Page 19 - Drumul_socialismului_1982_02

« SÎMBĂTĂ, 6 FEBRUARIE 1982 pag. 3

Fiecare comunist si se impună prin lapte Ie locul de munci!

EIUNE
mmmm
— Rolul organizaţiei imprima muncii acea ca­ cuvînt, care au întărit con­ chis, cu răspundere de co­
noastre de partid a crescut, litate de care are nevoie vingerea că schimbul A de munist, de către Teodor
ui s-a întărit mult în perioa­ pentru realizarea sortimen­ la O.S.M. -2 se bazează pe Fulaş, Ion Drăgan, Iordan
d**. săptA- da pe care o analizăm. Pu­ tului cerut, pentru economii un colectiv puternic de co­ Bagnev, Constantin Hoean, Adriana Kiselelf, Eugen Barbu
tem spune că rolul său la feroaliaje — mă refer munişti care poate şi tre­ Marin Pop Vore.ş, Cornel
u scai lin: chiar la acţiuni de recu­ buie să contribuie mai mult
Cehoslova- conducător s-a simţit per­ Rusii, de fiecare partici­ „DOCTOR ALFRED SAPSE"
t a II-a. manent în procesul de pro­ perare a fierului vechi, a la înfăptuirea sarcinilor pant. Fiecare s-a simţit I
e directă ducţie, iar activitatea poli- cărămizilor refractare şi calitative şi sortimentale implicat în neîmplinit*!, dar SAU TRIUMFUL GEROVITALULUI
ţti tico-educativă a fost con­ mai ales a celor bazice. ale oţelăriilor hunedorene.
politică „Personal nu sînt mulţu­ şi obligat să găsească so­ în acţiunea dc introduce­ ţii, autorii, temeinic do- i
programu- cepută ca o pîrghie de Propun noului birou pe luţii şi, mobilizîndu-se, să re şi răspîndire pe piaţa a- comentaţi asupra rezulta- j
conştientizare si mobiliza­ care îl vom alege să fie mit de modul cum se des­ mericană a medicamentului lelor obţinute cu Ge- 5
re a oamenilor la înfăptui­ mai ferm şi mai operativ făşoară activitatea econo­ mobilizeze pe cei din jur Gerovital Ii 3, produs al in­ rovital H 3, prezintă nume- î
rea sarcinilor economice. la înfăptuirea sarcinilor. teligenţei şi practicii medi­ roasele acţiuni întreprinse 4
«81a cale româneşti, un rol deo­ precum şi suportul ştiinţific »
„Tranzac­ Dar, după cum se ştie, în Adunarea de dare de sea­ sebit l-a avut dr. Alfred pe care s-a bazat dr. Alfred 4
ţii 4 anul trecut ne-am confrun­ ADUNÂRI generale de dări de seamă mă şi alegeri a organizaţi­ Sapse, născut pe meleaguri Sapse în răspindirea in sfcrăi- /
tic muzică tat cu probleme deosebite ŞI ALEGERI ÎN ORGANIZAŢIILE DE PARTID ei de bază, nr. 1 a fost o moldovene, la Piatra Neamţ. nătale a prestigiosului niedi
incasei Adriana Kisclcff şi Eugen canicnt românesc. în munca
privind aprovizionarea cu adevărată şcoală a respon­ Barbu reuşesc, prin cartea de cercetare, medicul nu s-a
unele materiale, iar noi sabilităţii în muncă, aşa „Doctor Alfred Sapse", sil oprit numai la programele 4
n-am lucrat tocmai bine în în îndrumarea şi urmări­ mică în schimb. Mă refer cum trebuie să fie fiecare redşa momente importante de oftalmologie şi geriatrie, »
din această acţiune finaliza­
rea disciplinei în muncă şi la partea organizatorică" tă eu un succes prestigios : ei a abordat cu competenţă I
acest domeniu. Nu ne-am adunare generală de partid. o altă latură a medicinei se- /
mobilizat suficient ca să tehnologice a fiecărui co­ — şi comunistul Antonie Cu comunişti ca Ştefan introducerea gcrovitalului in colului nostru : strcss-ul. în \
statul american Ne vad a.
munist. Popa nu a rămas la sta­ capitolul „Triumful gerovita- i
cmcrv-idărini mai bine rea­ diul constatării ci a arătat Tripşa, Teodor Fulaş, An­ în prima parte a cărţii fa­ lului" autorii pun in lumină ţ
nimă adusă cu mari Intervenţi a corn uni stu I ui măsurile ce trebuie luate tonie Popa, ion Drăgan, cem cunoştinţă cu doctorul această activitate şi infor­
Alfred Sapse, eu greutăţile
mează cititorul în legătură
i. Nici în acest an Cornel Deheleanu este re­ şi unde el însuşi are un Mircea Ungureanu, Cornel prin care a trecut şi s-a for­ cu factorii slrcsanţi şi cu po­
mat ca medic. Autorii cărţii
fi largheţe în apro- levantă pentru climatul cuvînt de spus. „Numai a- Rusu, Marin Pop Vereş şi nu au ocolit faptele semni­ sibilităţile de prevenire şi
rea cu materii pri­ responsabil în care mem­ şa facem o muncă de partid atiţia alţii, care se zbat ficative din anii de studii la înlăturare a „modernei" raa* t
»
ladii a secolului.
it* fierul vechi este brii de partid din organi­ eficientă !“. pentru rezolvarea proble­ Timişoara şi Bucureşti, ac­ Cartea „Doctor Alfred Sap- \
tivitatea desfăşurată în cîte-
‘mina oricui. Iată zaţia de bază nr. 1 de la Problemele creşterii pro­ melor organizaţiei din ca­ va circumscripţii medicale sc M cuprinde fapte reale, pu- *
! uV 'mie să se O.S.M. 2 (Combinatul side­ centului de scoatere a me­ re fac parte — probleme rurale din (ară, apoi lungul ţin cunoscute de marele pu­
blic, de aceea se citeşte cu
simţui atriotic al rurgic Hunedoara) au a- talului — indicator care ce se contopesc cu viaţa drum al afirmării, care a interes. Mulţimea termenilor
din
pornit
marile
clinici
i comunis* pentru nalizat, în cadrul adunării vizează in mod deosebit uzinei în care muncesc — bueurcştene, a trecut prin de specialitate nu ingreimea- (
ză lectura, dimpotrivă, o fac j
■ste de datoria noastră generale de dare de sea­ activitatea colectivului —, nici nu s-ar putea ca o a- clinica de oftalmologie de la mai antrenantă şi măresc do- i
sa sporim materialul recu­ ale gospodăririi judicioase Universitatea clin Geneva, şi rinţa de documentare a ci-
•itate; 12,30 mă şi alegeri, activitatea dunare de partid să nu fie s-a continuat în prestigioase \
folclorului perabil în producerea oţe­ desfăşurată, în care s-au a materiilor prime, reintro­ o şcoală. De la o aseme­ instituţii medicale americane, titorului.
ranpremie- lului, să reintroducem a- ducerea în circuitul econo­ în a doua , parte a căr- prof. iOAN BLAJ !
00 De la 1 angajat la muncă. Simţul nea analiză se pleacă cu
dian-clul> ; cest material în circuitul critic şi autocritic, sinceri­ mic a materialelor recupe­ certitudinea că fiecare co­
: it;,i5 Mic economic. Sînt convins că rabile, reducerea staţionă­ CAPITOLUL AL DOILEA
nadă; 16,30 tatea şi obiectivitatea cu munist poate si trebuie să
de muzi- membrii de partid din care s-au spus pe nume rilor la maşinile de încăr­ se impună, cu fapta, la Cele mai multe piese ale singură propoziţie. Ei bine, ^
00 Buletin schimbul nostru au şi ca­ lucrurilor au fost evidente care, dar mai ales proble­ lui Neil Simon au trecut de NCit Simon îşi reeditează l
- cultu- locul său de muncă. pe Broadway, triumfal, în succesul scenic pe ecran, ţ
şlagă- pacitate, şi maturitate po­ atît în conţinutul dării de mele disciplinei de produc­ studiourile din Hollywood. graţie cunoaşterii minuţioase L
serîi; 20,00 litică, si voinţă pentru a seamă cit şi în luările de ţie au fost analizate des­ LUCIA LICIU Asa s-a întimpla't cu „Hotel a mecanismului valului de i
cintece" ; Piaza", apoi eu altele, şi — nostalgie care stăpîncştc mu- £
inia; 20,10 după cum ilustrează grăitor zică, teatrul, filmul, toată »
2,00 Radio­ „Capitolul al doilea" — seria arta occidentală. în cel mai
urile dan- riu s-a încheiat. pur spirit al modei retro, re­
Mon stop în calitate de scenarist, gizorul Itobert Moorc (rea­
Marile probleme ale Deschiderea noului an de instrucţie al Neil Simon scrie foarte bine. lizatorul suculentei parodii t
Pe undeva intuim, e drept, „Cinei detectivi la miezul ţ
incitant şi că Arthur Mii Ier gcnioaselc idei ale scenariu- ţ
imzwBta. formaţiunilor de luptă din municipiul Deva că Tennessee Williams e mai nopţii") prinde din zbor in- i
prestărilor de servicii nuanţează mai profund de­ lui, demonstrînd eleganţă* .1
Ieri, la Deva, într-un ca­ prezentat raportul coman­ cît ci, dar Neil Simon fără vervă, mînuind actori'.
dru festiv, a avut loc tre­ dantului formaţiunilor pa­ îndoială este. un excelent cu­ virtuozitate. Toate acestea 9.n !
Legea cu privire la dez­ de la tîmplării. A înfiinţat, noscător al gustului public baza unei reţete mimai de el
1
ui al doi- voltarea industriei mici şi de asemenea, o secţie de cerea în revistă a gărzilor triotice din municipiu. Au şi al tehnicii dramalurgiee cunoscute. De-aici rezultă o
pico — se- patriotice, a detaşamente­ fost prezentate principale­ care nu dă greş niciodată. Ce realitate spectacologică deloc ,
; HUNE- a prestărilor de servicii a vopsele în ulei la care se lor de pregătire a tinere­ altceva poate dovedi faptul neglijabilă : publicul nu arc
ul stelelor generat noi căutări şi ini­ foloseşte în principal cal­ le obiective stabilite pen­ că Simon abordează cu suc- parte de nici un moment de j
(Flacăra) ; ci ta de la Vaţa, o secţie tului pentru apărarea pa­ tru acest an prin directi­ i c.es o temă care — pe lîn­ plictiseală. Din centră, ur­
iubire — ţiative în domeniul valori­ triei şi a formaţiunilor de va comandantului suprem, gă eă este eminamente me­ măreşte cu senzaţia tonică
irurgislul); ficării resurselor de care de tîmplărie (în cooperare apărare civilă, cu care pri­ lodramatică — a fost cu a- a deconectării secvenţele «-
ea Nordu- dispune oraşul Brad. cu întreprinderea de bu­ luptătorii angajîndu-se să siduitate frecventată de ne­ nci pelicule atrăgătoare, 2n
■etul caRC- Ţinînd seama de creşte­ nuri metalice Arad — sec­ lej 's-a deschis noul an de îndeplinească cu cinste, la număraţi dramaturgi ? Po­ care evoluează actori buni,
truetorul) ; instrucţie rezervat acesto­ un nivel calitativ superior, vestea unei a doua căsnicii, ca James Ca an, Marsh a Ma­
’reeătoarea rea continuă a rolului pres­ ţia Brad), o secţie de arti­ ra. Cu această ocazie a sarcinile ce le revin în asupra căreia planează a- son, Valerie Harpei*. Toc Bo-
me perso- tărilor de servicii, condu­ zanat din lemn (sculptat, mintirea primei soţii, moarte, logna. i
irie); LU- cerile cooperativei meşteşu­ pictat, pirogravat) farfurii, fost scos drapelul de luptă pregătirea pentru apărarea s-ar putea rezuma într-o AL. COVACI }
tra Noorie casete, bomboniere, vase, al gărzilor patriotice şi s-a patriei.
ictus Jaek găreşti „Moţul" şi coope­
VULCAN : rativei de producţie, a- ploşti, butoiaşe, o secţie de
>unde (Lu- cbiziţii şi desfacerea măr­ pufuleţi etc. De asemenea, brigadă şi de schimb, pen­
Piedone furilor din Brad si-au în acest an vor mai fi pu­ tru a dezbate problematica
■'; ANI- iniţiativelor muncitoreşti. La
irizează orientat atenţia ; .apra se în funcţiune o secţie recenta întâlnire ş-a pus în
acitoresc) ; dezvoltării ramurilor de pentru producerea de repe­
timid dar bază — lemn, piele — re din metal şi material discuţie modalitatea realiză­
tete zaţul) ; rii criteriilor iniţiativei ..Bri­
£ extrale- încălţăminte, confecţii, ar­ plastic pentru umbrele (în © Noi spaţii comerciale au gada înaltei productivităţi şi
roşie) ; O- tizanat şi altele. cooperare cu întreprinde­ fost date în folosinţă în a- de educaţie socialistă". Este
do umono Numai în anul 11181, coo­ rea de bunuri metalice A- cestc zile în Vulcan, la par­ şi aceasta o explicaţie a suc­
iul 420 — terul blocurilor predate re­ ceselor obţinute de minerii
(Flacăra) ; perativa meşteşugărească rad — secţia Brad) la ca­ cent în folosinţa locuitorilor de la Uricani / în realizarea
Capcana „Moţul" a înfiinţat o sec­ re vor lucra peste 50 fe­ din noul centru civic al o- sarcinilor la producţia de
sa de cul- ţie de încălţăminte lux (pe mei, o secţie de sifonerie raşului. Astfel, în blocul 1D cărbune. © Se apropie vre­
Ianeu Jia- veche) la Brad, şi răcoritoare, o ciupercă- de pe bulevardul Victoriei a mea fotbalului. Aceasta este
fost deschisă o modernă u-
tir mase plastice rie, alte unităţi şi secţii. nitate pentru prezentare şi anunţată şi dc meciul ami­
cal dintre Jiul şi U.T.A., ce
iale recuperabile, Rezultatele obţinute pînâ vînzare de mobilă, precum va avea Ioc mîine, ora 11,00,
de pălării (repa- în prezent nu reflectă insă şi o unitate pentru produse pe stadionul din Petroşani.
infecţii), o secţie bogatele resurse şi dispo­ lactate şi piine. © Construc­ ® Continuă să se afirme
torii din Uricani au predat
e ş.a. ceea ce a nibilităţi pe care le are un nou bloc de locuinţe în sportivii secţiei dc schi-fond Sala dc mese a noii cantine a minerilor (le la 1.51. Pe-
din Vulcan, a clubului spor­
bil ca valoarea Bradul în ceea ce priveşte cartierul Bucura, cele 60 dc tiv şcolar Petroşani. După trila, eea mal nouă unitate a I.A.C.C.V.J., unde zilnic sc
să crească în materialele, forţa de mun­ apartamente fiind repartizate ce luna trecută au obţinut pregătesc şi se servesc peste 6 500 porţii de mincarc.
0,2 milioane lei că, tradiţiile meşteşugăreşti familiilor de oameni ai mun­ locul I la ..Cupa Braşovia" __________ Foto: ŞT. NEMECSEK
1,2 milioane lei locale. cii, îndeosebi mineri din lo­ şi locul trei la „Cupa Rîş-
calitate. q Grija pentru lî-
a dezvoltat con- Aşa cum. s.-a subliniat la năra generaţie sc măsoară şi nov", prin Luminiţa Tran­
nunea la domi­ recentele congrese ale coo- prin noile dotări puse la dafir (elevă clasa a Vl-a), din comuna Brahaieşti,
ciliu, ceea ce a adus coo­ peraţiilor meşteşugăreas­ dispoziţia acesteia. în acest micuţii schiori atacă noi ten­ judeţul Galaţi, venise la
tîrgul din Haţeg să-şl
, 54, 3, 13, perativei, raportat la ace­ că si de producţie, a- sens, elevii casei de copii tative la „Cupa Bistriţa", ce vîndă marfa: oale de a-
se desfăşoară azi şi mîine
eaşi perioadă, un volum de chiziţii şi desfacerea măr­ din Uricani au beneficiat de la Fintînele, ca o avanpre­
400 000 lei faţă de 120 000 furilor, în viitor va un nou cămin, care de eu- mieră la campionatul naţio­ luminiu. Şi nimeni n-ar
, .4, 33, 05. rînd a fost utilat cu mobi­ fi avut nimic cu el, dacă
lei, urmînd ca la finele trebui acţionat mai in­ lier nou, în valoare de 90 000 nal al copiilor, care va avea 0 Dormind în post. Pa­
actualului cincinal să ajun­ tens pe dezvoltarea pres­ lei. © O bună tradiţie s-a loc în zilele de 13 şi 14 fe­ za. se ştie, trebuie să fie avea şi autorizaţie. Dar
ri: 1 370 72!) gă la 3,5 milioane lei. tărilor de servicii în spe­ statornicit la mina Uricani, bruarie a.c. numai... ochi şi urechi. aceasta îi lipsea cu desă-
în perspectiva apropiată cial în ramurile lemn şi de a sc organiza întîlniri pe­ C. IOVANESCU Acest elementar lucru îl vîrşire. Aşa că, după în­
riodice cu minerii şefi de
se prevede dezvoltarea şi metal (care vor creşte de ştiau şi paznicii Miruţ cheierea formalităţilor de
aplicare a legii, V.D. a
înfiinţarea de noi secţii peste 2 ori şi respectiv de Suciu (magazinul „lllpia"), plecat să-şi procure au­
cum ar i'i : secţie de pre­ 3 ori) precum şi pe creşte­ Mircea Munteanu (S.M.A.)
lucrare a sorgului şi a ră­ rea ponderii olăritului, în­ si Traian Băbuţă (Liceul torizaţia.
i pentru 6 chitei (în cooperare eu deletnicire cu vechi tradi­ Norocoşii industrial nr. 5). Numai o Autor de... furturi.
Iremea va C.A.P. Brad), o tîmplărie ţii în zona Bradului (mai că ei, noapte fiind, şi-au în cursul anului trecut
noaptea, pentru export .ş.a. ales la Obîr.şa), a sculpturii Iară... noroc ! tras cuşmele pe urechi şi s-au. comis mai multe
k mult so­ La rîndul său, cooperati­ furturi în municipiile De­
sul! a slab în lemn, tradiţie trecută 15,30, iar programul nos­ pleoapele pe ochi si... vi­
sud-est. va de producţie, achi­ din generaţie în generaţie Am cunoscut zilele suri frumoase. Drept pen­ va, Hunedoara si Cluj-
liniă va fi ziţii şi desfacerea mărfu­ — la Bulzeşti, Blăjeni, Bu- trecute şi citi va noro- tru de lucru este de la Napoca. Autorul ? O vre­
tlnus 13 şi rilor, alături de activitatea ce.ş, Stănija, Leauţ, Dobroţ orele 8—16. tru care, organele de mi­ me a rămas necunoscut.
jr cea ma­ coşi cîştigători la „Lo- Cum cîştigătorii în liţie din municipiul De­ Dar zilele trecute, orga­
us 2 şi 3 desfăşurată pentru autoa- ş.a. to“, care ■— totuşi — se cauză nu vor nici mă­ va le-au amintit prover­
•a semnala provizionarea teritorială, a Dezvoltarea prestărilor, de nele de miliţie din Deva
ire de chi- pus un accent deosebit pe servicii va folosi deopotri­ consideră.... fără noroc ! car să gîndească a se bul „Cine nu deschide o- au avut plăcerea =ă-l cu­
dezvoltarea unor secţii de vă unităţilor cooperaţiilor Motivul ? învoi de la serviciu, pen­ chii, deschide punga". noască şi să-l reţină la
de 7 şi 8 prestări servicii atît în o- şi de gospodărire comuna­ — Nu reuşim să in­ tru a se încadra în pro-' ® Fără autorizaţie. „Ia o discuţie. Este Horea
rerae rece, raşul Brad, cît şi în'satele lă, care în felul acesta îşi trăm în posesia sumelor gramul ilogic al agenţi­ oaia ! Aluminiu garantat I Lăcătuş, în vîrstă de 28
Cerul va eîştigate — ne mărturi- ei, nu rămîne altceva Ia“... Dar n-a mai cum­ de ani, cu domiciliul în
tin. Local, din zona Bradului. Astfel, vor spori veniturile, vor de făcut decît ca Admi­
rc de chi- pe lîngă secţiile existente putea să-şi aducă o şi mai seau ei — pentru sim­ părat nimeni nici o oală, Hunedoara. Discuţia nu
la sfîrşitul anului 1980, a mare contribuţie la buna plul motiv că plata a- nistraţia j udeţeană Lo­ pentru că le-a luat cine­ s-a încheiat încă. pen­
pus în funcţiune şi o serie to-pronosport să găseas­ va pe toate, eu tot cu tru că H.L. îşi aduce cu
erne rece, aprovizionare, la servicii cestora se face la Agen­ că soluţia realistă a pro­
vint ao- de alte secţii de producţie, prompte şi de calitate pen­ ţia Loto-pronosport din vînzător. Acesta, pe nu­ greu aminte dc unele în-
Meteorolog prin care s-a urmărit pre­ tru populaţia de la oraşe gramului, dacă vrea să mele lui Valeriu Dinca, tîmplări din viaţa lui.
ncenco A- strada G. Enescu nr. 10, nu răniînă fără clienţi
lucrarea unor materii pri­ şi sate. Rubrică realizată cu sprijinul
me locale precum şi a de­ numai între orele 10— (I. Dămiţiu). inspectoratului judeţean de interne
şeurilor de lemn .şi furnir VASILE PÂŢAN