi de peste treprinse pentru a valori­ esteepusă în evidenţă-de
— Şesu, Gerosu, Pischinţi ză U.F.E.T. Orăştie, stadii­ rează numai factorilor ex­ 100 animale. Situaţia nu fica întreg potenţialul fer­ fluctuaţia îngrijitorilor, la­
etc — nu s-a putut ac­ le de execuţie la drumu­ terni. Printr-o mai bună este cu nimic mai bună mei sînt destui de palide, să mult de dorit preocu­
ţiona din cauza netermi- rile de bază pentru ex­ organizare a propriei acti­ nici la producţia de lapte. conducerile unităţii şi fer­ parea pentru asigurarea
nării de către G.S.C.F.I. ploatarea lemnului, să ve­ vităţi, aici se putea asigu­ Un calcul simplu arată că mei complăeîndu-se în si­ bazei furajere. Deşi unita­
Deva a drumurilor de ac­ dem ce măsuri s-au între­ ra exploatarea a 5 300 mc păstrînd ritmul de pînă tuaţia de a înregistra, pe tea avea posibilităţi să a-
ces. prins în vederea reorien- masă lemnoasă din cele acum la livrarea produc­ de o parte, pierderi inad­
Am discutat această pro­ tării activităţii spre alte LIVIU BRAICA ţiei contractate cu statul, misibile prin mortalităţi si N. TiRCOB
blemă cu ing. Alexandru parchete. Cooperativa agricolă din sacrificări neeconomice la
Boşorogan, d i r e c t o r u l — S-a intervenit la In­ Roşcani îşi poate' onora in­ bovine şi ovine, iar pe de
G.S.C.F.I. Deva. A recu­ spectoratul silvic judeţean (Continuare în pag. a 3-a) tegral sarcina asumată pe alta, de a avea o slabă or- (Continuare in pag. o 3-a)

mmméí
OROAHIZApÁ D£ BAZA A PA8TÎDUIOS
— —— ———-
'sróífpundtert f «rtcţkinoMta te • «prijln ® efîckmţâ
ţfl CONSFĂTUIRE. La I
cabinetul orăşenesc Brad |
pentru activitate ideologi- ■
Pentru toţi comuniştii — că şi politico-educativă s-a |
desfăşurat consfătuirea cu I
tema „Modalităţi dc folosi- ■
re a documentelor dc partid j
concluzii care trebuie pentru ridicarea nivelului i
politico-idcologic al mase- ■
lor. însuşirea şi aplicarea i
transpuse în viate acestora in viaţă“. La a- I
ceaslă acţiune au participat ■
membrii comisiilor pentru |
învăţămîntul politico-idco- !
Biroul organizaţiei de unelte. Unii optează pen­ logic de pc lingă comite- ■
bază din atelierul de ma­ tru crearea unei echipe de tele de partid, secretarii !
adjuncţi cu propaganda dc !
şini unelte a secţiei meca­ deservire în atelier, lucru la organizaţiile de bază şi
nice din cadrul'minei Te- mai greu de realizat deo­ responsabilii cu munca cui- j
liuc a încheiat de curînd camdată. Faptul acesta a tural-educativă dc la corni- i
tetele şi grupele sindicale. I
discuţiile individuale cu fost explicat mai pe în­ gj ACŢIUNI GOSPODĂ­
comuniştii pe anul 1981. delete la vremea potrivită, REŞTI. Un număr dc 12
acţiune urmată de aduna­ se vede însă că răspunsul familii din strada Stejari- ]
1
rea generală în care s-au nu este satisfăcător, ceea lor — Hunedoara — cu
sprijinul Sectorului dc gos­
dezbătut concluziile ce se ce ne face, ca împreună podărire al consiliului popu­
desprind din ele. A fost o cu conducerea atelierului, Complexul de creştere a vacilor dc la Chimindia. 150 de elevi de la Liceul nr. 2 lar municipal au participat
acţiune importantă, de să găsim o soluţie. Ast­ din Deva recoltează porumbul. Foto : VIRGIL ONOIU la lucrările dc canalizare a
străzii pe o lungime de
lungă durată, în care s-au fel de propuneri, oa şi al­ 150 ml. în fruntea acţiunii
cheltuit mult timp şi răb­ tele, constructive, ne-au s-au remarcat cetăţenii
dare. Subliniem acest fapt prezentat tovarăşii Octa­ Viorel Oprean, Vasile Ba­
ba, Ion Trifan si alţii, pi
pentru că organizaţia nu­ vian Nistor. Victor Vlad, La „Refractara“ Baru, ca rezolvat problemele legate CANTITĂŢI SPORITE DE
de
mără nu mai puţin de 89 loan Stănescu, Liviu Mun­ peste tot dealtfel, comuniş­ în fruntea luptei punerea in funcţiune a LEGUME, tn ultima perioa­
de comunişti, fiecare cu tean, Simion Herban. Me­ tii se află in fruntea luptei celui de-al doilea malaxor. dă s-au livrat de la ferma
problemele sale, dar toţi lania Hruban şi mulţi al­ pentru nou, pentru promo­ pentru nou Toate lucrările de elabora­ din Sintandrei mai mult
de 500 tone legume, de la
angajaţi în efortul pentru ţii. Numărul mare de pro­ varea progresului tehnic. re a tehnologiilor de fabri­ Ilărău peste 300 tone, iar de
îndeplinirea sarcinilor de puneri pe care biroul le-a Aici, mai la începutul anu­ caţie, executarea matriţelor la Slmeria Veche mai mult
plan şi a celorlalte înda­ primit sînt o dovadă a res­ lui, s-a pus cu acuitate zar Marcu şi Emil Borodi, şi dispozitivelor de punere de 700 tone. Fiecare fermă
trimite zilnic spre pieţele
toriri pe care le au în via­ ponsabilităţii cu care co­ problema asimilării şi fa­ maiştri, Petru Bolea, mun­ in funcţiune a noi utilaje oraşelor 15—20 tone de le­
ţa colectivului, în socie­ muniştii privesc probleme­ bricării — în vederea eli­ cilor specialist, membri ai şi experimentările au fost gume proaspete, w „BRI­
tate. le cu care ne confruntăm. minării importului — a u- biroului organizaţiei de terminate la vreme. A în­ GADA ÎNALTEI PRODUC­
Ce concluzii a desprins Un important volum al nor produse refractare cu o partid, Mihai Rahotă, Vaier ceput fabricaţia şi primele TIVITĂŢI“. Această iniţia­
tivă a fost îmbrăţişată şi
biroul organizaţiei de ba­ discuţiilor individuale s-a geometrie complicată şi ca­ Neaoş, Mănuţ Buzdugan şi produse au fost expediate se aplică cu mult succes
ză din această amplă acti­ concentrat asupra proble­ lităţi fizico-chimice deose­ Simion Lupu, muncitori cu beneficiarului. Acestea s-au la „Marmura“ Simeria de
vitate ? întrebarea am a- maticii stării disciplinare bite, necesare podurilor de înaltă calificare, care au comportat bine in exploa­ către toate formaţiile şi
schimburile de la atelierul
dresat-o tovarăşului Mir- şi a respectării normelor turnare a oţelurilor specia­ proiectat şi realizat matri­ tare, treclnd cu brio exa­ de dale mozaicate. Ca ur­
cea Boji. secretarul bi­ de tehnică a securităţii le la oţelăria electrică a ţele noilor produse. S-au menul pr o d u c ţ i e i. A- mare a aplicării acestei
roului. muncii, ceea ce este tot C.S. Hunedoara. Organiza­ studiat şi elaborat soluţii cum, în urma experien­ iniţiative produsele de ca­
litatea I au atins procen­
tehnice de îmbunătăţire a
disciplină a muncii.
— O bună parte din co­ — O adunare generală ţia de partid, luind in dez­ ţei clştigate, se realizea­ tul de 05 la sută. 0 A-
PENTRU
munişti au sesizat că bi­ a organizaţiei de bază ce batere această chestiune, a parametrilor funcţionali la ză întreaga gamă a pro­ PARTAMENTE Lucrătorii
SIDERURGIŞTI.
roul, întreaga organizaţie, a avut loc mai la începu­ stabilit măsuri şi sarcini maşinile de presat masa duselor refractare pentru şantierului IV construrţii
trebuie să se ocupe mai tul anului a sancţionat un care prevedeau soluţionarea refractară pentru a se pu­ podurile de turnare a oţe­ de Ia I.C.S. Hunedoara au
îndeaproape şl eu mai tovarăş pentru indiscipli­ tuturor problemelor legate tea produce lunar pină la lurilor speciale — produse terminat construcţia blocu­
lui de locuinţe „35“ cu 50
multă eficienţă de unele nă. Puteţi detalia faptul ? de asimilarea şi începerea 130 tone de produse refrac­ care se aduceau din im­ de apartamente pentru si-
probleme ale producţiei. — Desigur. Este vorba fabricaţiei noilor produse tare. De asemenea, in sco­ port şi care reprezentau un derurgtştii marelui combi­
Mal concret: îmbunătăţi­ despre tovarăşul Dragomir refractare pînă la 30 apri­ pul măririi randamentului insemnat efort valutar. Sar­ nat hunedorean.
rea organizării muncii, în- lie. Intre comuniştii care au secţiei de preparare a ma­ cina de partid a fost înde­
ţelegînd prin aceasta în CORNEL ARMEAÑU primit această sarcină de sei refractare, subinginerul plinită cu cinste.
special ideea unei mai mare răspundere s-au aflat Vaier Miclăuş şi muncitorul
bune aprovizionări a celor Valentin litea, inginer, La- specialist llie Grozav, au N. BADIU
care deservesc maşinile- (Continuare în pag. a 3-a)