Page 18 - Drumul_socialismului_1982_02

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7541

au fost problemele asupra Dîncu Mare şi Dîncu Mic
cărora au insistat Gheor- au condiţii optime pentru
ghe Lupaş, Nicolae Sicoe, creşterea animalelor. în Ii* ELEVI
Lazăr Ocnean, Vasilica 3981 — cum arătau Aurel
Chirilă şi Ioan Barna. A- iovescu, Aurel Bran, Ioan
dunarea generală a anali­ Rusan şi alţii — în zoo­ 11.00 Viaţa sat
zat, de asemenea, cu ma­ tehnie s-au înregistrat cî- 13.00 Telex
ximă atenţie două obiecti­ teva reuşite. Baza furajeră 13,05 La jgsţîrşit
mină
ve de a căror realizare ri­ este — pentru prima dată,
Reprezentanţii oamenilor punere exemplară a lor în guroasă, la termenele pre­ Bilanţul anului 1981 al de acord. Dar şi cîncl mun­ de mulţi ani încoace — 17,10 Handbal
muncii de la întreprinde­ viaţă. Cooperativei agricole de ceau la Dîncu Mare, me­ îndestulătoare, adăposturile România *
eia. Repr
rea mecanică Orăştie, în­ Avînd deci o solidă bază văzute, depinde însăşi soar­ producţie din Dîncu Mare canizatorii au lucrat super­ au fost modernizate, îngri­ Transmişi?
truniţi in adunarea gene­ de dezbateri, cei eai-e au ta producţiei din acest an, prezintă nerealizări la toa­ ficial. Am văzut arături şi jitorii sînt localnici, bovi­ ie ia Pic
rală, au analizat cu res­ luat cuvîntul au expus în calitatea acesteia. Este vor­ te capitolele. Pornind de însămînţări de proastă ca­ nele sînt bine hrănite şi 17.45 Săptămina
ponsabilitate, în spiritul faţa adunării punctul de ba, în primul rînd, de re­ la aceste neîmpliniri, adu­ litate, dar nu i-a tras ni­ îngrijite. Efectivul de ovi­ 18.00 închiderea
autoconduceri i muncitoreşti, vedere al colectivelor pe cuperarea restanţelor şi narea generală a coopera­ meni la răspundere deoa­ ne însă nu s-a realizat, Iui
rezultatele înregistrate în care le reprezintă, subli­ intrarea la termen în func­ tivei agricole a făcut, o a- rece preşedintele, inginerul înreglstrîndu-se un mare 20.00 Telejurnal
anul trecut, sarcinile ce re­ niind greutăţile cu care se ţiune a noilor investiţii şi, nalizu amănunţită asupra şef, brigadierii îşi găseau număr de pierderi. Aceas­ 20,25 Tclcencicl
Film scria
vin colectivului în acest al confruntă acestea, modul în concomitent, de sporirea e- activităţii desfăşurate de altceva de făcut. ta, deoarece fostul cioban, 21.00 ţia* 1 . Eplst
doilea an al cincinalului. care şi-au propus să le e- forturilor întregului colec­ consiliul de conducere, de Cauza principală a recol­ Nicolae Stîrc Bebeşelea, nu 21.45 Concursul
Atmosfera de responsa­ limine. tiv in direcţia creşterii ra­ cooperatori în 1981, iar telor mici obţinute la hec­ prea stătea cu oile, lăsîn- / uşoară ro
bilitate si autoexigenţă a du-le în seama copiilor. „Melodii ’
fost creată chiar de darea Aşa că circa 96 mioare s-au 22,40 Telejurnal
Sport.
de seamă, care, prezentînd e oamenilor muncii pierdut sau au fost răpite.
rezultatele bune obţinute Cum este şi firesc, pierde­
de oamenii muncii în 1981, rea i-a fost imputată cei ui
ce au situat colectivul pe vinovat.
un ioc fruntaş în întrece­ — Ca membru al consi­ pide a nivelului tehnic al concluzia ia care au ajuns tar a fost slaba participare Adoptînd planul de
rea socialistă pe ţară (pla­ liului oamenilor muncii — produselor. în acest sens, a fost clară : în anul tre­ la muncă a membrilor coo­ ducţie pe 1982 — ca a
nul producţiei globale a releva muncitorul Ioan Traian Şendescu, Nicolae cut organul colectiv de con­ peratori. Din acest motiv a prinde sarcini mobili
fost realizat în proporţie Codea — am căutat să mă Ţeghe, Alexandru Muntea- ducere — preşedinte Aurel rămas o mare suprafaţă re — participanţii la (
de 102 la sută, cel al pro­ implic şi să mobilizez pe nu şi alţi vorbitori au e- Găulea — brigadierii, şefii de teren cultivată cu po­ narea generală au subli
ducţiei nete — 105 la su­ fiecare lucrător din secţia videnţiat „punctele slabe“ de echipă, factorii de con­ rumb neprăşită şi mult fîn necesitatea imperioas;
tă, al producţiei marfă — in care îmi desfăşor acti­ din activitatea anului tre­ ducere din unitate, coope­ necosit. A fost nevoie să — stimulaţi^ ,d,p>' Re
101 la sută, sarcinile la vitatea la realizarea zilni­ cut, propunînd soluţii de ratorii n-au muncit cu su­ se apeleze la oameni din norm ative cy .. „,
t
export fiind realizate în că a sarcinilor în produc­ înlăturare a lor în cel mai ficientă răspundere şi con­ afara unităţii deoarece u- contractări ’şf achiziţ .
proporţie de 398 la sută, ţie. Nu pot să mă declar scurt timp. Toţi au subli­ ştiinciozitate. Aşa se face nii cooperatori, cum ar fi tribuirea muncii în
toate acestea în condiţiile însă mulţumit de activita­ niat faptul că în condiţiile că lucrările agricole nu Traian Telman, Ioan Moţa, ţile agricole .cooperaţi:
tea mea, din moment ce în care unitatea se va dez­ Ioan Botescu, Ioan Prese-
reducerii substanţiale a s-au încadrat, în multe ca­ can şi alţii nu şi-au lucrat să se întreprindă cele mai ştiri; 12,05 Pub
cheltuielilor totale şi ma­ de la noi din secţie mai volta impetuos în următo­ zuri, în epoca optimă, nu suprafeţele repartizate. adecvate măsuri pentru ca Din comoara
nostru; 12,45
teriale), nu a ocolit greu­ ies produse de slabă cali­ rii ani, restructurîndu-şi s-au ridicat la nivelul ca­ — Mulţi oameni din Dîn­ la Dîncu Mare C.A.P. să ră Rariio-TV.;
tăţile întîmpinate, neajun­ tate — ceea ce înseamnă pregnant gama. produselor, litativ cerut. cu Mare şi Dîncu Mic — înregistreze o cotitură în la 3; 15,00 M<
surile ce s-au manifestat. că inaî sînt oameni care este nevoie de întărirea ac­ — Adevărul este — a- spunea cooperatorul Aurel activitatea sa. Noua revo­ 16,00 Radiojurn
Mai mult, oprindu-se în­ nu-şi fac pe deplin dato­ tivităţii de cercetare-pro- răta Aurel Cîndroi — că Botescu — s-au învăţat să luţie agrară, cerinţele au- concert de pion
Tineri inlerprc
deosebi asupra acestor as­ ria ! —, din moment ce se iectare-concepţie, care tre­ nici consiliul de conduce­ că populară; ’
mai semnalează cazuri de consume, fără să producă toconducerii şi autoaprovi-
pecte, documentul amintit încălcare a disciplinei mun­ buie să se afle permanent re, nici noi, cooperatorii, nimic. Or, aşa ceva nu es­ zionării impun ca în agri­ de ştiri; sk
ral; 17,35 ..
a. dezvăluit deschis multe cii şi a celei tehnologice cu un pas înaintea activi­ nu ne-am făcut datoria. Es­ te permis ! Toţi cei ce lo­ cultură să se muncească nilul; 18,00 Ore
dintre cauzele interne ale Pe viitor, noi, toţi membrii tăţii de producţie. te adevărat că S.M.A. O- cuiesc la sate sînt obligaţi cu deosebită răspundere şi La „Hanul *'
neajunsurilor, nominalizînd consiliului oamenilor mun­ Adoptînd programul de răştie i-a trimis pe meca­ prin lege să participe la conştiinciozitate, să se ob­ 20,30 Azi, In K(
pe cei care se fac vinovaţi, cii trebuie să ne îmbună­ măsuri, celelalte documen­ nizatorii secţiei ce deser­ munca în unităţile agrico­ ţină şi să se livreze pro­ Radiorecording.;
jurnal; 22,30 Ri
incepînd de la nivelul a- tăţim stilul de muncă, să te supuse dezbaterii, oa­ veşte unitatea noastră să le, căci pămîntul nu dă ducţiile stabilite. sulul; 0,03—6,0*
telierelor şi secţiilor, pînă ne implicăm mai adine în menii muncii participanţi muncească în alte părţi, nimic dacă nu este lucrat muzical nootnr
la cel al conducerii colec­ viaţa colectivului. la adunare s-au angajat, în lucru cu care nu putem fi cum trebuie. TRAIAN BONDOR
tive. Tot în darea de sea­ Utilizarea la întreaga ca­ numele colectivelor pe ca­ 6
mă, evidenţiindu-se sarci­ pacitate a maşinilor şi a- re le reprezintă, să se mo­ IC inek*
nile mari ce revin colec­ gregatelor din dotare, fo­ bilizeze exemplar pentru MwrfssasesH?
tivului în acest an — ce losirea integrală a timpu­ realizarea integrală a sar­
DEVA: Capi*
derivă din puternica dez­ lui de lucru, necesitatea cinilor de producţie, pen­ C. S. Hunedoara, secţia iea (Patria); S
voltare viitoare a întreprin­ policalificării şi a asigură­ tru situarea colectivului pe reparaţii electrice — atelie­ riile I-JI (Art:
rul de aparataj. Bobinatoa­
derii, din schimbările pre­ rii din timp a forţei de un loc fruntaş al întrecerii rele Rodica Ionica şi Lcon- DO AH A: Râzt
văzute în structura produc­ muncă pentru noile obiec­ socialiste. tina şoaită dau exemplu O sarcină majoră, o necesitate — seriile I-TI
Numele meu
ţiei — au fost "" relevate tive ce vor intra în func­ de disciplină muncitorească. seriile I-II (S;
principalele căi de trans­ ţie începînd cu acest an MIRCEA LEPĂDATU * 8 Foto: VIRGIL ONOIU Aventuri în ?
stringentă pentru economie lui (Arta); St
tofonului (Co.
în luna ianuarie a.e., la
Redresarea producţiei de cărbune I.M.M.R. Soneria s-au re­ de recondiţionare. Celelal­ PETROŞANI:
(Unirea); Prol
te sînt mai pretenţioase,
nale (7 Noici
cere o puternică mobilizare a condiţionat piese şi suban- mai dificil de rofolosit, în PENI: Domniţ
(Cultural) ;
condiţiile respectării sigu­
samble în valoare de 2,1
(Muncitoresc) :
milioane lei. Se puteau ob­ ranţei circulaţiei pe calea Tridentul nu r;
colectivului şi un sprijin mai ţine rezultate şi mai bune ferată. ce atârni); LON
dacă nu existau unele de­ Inginerul Mihai Poenar, în Egipt ■” , i
substanţial din partea C.M.V.J. reglări în activitatea de de la serviciul proiectare- NOASA:
străbunica p.
producţie, datorate întreru­ tehnologie, ne spunea că, URICANI: Su (
mă tratez
(Urmare din pag. i) si se defectează mult prea perilor în alimentarea cu pentru a spori şi mai mult BRAD: Un ş.
des pentru a se putea ţine energie electrică. Dar lu­ eficienţa acestei activităţi, restru (Steaua
pasul cu repararea şi în­ na s-a încheiat şi ceea ce conducerea I.M.M.R. Sime- RAŞTIE : M
fiecare zi. înmulţind aces­ s-a putut face s-a făcut. ria a înaintat centralei (Patria); Arii.
te posturi cu productivita­ treţinerea lor. Activitatea de recuperare, (C.M.M.R.) propunerea de seriile I-II
tea planificată (6,308 tone La fel de adevărat este recondiţionare, refolosire catalogare pe unităţi a tu­ geoagiu-ba;
mercenarilor (r
pc post), rezultă că în lu­ însă şi faptul ca datorită s-a desfăşurat într-un ca­ turor pieselor recondiţiona­ tură): HAŢEG
na ianuarie nu s-a putut gradului scăzut de califica­ dru bine organizat, la ce­ te. Odată cu materializai
extrage o cantitate de 12 700 re a personalului electro­ le două secţii existînd o propunerii — în cursul
tone de cărbune. Aceasta mecanic, nu se prea poate preocupare sistematică, nului trecut — s-a stal:
fără a mai aminti că în a- interveni competent şi la continuă pentru înfăptuirea o colaborare fructuoasă. ;
batajul mecanizat din sec­ timp La toate acestea se măsurilor stabilite în a- prezent existînd între t*
torul III s-a obţinut o medie mai adaugă şi aspectele de ceastă direcţie. te întreprinderile schimb
de peste 12 tone pe post indisciplină tehnologică şi — Pentru noi, recondi- avantajoase de aseme.
ia productivitatea muncii, de muncă, din care cauză ) ţionarea pieselor de schimb piese. în catalogul amin
iar mai recent această me­ se înregistrează multe pier­ este. o sarcină importantă înaintat fiecărei întrepi .
die a crescut la 18 tone pe deri de producţie. Este con­ — sublinia luliu Verniches- deri, I.M.M.R. Simeria
post. Numai zece oameni cludent exemplul manevră­ cu, inginerul şef al între­ gura, pe 1981, ca spe>
în plus în acest abataj şi rii greşite a combinei de prinderii — economisind listă in recondiţionare
ar însemna cel puţin 120 ia sectorul 1, avarierea a- astfel însemnate cantităţi 25 de repere, iar pînă ia
Extr. I : 40,
tone extrase suplimentar pe cesteia şi întreruperea pro- de metal. în acelaşi timp, finele anului a ‘ajuns la 45. 04, 28. 21 77.
zi. Iată, deci, ce importan­ .ducţiei pentru două schim­ este şi o necesitate pentru Valoarea pieselor recondi­
Exlr. H i
te rezerve de creştere a buri. Dar vinovaţii n-au economia naţională, întru- ţionate în anul trecut a 35, 46. 10, 60,
producţiei de cărbune ar fost traşi la răspundere, cît anumite piese nu se fost de 24,6 milioane lei.
Fond de cîştl
fi numai în acest sens ceea ce denotă şi o lipsă (Urmare din png. 1} cantităţi de produse şi prin găsesc sau se procură foar­ în 1082, la reperele cunos­ lei.
Drept pentru care sugerăm de exigenţă din partea ce­ sistemul de achiziţii. Sînt te greu şi atunci sîntem cute se vor mai adăuga al­
Combinatului minier şi lor chemaţi să vegheze la 217 tone ; orz — 55 tone ; în satele comunei ţărani nevoiţi să ne asigurăm mi­ tele 15, în prezent aflate
Consiliului popular muni­ buna desfăşurare a activi­ sfeclă de zahăr—196 tone; care se evidenţiază prin nimul de piese. în ultimii în stadiul elaborării teh­
contribuţia pe care o au
cipal Petroşani analizarea tăţii. legume — 502 tone; fructe la fondul de stat. Aşa este ani ne-am îmbogăţit con­ nologiilor de execuţie. Două
dintre ele sînt deosebit de
tinuu experienţa la acest
aprofundată a situaţiei, mi­ Posibilităţi pentru reali­ — 108 tone ; lapte vacă — Viorel Adam din Almaş capitol, reuşind să punem importante. Este vorba
nei Livezeni şi bineînţeles zarea sarcinilor de plan pe 8 600 hl ; lapte oaie — 143 Săliste care a contractat la punct o serie de tehno­ despre recondiţionarea ine­ Timpul prob;
rezolvarea acesteia. luna.februarie ? „Mai mari hl; carne viu — 265,5 to­ 3 000 1 lapte, doi viţei şi februarie 1982:
deeît în luna trecută — a- ne ; lînă — 2 000 leg ; ouă logii în vederea recondiţio- lelor interioare ale rulmen­ fi rece, geroa
Dar să nu privim unila­ — 521 000 bucăţi. un porc, consăteanul său nării şi asimilării unor re­ ţilor — instalaţiile necesa­ Cerul va fl r
teral problema, pentru că firmă directorul întreprin­ Alături de cooperativele Emanoil Rotaru, cu 1 000 1 pere, sau confecţionării al­ re sînt aduse, iar linia teh­ nin. vîntui v.
mai există şi alte direcţii derii. în prima parte a lu­ agricole, o contribuţie deo­ lapte, trei viţei şi un porc, tora din piesele mari in­ nologică de cromare, care la moderat d
în care s-ar putea inter­ nii vom merge aproape de sebită la realizarea produc­ iar cooperatorii Marta Or- trate sub limita admisibilă se realizează prin autodo- Temperatura r
cuprinsă între
veni. Bunăoară, în cadrul plan, datorită intrării în ţiei destinate fondului de şa, din Sălciva — 2 500 1 de folosire. Spre exemplu : tare, este executată în pro­ minus 8 grade,
minei Livezeni se menţine funcţiune a complexului stat şi-o aduc gospodăriile lapte şi trei viţei, Matei din osii uzate se execută porţie de 80 la sută — şi ximâ între m
grade. Local s.
încă ridicat numărul defec­ „Pitic“, iar de pe la ju­ populaţiei. Aşa de exemplu, Laz, din acelaşi sat — inele de înălţare la vagon, a arcurilor exterioare de ceaţă, cu depi
ţiunilor electromecanice. De mătatea lunii, cînd vom gospodăriile ţăranilor coo­ 1 000 1 lapte, doi viţei şi piuliţe, din barele de trac­ la suspensia boghiurilor. ciură.
1
ia inginerul şef electrome­ primi oamenii promişi —- peratori din Sălciva vor un porc. Şi exemplele ar ţiune — fuse frînale etc. Ca urmare a muncii de Pentru zilei:
canic, Ştefan Toma, aflăm vom încerca recuperarea preda în acest an 20 bo­ putea continua. Căutăm să întrebuinţăm înaltă răspundere prestată februarie 1982*
că în ultima perioadă, în unei părţi din minusul a- vine (tineret şi adulte), 30 Oamenii Zamului, prin fiecare bucăţică de metal. de colectivele de la I.M.M.R. geroasă n,
acest domeniu, se observă cumulat pînă atunci. Sec­ porci, 800 hl lapte, 25 000 înţelegerea actualelor co­ — Care este ponderea Simeria, în anul trecut fi mai mul
ceaţă cu dep.
o îmbunătăţire a activită­ torul I deja este la plan, ouă, iar cei din Almaş Să- mandamente majore ce se pieselor recondiţionate la s-au executat la toate va­ ciură.
ţii, dar mai sînt multe de iar sectorul III, care a por­ lişte, sat din zona necoo- pun în faţa agriculturii, a vagoanele pe care le repa­ goanele reparaţii de calita­ La munte,
făcut, mai ales că, după nit foarte bine, are cele perativizată : 40 bovine (ti- întregii economii naţiona­ raţi ? te, respectîndu-se instruc­ cu cer variab
cum afirma ing. Traian mai mari şanse să-şi depă­ teret şi adulte), 25 porci, le, pot si trebuie să-şi a- — Pentru circa 80—85 la ţiunile de siguranţă a cir­ derat din est.
lordache, şeful sectorului I, şească substanţial planul 25 ovine, 600 hl lapte, ducă o contribuţie tot mai sută din totalul reperelor culaţiei si economisindu-se de serviciu: t
lexandrina).
multe utilaje şi instalaţii şi astfel să ajusteze reali­ 25 000 ouă, 100 kg lînă. mare la autoaprovizionarea do pe vagon există la ora peste 130 tone de metal.
tini vechi, îmbătrînite chiar zările întreprinderii". Toţi valorifică însemnate teritorială. actuală tehnologii stabilite UVIU BRAICA