Page 1 - Drumul_socialismului_1982_04

jjjsteJleto»
SAlA Lii’TU^A
E A M P Ă M i A Ă G R 8C 0L & D E P R I M Ă V A I Ă

Buna organizare a muncii îşi arată roadele

rajeră. Mai avem de plan­
© Unităţile agricole din Consiliul unic agroindus-
trial Ilia au terminat însămînţarea sl'eclei de zahăr tat doar 5 ha cu cartofi
şi mazării furajere o Cartofii au fost plantaţi pe 144 din 35. Mecanizatorii Ro-
ha o Sfecla furajeră s-a î»sămînţat pe 150 ha; mulus şi Remus Bolea,
Ionel Sori nea si Titus Bur-
za şi-au făcut şi î.şi fac
întrecerea pentru reali­ în unităţile consiliului nos­ pe deplin datoria la pre­
zarea la timp şi în bune tru” — ne relata Radu Ti- gătirea terenului şi la se­
condiţii a lucrărilor de cuşan, inginer şef al aces­ mănat, lucrări care întru­
pregătire a terenului şi în­ tui organism — mecaniza­ nesc condiţiile agrotehnice
sămînţarea culturilor de torii şi cooperatorii mun­ şi db calitate stabilite pe
primăvară se desfăşoară cesc cu abnegaţie şi răs­ culturi. O activitate inten-
C O l U m i O L U ! cu intensitate pe ogoarele pundere, iar rodnicia» mim»- să, bine organizată am în­
unităţilor agricole socia­ Cii lor şi a cadrelor de tâlnit şi la C.A.P1 Ilia unde
liste din Consiliul unic a- specialişti se concretizează Sabin Crişan, în tarlaua de
Anul XXXIV» nr. 7587 JOI, 1 APRILIE 1982 4 pagini - 50 bani groindustrial Ilia. îndru­ în realizări de' prestigiu. peste „Valea Bătrînă" şi
marea şi coordonarea în­ Ani încheiat însămînţarea Dănilă Roman, la brigada
tregii activităţi de către griului de primăvară — Brîznic, plantau cartofi;
organele şi . organizaţiile 169 ha, sfeclei de zahăr — iar Maxim Brumaru şi
50 ha, mazării furajere —
lucrau
P L E N A R A C O M IT E T U L U I C E N T R A L de partid asigură folosirea 160 ha. Am semănat 90 ba Gheorghe Şerban pregătirea
din plin a timpului de lu­
la
cu
discurile
cru şi utilizarea cu randa­ trifoliene şi 150 ha» din terenului. Alături de meca­
ment sporit a tractoarelor, din cele 189 pe care culti­ nizatori munceau coopera­
A L P A R T ID U L U I C O ilJ lS T R O M Â N utilajelor şi maşinilor a- tuaţie bună avem şi» la torii Toader POenar, Anto­
văm sfeclă furajeră; O si­
gricole de semănat şi plan­
Jurca,
Gălean,
Aurel
nie
tat, iar buna organizare a plantarea cartofilor. Din Viorel Părăoan, Oct'avian
muncii, disciplina, ordinea cele 265 ha planificate s-au Bota şi alţii; care trans­
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae cîrlu, Gheorghe Vladj Ion Teşii, Paraschiv
1
plantat 144. între unităţile
Ceauşescu; secretar general al Partidului» Benescu. î.şi arată din plin roadele. cu cele mai bune rezulta­ portau sămînţa» şi alimen­
Comunist” Român, miercuri) 31» martie, a 1». în cadrul plenarei a fost examinat te se numără asociaţiile tau maşinile cu cartofi.
avut loc plenara Comitetului Centrali al şi aprobat în- unanimitate Raportul pri­ economice intercooperatiste Aici s-au plantat 35 lla» cu
1
Partidului» Comunist Român; vind' situaţia cconomico-financiară pe an­ cartofi din 55; Cu bune
Plenara a adoptat' în unanimitate, ur­ samblul economiei naţionale, rezultată pe Grind şi Ilia, cooperativele rezultate se înscrie în rea­
agricole Răduleşti, Roşeani,
mătoarea ordine de zi : bază de bilanţ, în anul 1981. Teiu, Ohaba, Bretea Mure- lizarea sarcinilor şi C.A.P.
Bi'ănişca, unitate din Con­
V. Raportul privind» situaţia economico- Comitetul Central al Partidului Comu­
1
Gurasadaj
Sălciva,
1
financiară pe ansamHHil economiei naţio­ nist» Român a apreciat că în anul 1981 au şană, Lăpuşnic, iar între siliul unic agroindustrial
Ilia,
nale, rezultată» pe bază de bilanţ, în anul fost obţinute rezultate importante în dez­ mecanizatorii care se evi­ Dev.f, unde s-au plantat
19811 ” voltarea economică şi social-culturală a denţiază în muncă se află 40 de ha cartofi» din 90
şi s-au semănat 20 ha din
1
2. Raportul privind realizarea progra­ ţării; în creşterea potenţialului produc­ Pâscu Uărmăzan, Viorel • 25 eu sfeclă de zahăr. 10
mului de producere a energiei în cin­ tiv şi telinico-ştiinţific al economiei na­ Grişan, Gheorghe Moţ, Va­
cinalul 1981—1985 şi dezvoltarea potenţia­ ţionale, în lărgirea şi modernizarea, for­ sile Riisu, Nicolae Lungu lla ou mazăre furajeră şi
lului energetic al ţării pînă în 1990) ţelor db producţie, în ridicarea eficien­ si alţii. 15 ha cu trifoliene, evi-
3) Raportul privind' rezultatele reoen- ţei economice şi perfecţionarea conduce­ în toate unităţile se denţiindu-se prin munca
1
sămîntului animalelor domestice, de la 1 rii economico-sociale, în sporirea avuţiei munceşte cu rezultate bu­ depusă» mecanizatorii Eu­
februarie 1982 şi unele măsuri pentru rea­ naţionale şi; ca urmare, s-a asigurat în­ ne. în cooperativa noastră gen Mîrza, Viorel Siininic
şi
Maria
cooperatoarele
lizarea programului de întărire a auto- făptuirea Programului partidului de ri­ — a ţinut să ne precizeze Părăoan; Cornelia Giura,
condticerii şi autbaproVizionării teritoria­ dicare continuă a nivelului de trai ma­ inginerul şef al C.A.P. Gu- Maria Trifan. în toate uni­
le, precum şi asigurarea aprovizionării în» terial şi spiritual al tuturor cetăţenilor. rasadn, Nicolae Nicula- —
bune condiţii» a populaţiei. Realizarea de către unităţile economice dacă nu venea ploaia ter­ tăţile însămînţările din
1
4; Raportul cu privire Ia efectivul, com­ a unei» creşteri cu 12,3 la sută a benefi­ minam miercuri însă- prima epocă se vor fina­
poziţia şi structura organizatorică» a parti­ ciului net, a unui excedent de peste 8,5 mînţările din prima opa­ liza în câteva zile şi peste
tot se acţionează la pre­
dului la 31 decembrie 1981. miliarde lei la bugetul statului, precum că Dar .şi ploaia n venit gătirea terenului în vede­
5. Raportul cu privire Ia activitatea şi a unui excedent de peste 300 milioane tocmai la vreme. Avem rea trecerii la semănatul
desfăşurată în anul 1981 de către orga­ dolari la balanţa comercială a României sub brazdă sfecla de za­ porumbului.
nele de partid, de stat şi organizaţiile de constituie succese importante în măsură hăr, mazărea si sfecla fu­ N. BADIU
masă pentru înfăptuirea politicii de cadre să asigure înfăptuirea în continuare a
a partidului. Programului partidului de ridicare conti­
(i. Raportul privind activitatea de re­ nuă a nivelului de trai material şi spiri­ Re in tor şi la sat,
zolvare a propunerilor, sesizărilor, recla- tual al poporului.
matiilor şi cererilor oamenilor muncii în Rezultatele înregistrate confirmă realis­ el lucrează acum in
19814 ......... mul» şi justeţea politicii partidului, care
7. Raportul privind activitatea interna­ aplică în mod creator adevărurile gene­
ţională a partidului şi statului în 1981» şi rale, legităţile socialismului, la condiţiile * sectorul zootehnic
principalele orientări în politica externa istorice concrete ale României şi la a că­
în anul 1982. rei fundamentare un rol important îl are Pe Gheorghe Barbu l-am terea ovinelor, din produse­
Ea plenară au participat; ca invitaţi, secretarul general al partidului, preşedin­ întîlnit, zilele trecute, după le obţinute valorilicind exce­
prlm-secretâri ai comitetelor judeţene de tele republicii,, t o v a r ă ş u l Nicolae terminarea programului de dentul pe bază de con­
parlidi cadre de condticere din ministere, Ceauşescu. lucru de dimineaţă, în graj­ tract,
instituţii centrale, organizaţii de masă şi Plenara a evidenţiat că succesele obţi­ dul pentru vaci cu lapte, de Un alt exemplu de înţele­
obşteşti, redactori şefi ai presei centra­ nute ilustrează elanul şi abnegaţia cu încălţăminte la brigada din Ohaba de gere a chemării adresate de
Fabrica
le care nu sînt membri ai C.C. al P.C.R. care oamenii muncii de la oraşe şi sate Hunedoara; de Croitorul de sub Piatră, a C.A.P. Sălaşu secretarul general al parti­
în cadVul dezbaterilor au luat cuvîn- — români, maghiari, germani şi- de alte feţe Maria Chereji a obţi­ de Jos. Aşa am stabilit — dului, tovarăşul Nicolae
tul tovarăşii: Pavel A'ron, Ion Sîrbu, naţionalităţi — întregul popor au acţio­ nut locul I pe secţie în ne spune interlocutorul — să Ceauşescu privind reîntoarce­
Alexandrina- Găinuşe, Vasile Secliel, Fer- nat în strînsă unitate, sub conducerea întrecerea socialistă pe a- ne rinduim zilnic îngrijitorii, rea unor muncitori la sate,
şi
nuî
menţinindu-se
1981,
dinand' Nâgv, Constantin Cri.şan, Miu Do- partidului, a secretarului său general, în prezent printre fruntaşii pentru a nu lăsa animalele unde să se încadreze în sec­
brescu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina secţiei singure. Supraveghem păstra­ toarele de producţie de ba­
Ciobanu, Fon Lăzărescu, Trandafir Co- (Continuare in pag. o 2-a) Foto: VIRGTL ONOIU rea temperaturii corespunză­ ză ale C.A.P., în special in
toare în adăpost, asigurarea zootehnie, unde este nevoie
apei necesare, urmărim com­ de buni meseriaşi, de cei
Mobilizare masivă ch forţe pentru urgentarea lucrărilor portamentul animalelor a din mai harnici şi pricepuţi coo­
grupă
pentru
le
fiecare
şi
oferă
tînărul
peratori,
ii
putea feri de îmbolnăviri şi Mihai Hoza. După ce a lu­
a dirija, cu sprijinul cadre­ crat ca sudor la Petroşani,
S-au împlinit' şase» ani rile aferente, multe de subterană — obiectiv aflat lotului centrala subterană).
de oîndi au început lucră­ mare complexitate tehnică, în stadii înaintate de exm- Florin Mandai : „Dacă am lor de specialitate, procesul nu s-a împăcat cu gîndut
rile de construcţie a hidro­ dispersate pe o întinsă zo­ cuţie —, pe aducţiunea se­ reuşit să predăm în de- de reproducţie. Aici impre­ că va rămine muncitor na­
centralei de la Rîu Mare- nă geografică, apoi» salba cundară (în punctele de la vans la< montaj grupurile sionează plăcut spiritul de vetist, care să-şi procure
Retezat. Realizările din a- de microhidrocent'rale în Rîuşor şi Nucşoara), unde, hidrogeneratoare nr. 1 şi ordine şi curăţenie. Interlo­ hrana din munca altora, cînd
ceşti ani sînt multe,, im­ aval, spre Haţeg. Ne bucu­ de asemenea, au fost ma­ nr. 2, aceasta se datore.şte cutorul işi exprima însă amă­ el singur şi-o poate produ­
portante, maii ales că — răm de un sprijin sub­ jorate efectivele. „Am fi­ în» bună măsură» unui spe­ răciunea pentru faptul că ce la ţară. Ca urmare, s-a
pentru ai putea munci cu stanţial» din» partea condu­ nalizat deja citeva lucrări cialist de excepţie în ase­ unitatea nu şi-a putut asigu­ încadrat ca îngrijitor de ani­
spor — constructorii» şi-au cerii» de partid şi de stat importante — relevă inter- menea lucrări, Ignat lo- ra in totalitate din producţie male la brigada din Galaţi,
durat aici, în inimă» de sif. Gofrajele executate de proprie furajele. a C.A.P. Pui. Aici obţine zil­
munte, adevărate orăşele, brigada pe care o condu­ Comunistul Gheorghe Baf- nic, de la lotul de animale
cochete, cu tot confortul HWESTITHLE ce sînt! de calitate excep­ tiu ne-a vorbit cu mult in­ pe care le îngrijeşte cîte
necesar. Acum a sosit vre­ ţională, asigurînd aseme­ teres despre grija ce o dove­ 50-60 I lapte. De la înce­
mea finalizării, pe rînd; a nea calitate şi betnanelor. deşte faţă de cele 17 ani­ putul anului a şi obţinut de
lucrărilor şi obiectivelor „Eu sînt doar un om şi male, pe care le are in pri­ la vacile din lotul său cinci
importante. La» sfîrşitul fără priceperea şi, dărui* mire. Ne-a mărturisit că nu viţei, producţia de lapte fiind
săptămânii trecute am con­ Pe amenajarea hidroenergetică rea» în muncă ale unor se prea poate lăuda cu pro­ in creştere. In ziua cînd l-am
semnat, la faţa locului) dulgheri ca Iosif Catană, ducţia de lapte, dar există întilnit la muncă, II ajuta şi
două asemenea» evenimen­ Rîu Mare-Retezat Simon Ştefan II, Câdar condiţii ca situaţia să fie sora sa, Voi'clvţa. Alteori,
te : străpungerea galeriei Ştefan, Bozga Dănuţ, nu mult îmbunătăţită şi recupe­ ne-a spus el, il ajută şi A-
de fugă şi predarea» la am fi reuşit prea multe — rate restanţele. După ce driana, care este elevă in
montaj» a celui de al II-lea — in oameni, utilaje, ma- locutbrul : excavaţiile în a adăugat, eu. modestie, timp de patru ani a lucrat clasa a Vlll-a.
grup hidrogenerator. teri ale — şi colectivele centrala subterană, stră­ pe şantierele de construcţii Adunarea generală a coo­
noastre, sub îndrumarea pungerea galeriei forţate, Ignat Iosif*. Noi ne-am an­ din Haţeg şi Valea Jiului, peratorilor i-a aprobat lui
— Din Programul ener­ gajat ca -pînă la 1 Mai n-a mai putut rezista insis­ Mihai Hoza un loc pentru
getic pe cincinalul 1981»— organizaţiilor de partid, puţul castelului de echi­ a.e. să terminăm toate lu­ tentei chemări a satului, construcţia unei case, ţinind
sînt hotărîte
1985 şi dezvoltarea poten­ fice strădaniile să-şi intensi­ libru, străpungerea gale­ crările de la centrala sub­ unde a înţeles că are con­ seama de dorinţa lui de a
în
muncă
ţialului .energetic al ţării şi să apropie cît mai mult riei de fugă. Altele sînt terană. Nu s-a-ntîmplat diţii depline de afirmare prin se stabili definitiv aici, pen­
pînă în 1990, stabilit pe termenele de finalizare a în stadii avansate, la alte­ vreodată să nu ne ţinem muncă, Acţionînd cu răspun­ tru a lucra in sectorul zoo­
baza hotărîrilor Cbngresu- ac'estei mari hidrocentrale. le trebuie să zorim cît măi de cuvînt". dere muncitorească, alături tehnic. Interlocutorul ne-a' re­
lul al XH-lea al P.C.R., mult pentru a ne înscrie Am parcurs ultima lu­ de ceilalţi ingrijitori de ani­ latat că este satisfăcut de
nouă ne revin sarcini d§ După cum ne spunea Ti- în termenele planificate. crare, finalizată sîmbătă : male a reuşit să schimbe în noua sa meserie, că se sim­
mare importanţă — sub­ berlu Micu, inginerul şef Avem oameni de ispravă galeria de fugă, în lungi­ bine faţa zootehniei la C.A.P. te stimulat să depună o
linia Silvestru Jeledinţan, al grupului de şantiere, şi sperăm să facem lu­ Implicat cu întreaga putere muncă de calitate pentru a
secretarul comitetului db ritmurile de lucru pe ame­ cruri bune aici, în Rete­ me de 776 m; Specialiştii de muncă in realizarea pro­ obţine producţii superioare,
1
prezenţi
au
la
eveniment
partid al Grupului de şan­ najare sînt bune. Se ac­ zat". apreciat calitatea lucrării, gramului teritorial de auto- ceea ce-/ dă posibilitatea
tiere Rîu Mare-Retezat. ţionează cu forţe sporite Despre unii oameni; me­ iar Horaţiu Borca, secreta­ aprovizionare, Împreună cu ca, in lumina proiectului Le­
Avem de finalizat, Cit mai îndeosebi pe aducţiunea seriaşi cu experienţă, tre­ rul comitetului de partid părinţii, Gheorghe Barbu se gii retribuirii muncii în uni­
repede cu putinţă, centra­ principală, unde se înre­ cuţi prin şcolile Bicazului, preocupă şi de creşterea a tăţile agricole cooperatiste,
la subterană, respectiv ce­ gistrează rămîneri în urmă Argeşului, Someşului, Lo­ DUMITRU GHEONEA cinci bovine in gospodăria să obţină ciştigUri la nivelul
le două grupuri de cîte faţă de plan, dar şi la ba­ trului Sau Porţilor de Fier,, persănală, din care trei vaci celor realizate in industrie.
167,5 MW, cu tonte lucră­ raj, în-aval, la centrala doreşte să vorbească şeful (Continuare în pag a 3-a) cu lapte, precum şi de creş­ N. TiRCOB