Page 3 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 3

JIUI NR. 7587 <S> JOI, I APRILIE 1982                                                                                                                               pag. 3
    ►*»»•»■ •/•mt/iv'i'.• rvrwvcmwrvw--y-min n~ HM~i nT« ri ii> < 11 m n m wmmm mu i iuiimhu mb

                         In     mare diplomat şi om politic român                                    a   IN   SPRIJINUL   MUN­
    wmsm                                                                                           CII   DIN   AGRICULTURĂ.          IWVESTITIILE
                                                                                                   Întreprinderea   cinemato­
                   Născut  io  4  martie  1882,   nu  putea  fi  încălcat  fără  a   păcii  în  Europa.  Pactul  bal­  grafică   judeţeană,   în   co­
                  ia  Ctaiova,  Nicoiae  Titules-   deveni   agresor.   în   acest   canic  s-a  semnat  ia  9  fe­  laborare   cu   cooperativele
       femeilor   cu  a  desfăşurat,  între  cele   sens,  propunerea  de  defini­  bruarie  1934,  la  Atena,  de   agricole   de   producţie   din   (Urmare din pag. 1)
                  două  războaie  mondiale,  o   re  a  agresiunii,  făcută  de   către   România,   Grecia   şi   Băcia,   Simeria   Veche   şi        „vin"  cu  maşina  de  perfo­
     In Paris                                                                                                                                          rat  la  secţiune  plină.  An­
                  prodigioasă  activitate  pe  a-   către  delegaţia  sovietică  cu   Iugoslavia,  care  şi-au  asu­  Cristur  a  organizat  la  că­
    îlturală      rena   diplomaţiei   româneşti.   ocazia  Conferinţei  dezarmă­  mat  obligaţia  de  a  menţine   minele   culturale   din   loca­  a)  şantierului  nr.  1  —  u-   gajarea   color   doi   a   fost
     tineretului                                                                                                             zină,  a  ţinut  să-i  eviden­  susţinută   şi   de   maistrul
    sar, programu-  Un  prim  pas  important  pe   rii  de  la  Geneva  din  1933,   ordinea   teritorialâ   existentă   lităţile   respective   un   ci­  ţieze   pe   muncitorii   cei   minier   Gavrilă   Nuţaş.   Ea
                  plan   poiitico-diplomatic   îl   a  fost  acceptată  de  diplo­  şi  îşi  garantau  mutual  secu­  clu  de  acţiuni   pe  margi­
    al :          face  după  făurirea  statului   matul român,        ritatea graniţelor.         nea    filmelor   artistice   mai  destoinici  care  au  exe­  trebuie  însuşită  şi  de  co­
    tea   economică                                                                                                          cutat-o.  „Din  centrala  sub­  lectivul  de  la  maşina  de
     chestia   Nicu-   naţional   unitar   român,   cu   O  convenţie  de  definire  o   Contactele   realizate   cu   româneşti   ,,Desfăşurarea",   terană  spre  aval  au  lucrat,   perforat   la   secţiune   plină,
    rlcScu        prilejul   semnării   Tratatului   agresiunii   s-a   semnat   la   prilejul  discuţiilor  în  legătu­  „Iarna bobocilor" şi „Ciu-   pentru  a  se  grăbi  termina­
     contemporană   de  pace  de  la  Trianon,  cu   Londra, fa 3 iulie 1933 de  ră  cu  definirea  agresiunii  şi      linii   Bărăganului’'.   La   cu   dăruire   şi   entuziasm,
    n  ţări  le  tle  idei   Ungaria,  din  iunie  1920.  în­          a  teritoriului  au  creat  o  a-                     formaţiile   conduse   de   E-   rea   unui   tronson   impor­
    icrele   cunoaş-                                                                              1  reuşita  acţiunilor  a  cola­  mil  Miron  şi  Ioan  Pop,  şe­  tant   al   aduoţiunii   princi­
    iCriaî   ştiinţific   sărcinat  de  guvern  să  sem­               propiere  între  Titulescu  şi   borat şi Liviu Oros.  fii   de   schimb   Dragomir   pale.
    ele   cSntecului   neze  acest  document  istoric,                 delegatul  Uniunii  Sovietice,
    t).           diplomatul  român  s-a  dove­     Centenarul         în  baza  celor  hotărîte  în                         Ivu   şi   Pavel   Călăceanu,   Am   consemnat   şi   hotă-
                  dit  'un  neobosit  şi  iscusit  ne­                 cadrul   sesiunii   Consiliului                       brigada   mixtă   a   lui   A-   rîrea   colectivului   de   la
    mmasmm                                     Micoîae Titulescu                                                             lexandru  Baboş  —  care  a   baraj   exprimată   de   şeful
                  gociator,  bazat  pe  o  largă                       permanent  al  Micii  înţele­  Primim la redacţie
     Qwmz         documentaţie  privitoare  -  la                      geri,  ţinute  Io  Zagreb,  în  ia­                   realizat   şi   randamente   de   şantierului   nr.   3,   Aurel
    •ms/mssumi                                                                                       Ziarul  „Drumul  socia­  37   ml/lună   —,   maiştrii   Dan,  de  a  munci  mai  mult
                  drepturile României.      către  U.R.S.S.  şi  ţările  înve­  nuarie  1934,  diplomatul  ro­                                         şi  mai  bine  în  acest  an,
        I : 5,00 tta-   După  ce,  pentru  a  doua   cinate,  iar  la  4  iulie  aceeaşi   mân  a  întreprins  contacte  şi   lismului",  în  atenţia  to­  Gavrilă   Nuţaş   şi   Vasile
       dhnineţii; 7,00                                                 a  început  conversaţii  cu  Lil-   varăşului redactor şef.  Mierlici,   subing.   Petru   pentru  a  apropia  de  fina­
        8,00 Revista   oaia  preia  conducerea  Mi­  convenţie  a  fost  semnată  de                 Vă   informăm   că   în   Groşan,  reuşind  să  termi­  lizare   barajul,   şi   convin­
       Curierul me-   nisterului  de  Finanţe,  este   U.R.S.S,,  Cehoslovacia,  Iugo­  vinov,  comisar  al  poporului      ne   betonarea   galeriei,   pe   gerea   şefului   şantierului
         lauletin de   numit  ministru  plenipotenţiar   slavia,  România  şi  Turcia.   pentru  afacerile  externe  ale   perioada   1—30 martie
       ispundcm as-                                                    Uniunii  Sovietice.  Ca  urma­  1982,   întreprinderea   de   tronsonul  lor,  de  422  ni,   nr.  4  av  al,  Kemecsei  Şte­
        î0,oo Buletin   şi  trimis  extraordinar  în  An­  Contribuţia  lui  Titulescu  în         transporturi   auto   Hune­  cu  două  luni  în  avans  fa­  fan :   „Acum  timpul ng
        Moment fol-   glia,  calitate  in  care  se  con­  această   problemă   a   fost   re,  ia  9  iunie  1934  au  fost   ţă  de  grafice.  Din  cealaltă   permite  să  lucrăm  în  ritm
       MUzicA uşoa-   sacră  exclusiv  activităţii  di­                stabilite   relaţii   diplomatice   doara  a  transportat,  pen­                mai  bun  şi  ne  vom  strădui
       rmaţii corale                        deosebit  de  însemnată,  fapt   între România şi U.R.S.S.  tru   Combinatul   siderur­  parte   —   de   la   debuşare
        discuri Elce-   plomatice.          pentru  care  unii  jurişti  oi                        gic   Hunedoara   cantita­  spre  centrală,  pe  un  tron­  ca   prima   mierohidrocen»
        l Buletin de   Nicoiae  Titulescu  a  fost   vremii   considerau   definiţia   Tratatele  de  asistenţă  în­        son  de  354  m  —  au  lu­  trală  din  aval,  de  .ia  Clo-
       Sîntem copiii                                                   cheiate  în  1935  între  Franţa   tea  de  100  845  tone  cal­  crat  alţi  meseriaşi  destoi­  potiva,  să  intre  în  func­
       > Publicitate:   întotdeauna   preocupat   de   agresiunii  ca  „formula  Titu-   şi  Uniunea  Sovietică  ca  şi   car,  faţă  de  105  660  to­
      le- ştiri ; 12,0,1   stabilirea   şi   îmbunătăţirea   lescu-LItvinov".  Din  iniţia­        ne,  cit  era  planificat  pe   nici,   între   care   şefii   de   ţiune   ia   termenul   planifi­
         folo :  mini   relaţiilor  României  cu  toate   tiva  diplomatului  român,  la   între  Cehoslovacia  şi  Uniu­   brigadă   Vasile   Găbureanu,   cat".  La  rîndul  său,  ingi­
      Magazii. ich'   statele,  şi  în  special  cu  ce­               nea  Sovietică  au  determinat   intreaga   lună.   Preconi­  Teodor   Munteanu   şi   Ni­  nerul   şef   electromecanic
        12,-ii Avan-                        16  februarie  1933  se  sem­  pe  Titulescu  să  reflecteze  la   zăm  o  depăşire  a  pla­
      i(«-TV. ; 15,00   le  vecine.  Ideea  lui  era  de   nează  !a  Geneva  un  pact             nului in această   lună  coiae   Budrincă,   artificierul   a!   grupului   de   şantiere,
        ; 13,00 Club  a   realiza   securitatea   ţării                un  tratat  asemănător  între   cu peste 5 000   tone  Teodor   Averiţei,   mecanicii   Viorel   Vasnea,   considera
     18.00  Buletin   noastre  prin  tratate  regiona­  prin  care  se  dădea  Micii  în­  România  şi  ţara  vecină  de    Ioan   Botnar   şi   Nicoiae   că  parcul  de  utilaje  poa­
     i Sfatul me-                           ţelegeri  caracterul  unui  or­  la  răsărit,  Pe  această  linie,   calcar.                               te  fi  mai  bine  întreţinut  şi
     ifuzică popu-   le   de   asistenţă   mutuală   ganism   internaţional   unifi­                 Ne  folosim  do  acest   Giurcanu.  „Am  betonat  şi
     hliieă şi ov-   pentru   apărarea   integrităţii                  el  iniţiază  conversaţii  cu  Lit-   prilej   pentru   a   aduce   aici  100  m  şi  acum  vom   folosit,  astfel  incit  aportul
      agricultură ;  teritoriale  şi  de  a  relua  re­  cat.          vinov  în  vara  anului  1936.                       continua  ceea  ce  ne-a  mai   colectivului  secţiei  auto  la
      es ştiri ; 17,OS                        Preocupat   de   asigurarea   Discuţiile  urmau  să  fie  con­  din  nou  mulţumiri  zia­                lucrările   de   pe   amenajare
        io; 17,30 Te   laţii   normale   cu   Uniunea                  tinuate  în  toamna  aceluiaşi   rului   „Drumul   socialis­  rămas   —   spunea   Nicoiae
        , patria mea   Sovietică.  Ia  baza  concep­  securităţii   României   prin                mului"   pentru   ajutorul   Budrincă,   apoi   trecem   şi   să fie substanţial.
       urzicai; 18,00  ţiei  sale  privind  securitatea,   pacte  regionale  de  asisten­  an,  dar,  între  timp,  Titules­  noi   la   aducţiunea   princi­  Aşadar,   constructorii   de
      20.00   Radio-                        ţă,  spre  a  menţine  ordinea   cu  a  încetat  să  mai  fie  mi­  concret  şi  operativ  pri­  pală,  sau  acolo  unde  va  fi
     adiocenaclu;   eminentul  om  politic  vedea,   teritorială  existentă  în  Bal­  nistrul  afacerilor  străine  ale   mit  cu  ocazia  publică­   pe   amenajarea   hidroenerge­
      de ştiri ;  ca  un  mijloc  eficace,  nece­                                                  rii   serialului   „Drumul   nevoie".               tică  de  la  Rîu  Mare-Rete-
       -o oră: 23,00   sitatea  de  a  se  defini  noţiu­  cani,  Titulescu  şi-a  îndreptat   României.                      Teodor  Munteanu  şi  Va-   zat,   conştienţi   de   impor­
       cale; 23,30—   nea  de  agresiune  şi,  totoda­  atenţia   spre   crearea   unui   Important  moment  al  isto­  calcarului", cit şi   a mo­  siie   Găbureanu   au   discu­  tanţa  misiunii  pe  care  o
       Muzical noc-                                                                                dului obiectiv in   care
                 tă,  de  a  se  preciza  noţiu­  pact   balcanic,   colaborarea   riei  noastre  naţionale,  ope­  s-au  conclus  şi  concluzio­  tat  între  ei  şi  cu  ortacii   au  —-  de  a  racorda  cit
                  nea  pe  care  o  implică,  anu­  acestuia  cu  Mica  înţelegere   ra  diplomatică  a  lui  Nicoiae   nat   dezbaterile   pe   a-   din  formaţiile  pe  care  le   mai   repede   acest   obiectiv
                  me aceea de teritoriu care  urmînd să lărgească frontul  Titulescu  s-a  realizat  pe  ba­  ceastă   temă   la   „masa   conduc  şi  s-au  angajat  ca,   la   sistemul   energetic   na­
                                                                       za  contactelor  cu  realităţile   rotundă"  ce  a  avut  loc   trecînd   in   fereastra   Valea   ţional  —  îşi  unesc  efortu­
                                                                       anilor  interbelici.  Ilustrul  om                   Jurii,  să  muncească  în  aşa   rile   si   energia   creatoare,
                                            şi   o   expoziţie   tle   carte   sub   de  stat,  precursor  al  vremu­  la încheierea acţiunii.
                                            genericul   „Pentru   o   lume   a                            IOSIF BULEA       fel  incit  la  23  August  a.c.   muncesc  tot  mai  spornic  zi
      i  ga  torul  (Pa-                    păcii,   a   progresului",   a   O   rilor  actuale,  a  ţinut  seama           să  se  întîlnească  —  după   de  zi,  durînd  cetate  de  for­
      &   —   seriile                       altă   expoziţie   tle   carte   or-   -   în  permanenţă  de  faptul  că   director coordonator,
      1NEDOARA:                             ganizată   cu   acest   prilej   se                          I.T.A. Hunedoara   lucrări  asidue  şi  de  cali­  ţă   şi   lumină   la   poalele
      rturnâ   (Fla-                        va   deschide   azi   ia   duhul   întotdeauna   contactele   per­              tate — cu ortacii lor care  Retezatului.
      eelor   (Side-                        „Constructorul"   intitulată   sonale  constituie  un  eficient
      •etaşamentul   K   Secţia  de  propagandă  a   „Gîndirea   politică   a   pre­  mijloc  de  rezolvare  a  pro­
      o)  ;  Serpico-   Comitetului   judeţean   do   şedintelui   Nicoiae   Ceauşcscu,
      (Conslructo-   partid   a   editat   în   această   transpusă   în   iniţiative   şi   blemelor  politicii  internaţio­
                                     activis­
      ■YNI  :  Yan-   perioadă   :   „Agenda   „Pajiştile   acţiuni   ale   României   pen­  nale.
       I-IX   (Uni-   tului   de   partid",   a-   tru  apărarea  păcii  şi  promo­  Sub  conducerpo  clarvâzâ-.
       naştere   a   din   judeţul   Hunedoara   şi   varea   destinderii   în   lume".,
      şovian   (7   meliorarea.   lor“,   pliantul   B   Ieri,   la   casa   de   cultură   toare  a  Partidului  Comunist
      iPENI  :  Că-   „Păşunile   şi   finetele   să   pro­  s-a   prezentat   expunerea   Român,  a  secretarului  său
      (Cultural)  ;   ducă   cit   mai   multă   hrană   „Crearea   Partidului   Social   general,   tovarăşul   Nicoiae
      o  do  uman  o   pentru   animale",   a   în   ca­  Democrat   al   Muncitorilor   din
        LONEA  :   drul   „Lunii   cărţii   in   între­  România"   iar   azi,   la   între­  Ceauşescu,   politica   externă
      le  l-II  (Mi-   prinderi   şi   instituţii"   care   producţie   a  României  socialiste  este  o
      ;A  :  Proeu-   se  va  deschide  azi,  1  apri­  prinderea   pentru   expresie  a  intereselor  po­
                                            şi
      onvltoresc)  ;   lie,   Biblioteca   judeţeană   va   le,   reparat   utilaje   comercia­  porului  român,  a  cerinţelor
                                               oamenii
                                                                vor
                                                             se
                                                      muncii
      ■oliţist   sau   organiza   o   instruire   cu   lu­
      incltoresc)   ;   crătorii   do   la   bibliotecile   intîlni   într-uu   dialog'   cu   cooperării  şi  înţelegerii  in­
      idnica   (Re-   sindicatelor,   tclinico-docu-   brigada ştiinţifică.  ternaţionale.
      >  :  Fiul  ocl   mentare   şi   şcolare.   Cu   a-   GHEORGHE GOSTIAN
      oşie);   GU-   ccst prilej se va organiza
      neri   nu   e                                                         Dr. MIRCEA VALEA
      aerul);   Cl­
      inul r&j'bu-  «   _    *    —    e    —    ®    —     <a  —    a    —    e    —    «   —    «   —    »   —    « —    «   —    «   —    ©    —    a    —    »   —    »   —    —    »   —    ®    —    «   —     —    e    —     —     a — o  —    >  %    —    a    —
      Con'r.-'v  n -
      iid   (Flacă-   Petroşaniul   —   puternic                                                                                                       strucţii  căi  ferate,  s-au  dus
      BĂI  :  Sce-                                             Ce      fac ei cipd noi muncim ?
      de   familie   centru  minier  al  ţării  —-                                                                                                     luni  dimineaţa  la  lucru,  dai?
      fă);   HA-   este  un  simbol  al  muncii                                                                                                        n-au  mai  avut  răbdare  sa
      şi   Isolda   harnice,   bărbăteşti,   pline                                                                                                     lucreze  ceva  întrucât  —  cura
      ;  :  Viu  sau                          La  aceeaşi  oră  matinală   „Şi  ce  dacă  lipsesc  de   du  Fir.caniuc  şi  Constan­  între  alţii  şi  Alexandru  Iri-   au  recunoscut  —  n-au  so­
       :   Tereza  de   dăruire   şi   responsabi­  l-am   întîlnit   la   barul   a-   la  lucru  ?  Am  mai  făcut   tin  Mironiuc.  De  remarcat   moscu  de  la  centrul  de  le­
      ră);   Scurt   litate  pentru  a  da  ţării  cît                                                                                                 sit  statele  de  plată  şi  nu  şi-
      e)  ;  SIME-   mai  mult  cărbune.  Cei  ce   mintit  şi  pe  Vasile  Nieolau   încă   o   nemotivată.   Ce-i   că   toţi   slnt   încadraţi   la   gume   şi   fructe   Petroşani,   au   putut   încasa   retribuţia.
       (Mureşul);                           de.   la   întreprinderea   de   dacă  am  făcut-o  ?  Pentru   Trustul  de  construcţii  Hu-   împreună  cu  viitorul  ginere,   De  necaz  au  intrat  la  ba­
      olt   (Lumi-   scot  la  lumină  aurul  ne­  construcţii  şi  montaje  mi­  asta  vreţi  să  mă  daţi  la   nedoara-Deva,   ceea   ce   ne   venit   la   Petroşani   tocmai   rul   „Minerul"   unde   s-au
      RI : Şansa  gru   al   Văii   Jiului   sînt,   niere,  care,  trimis  (?)  să   ziar?".  Şi  bătîndu-şi  obra­        din judeţul Dolj.
                 prin   excelenţă,   oameni                            zul  cu  degetul  ne-a  apos­  îndeamnă  să  considerăm  că                     cinstit  cu  cîte  o  vodcă.  I>a
                 drepţi,   caractere   ferme,   rezolve  nişte  probleme  de                     pe  şantierele  de  construcţii                       început  cei  doi  ne-au  spus
                 sincere  ce  nu  se  împacă   serviciu  a  trecut  pe  aici  să   trofat   spunîndu-ne   :   „E   din   Petroşani   ordinea   şi   N EMOTIV AŢII  că  s-ar  afla  în  sîmbăla
      mm         eu  chiulul,  fuga  de  mun­  ia  o  „tărie"  şi  nelipsita  ca­  chestie   de   faţadă,  domni­  disciplina   nu   şi-au   găsit   Gheorghe  Vasilescu,  deta­  beră,  deoarece  în  ultima  zî
                 că,  parazitismul,  traiul  le­  fea.                 lor".  Bineînţeles  că  pentru   încă  locul  ce  li  se  cuvine.               a  săptămânii  trecute  au  lu­
                 jer  şi  dubios.  Punem,  toc­  Ioan  Botîrcă  este  de  pro­  o   asemenea   atitudine   or­  Cel   patru  se  aflau,  cum   şat  în  Valea  Jiului  de  la   crat.  „Ce  aţi  lucrat  ?“  i-aifi
       a   de   cul-                        fesie   betonist,   o   meserie   ganul de miliţie ii va a-  ziceam, în pauza de masă !?  şantierul  de  construcţii  din   întrebat.   „Ara   aşteptat   sâ
       i  20.  Tea-   mai  de  aceea,  in  faţa  lor,   căutată   in   Valea   Jiului,                                      Orăştie,  n-a  avut  poftă  de   vină statele de plată".
       n   Shc&u,   nişte   cazuri   depistate   cu                                                                         muncă  in  prima  zi  a  aces­
       dormi,   iu-   prilejul   unui   raid   organi­  unde  se  construieşte  mult.
       /amteloo.                            Nu-şi  practică  însă  mese­                                                    tei  săptămîni,  aşa  că  s-a      ANUNŢ
       V.  Casa  de   zat   cu   sprijinul   miliţiei   ria,  ci  lucrează  pe  ici  pe                                     instalat   la   o   masă   plină
       'H   popri­  municipiului Petroşani.
       rii de stat                          colo  —  ba  la  centrul  de                                                    cu  bere  pentru  a  se  drege   Folosim  această  cale  pen­
                       NĂBĂDĂIOŞII          legume-fructe,  ba  la  depo*’                                                  după  cheful  ce  l-a  făcut   tru  a-i  aduce  la  cunoştin­
                                            zitele   întreprinderii   comer­                                                cu o zi înainte.           ţă  tovarăşei  profesoare  Ma-
                                            ciale   cu   ridicata   pentru        .BRIGADA DE REPORTERI                                                rinela  Stoica,  diriginta  cla­
                   Abia  a  apucat  să  se  des­                                                                              Riţa   Iepure,   muncitoare
       ‘/(PREŞ                              produse  alimentare,  la  des­       ÎN MUNICIPIUL PETROŞANI                    la  sectorul  Aninoasa  al  în­  sei  a  X-a  A  de  la  Şcoala
                 chidă  barul  de  la  parte­
                 rul   hotelului   „Central"   că   cărcat  de  vagoane,  fiindcă,                                          treprinderii   de   construcţii   generală   din   Uricani   e£
                                                                                                                                                       luni,  29  martie  a.c.,  eleva
                                                                                                                                                    1
       Serii   din   Valeria  M'urar  s-a  şi  înfă­  aşa  cum  singur  recunoaşte,   plica  lui  C.F.  pedeapsa  cu­  Asta  însă  nu  le  dă  dreptul   montaje  miniere,  nu  s-a  dus     Greta  Costea,  în  vreme  cg
                                            nu-i  prieşte  munca  ordona­
                 ţişat   în   localul   unde   —                      venită.  La  aşa  obraz,  aşa   să  se  prezinte  la  lucru  sub   nici  ea  la  lucru,  nu  pen­
       II,  25,  23.                        tă,  disciplinată,  el  fiind  o   tratament.        influenţa alcoolului.                                 colegii   săi   se   aflau   ÎS
                 cum  am  afiat  mai  apoi  —                                                                               tru  că  n-a  vrut,  ci  fiindcă   cursuri,  se  găsea  la  o  be­
       !7,  35,  16,   îşi  petrece  o  bună  parte  a   fire mai năbădăioasă.                                              n-a  lăsat-o  bărbatul  ei.  „A   re.   Părinţii   Gretei   Costea,
                                                                         LA „CARUL CU BERE",       MICI PENTRU... ŞEFA      zis  —  ne-a  mărturisit  ea
                 preamultului   său   timp   li­                                                                                                       conducerea  şcolii  unde  în­
       i: 1 177 761                                „E CHESTIE              BERE CU... CARUL
                 ber.  Iată  o  scurtă  caracte­  DE FAŢADĂ" (! ?)                                 La  terasa-grădină  a  res­  —  să  vin  cu  el,  că  vinde   vaţă   trebuie   să   vegheze
                 rizare  a  Valeriei  Murar  i                                                   taurantului   „Minerul"   ne-a   acordeonul  la  un  prieten  şi   mai   îndeaproape   asupra
                 A  lucrat  la  secţia  de  mo­  Ora  13.  La  o  masă  din   La  „Carul  cu  bere"  se   atras  atenţia  o  tinără.  Stă­  dacă-1  las  singur  bea  toţi   comportărilor minorei G.G,
                 bilă   din   Petrila,   dar   s-a                    desface  o  bere  bună,  rece,   tea  la.  taifas  cu  un  prieten,   banii .   „Sinteţi   căsătoriţi?"
                                                                                                                                1
       BggagaaB  lăsat  de  lucru  că  nu-i  pla­  restaurantul   „Parîngul"   îl   cu  spumă  deasă,  în  paha­                                         Conducerile    unităţilor,
                                            zărim   pe   Costică   Florea,                       întrebată   cu   ce  prilej   se   întrebăm.  „Da,  sigur,  căsă­
       '•aci .şi se   ce  aşa  ceva.  A  avut  mai   zidar  la  Trustul  de  con­  re   înalte.   Nu   ştim   dacă   află  aici  ne-a  răspuns  iro­  toriţi   în   concubinaj".   Cel   din  cai'e  fac  parte  cei  vi­
        ai. Cerul   multe   condamnări   pentru   strucţii  Hunedoara  —  Deva   cele  de  mai  sus  constituie             ce  se  declarase  amator  de   zaţi,   opinia   publică   sînt
       oros. Vor                                                      un  motiv  pentru  mulţi  lu­  nic.  „Sînt  în  delegaţie,  tri­                 datoare  să  ia  măsurile  ce
        slabe, cu   mod  de  viaţă  parazitar.  N-a   şantierul   din   cartierul   Li-   crători   ai   şantierelor   de   misă  de  şefa".  „Cum  adică,   muzică  pe  bază  de  acor­  se  cuvin.  Redacţia  aşteaptă
       i prima   tras  însă  concluzia  ce  se   vezeni.   Mahmur,   cu   două                   in   delegaţie?".   „Uite-aşa.   deon  nu  s-a  prezentat  la
        ui. Vîntul   cuvine  şi  ca  atare  este  des   pahare  de  vodcă  în  faţă,   construcţii  ce  vin  aici,  în   Aştept  să  se  aducă  mici,   să  fie  informată  asupra  ce­
        , cu in-   văzută  prin  baruri  şi  res­                     pauza  de  masă  ori  în  tim­                        întîlnire,  aşa  că  Riţa  Ie­  lor..  întreprinse  pentru  întă­
        pînă la                             îşi  depăna  gînd  urile.  Mai                       să-i  prăjească,  şi  să-i  duc   pure,  împreună  cu  concu­  rirea   disciplinei   la   fiecare
         sectorul   taurante,   în   diferite   com­  folosise  eîte  ceva  şi  pînă   pul  programului  să  „vadă",   şefei".   Şefa   se   numeşte   binul  ei,  a  pornit  să  co­
       irile mi-   panii.  Are  un  copil.  Ne-   a  ajuns  aici.  Era  absent  de   cîte  o  bere  sau  mai  multe   Husar  Viorica  de  la  maga­  linde   localurile,   poate   vor   loc de muncă.
        5 grade,
       între 8 şi   lucrînd  nicăieri  nu  are  un   la lucru.        ca  să-şi  astîmpere,  proba­  zinul  „Hermes",  iar  „dele­  da de el.              VASILE PÂŢAN
        va sem-   cîştig  cit  de  cît  stabil.  Din   întrebat  de  ce  o  aseme­  bil,  poi'ta  de  muncă.  în  ziua   gata", Natalia Moga.  Constantin   Urgilă   şi
        sol tcin­  ce  trăieşte?  Nu  ştie  nici   nea  atitudine  faţă  de  mun­  raidului  nostru  i-am  întîl­  Pe  post  de  consumator  a   Valentin   Popa,   şoferi   la   TRAIAN BONDOR
        ici ea sub                                                                                                                                         DIDEL BABEŞ
        bruma.   ca  precis  sau  nu  vrea  s-o   că,  ne-a  răspuns  obraznic,   nit  în  local  pe  Marin  Pie­  eîtorva  sticle  cu  bere,  în   Şantierul   din   Valea   Jiului
                 spună...                   recalcitrant.             sa, Alexandru Hună, Ra­    timpul lucrului se afla aici,  al întreprinderii de con­  CONSTANTIN PANDURI).
   1   2   3   4   5   6   7   8