Page 7 - Drumul_socialismului_1982_04
P. 7
J] Nr. 7 588 © VINERI, 2 APRILIE 1982 pag. 3
Muncă susţinută pentru amplificarea Dezbateri recapitulative vii, antrenante
:iu^g
33383333 dezvoltării eeonomico-socseile a ţârii S-a încheiat anul de în cursanţi a fi dezbătute din dezbaterile recapitulative
văţământ politico-ideologic tema : „Agricultura — ra pentru perfecţionarea în
cincina-
(Urmare din pag. 1) losirea integrală a capaci derea şi perfecţionarea sis organizat pentru membrii mură de bază a econo viitorul an de studiu a în-
evnisiunc tăţilor de producţie, a ma temului eleetroenergetic de partid, ai U.T.C. şi mici naţionale". Cursanţii văţămîntului polilico-ideo-
î ducătorii şinilor şi utilajelor din naţional prin devansarea O.D.U.S. de la sate. în fi puneau întrebări şi ofe logic ?
se şi sate acţionează în realizării de centrale elec
nivelului
n limba strînsă unitate, sub condu dotare, ridicarea producţiei, trice pe cărbuni, valorifi nalul anului au avut loc reau soluţii de folosire — O concluzie este a-
al
calitativ
cerea partidului şi a secre îri toate cercurile, la toa mai eficientă, în condiţiile ceea că dacă e bine orga
o creşterea eficienţei econo carea potenţialului hidrau te tipurile de cursuri,
tarului său general, tova lic, introducerea în balan lor de sat necooperativizat, nizat şi condus, învăţămîn-
irogramu- răşul Nicolae Ceauşescu, mice, încadrarea tuturor ţa energetică a noilor re dezbateri” recapitulative. în a pămîntului, de reintro tul permite racordarea cu
pentru înfăptuirea sarcini unităţilor producătoare în surse de energie şi redu mod necesar din aceste ducere în circuitul produc noştinţelor teoretice ale
lor şi obiectivelor stabili normele de consum stabi dezbateri trebuie să se cursanţilor la cele mai ac
tconomică lite, în reducerea continuă cerea consumului de hidro desprindă o serie de con tiv a unor terenuri care
: „Privi- te de Congresul al Xll-lea carburi. altă dată au produs cerea tuale probleme ale muncii
oducţic a al P.C.R. a consumului de t energie cluzii care să stea la ba proprii şi că din această
engleze şi materii prime, perfec Cărbunele de Valea Jiu za perfecţionării în viitor le, do introducere în cul- racordare se pot dezvolta
Dar, aşa cum este ca lui capătă astfel o însem
ilare. racteristic partidului nos ţionarea şi generalizarea nătate covîrşitoar'e. Orga a pregătirii politico-ideo- soluţii care să le aducă a-
logice.
tru, plenara a relevat şi o tehnologiilor moderne, de nizaţiile de partid, de sin Un bun exemplu de dia cestora rezolvări optime.
seamă de neajunsuri exis marc randament şi efica dicat si U.T.C., consiliile log viu si antrenant, pe ÎNVĂTĂMÎNTUL O altă concluzie este a-
citate, valorificarea supe FOLITÎCO-IDEOLOGIC ceea că pentru a supune
tente în economia noastră oamenilor muncii, toate probleme de stringentă ac
— unele influenţate nemij rioară a materiilor prime colectivele de mineri din tualitate politică şi econo NIVEL o CONŢINUT o dezbaterii cele mai inte
6,00 Ra- locit de actuala criză e- si materialelor refolosibile, acest important centru mică au oferit dezbaterile EFICIENTĂ resante subiecte trebuie să
aeţii; 7,00 nergetică şi de materii pri reducerea continuă a chel minier depun eforturi sus asigurăm o consultare mai
Revista recapitulative cu cei peste largă a cursanţilor. La noi
erul me- me, manifestată pe plan. tuielilor de producţie, uti ţinute pentru ca prin- valo 500 de membri de partid
uletin de mondial — care au făcut lizarea raţională a forţei rificarea superioară a po tură a unor plante tehni dezbaterea recapitulativă a
ulem as- de muncă. Stabilind măsu tenţialului uman şi tehnic din satele comunei Ilia. 15 ce ca sfecla de zahăr, fost axată pe cîteva ele
> Buletin ca în unele domenii să nu rile ce se impun în aceas să asigure o sporire con asemenea cursuri şi-au în
as folclo- se poată realiza creşteri floarea-soarelui, cinepa. mente ale revoluţiei agra
şi viaţa ; corespunzătoare prevederi tă direcţie, plenara a a- tinuă a producţiei de e- cheiat activitatea în luna La Brîznic la cercul al re, în cadrul căreia folo
ma ţării, doptat modalităţile de ac nergie electrică şi cocs. martie. în 14 dintre aces
uri; 11,00 lor. în esenţă plenara a- Prin asemenea eforturi, în cărui propagandist este sirea mai eficientă a re
i; 11,05 trage atenţia asupra nece ţiune pentru recuperarea tea, tipul de curs s-a in tovarăşul Aron Dobrotă, surselor locale ocupă un
,35 Publi- sităţii aplicării mai ferme integrală a nerealizărilor primul trimestru al anului titulat „Probleme funda dezbaterea finală a fost loc însemnat. Aceasta i-a
ulctin de în practică a principiilor la export din anul trecut. 1982 minerii Văii Jiului mentale ale socialismului
sa ' Romii - au extras 12 500 tone căr axată în principal pe pro determinat pe Toma Herci,
îprcmieră şi exigenţelor noului me- în strînsă legătură cu ştiinţific, ale conducerii Achim Schiau, Milian Ca-
De li - -canisra econoraico-finan- problematica îndeplinirii bune peste prevederile de societăţii socialiste de că blemele retribuirii muncii
nt club ; ciar. plan. Este semnificativ că tre P.C.R.". in agricultură. S-au pus. pelini şi pe alţi cursanţi
tiri; 16,05 indicatorilor de plan se în această perioadă şapte să vadă în fertilizarea pă
si rcvo- în acest context, lipsuri află realizarea programu — în general — ne in de asemenea, întrebări şi
Sfatul le criticate in cadrul ple lui energetic în actualul din zece colective şi-au de formează tovarăşul Traian s-au oferit soluţii pentru mîntului cu gunoi de grajd
Coordona- păşit sarcinile de plan, o” soluţie ieftină şi eficien
,00 Bule- narei sînt specifice şi eco cincinal şi dezvoltarea ba existînd perspectiva unor luga, secretar adjunct cu mai buna furajare a ani tă de sporire a potenţia
Dc toa- nomici judeţului nostru zei energetice a ţării pînă realizări superioare în tri probleme de propagandă malelor atît cele âle C.A.P. lului său ‘productiv.
turiştii; — producător de primă în 1990, domeniu în care
de la A mestrul al II-lea. în comitetul comunal de cit şi cele proprietate per Ceea ce nu s-a făcut la
le serii ; mărime de bunuri mate economiei judeţului nostru O notă similară prezin partid — dezbaterile au sonală ale membrilor coo Ilia în urma dezbaterilor
•ie; i9,oo riale primare : cărbune, e- îi revin sarcini importan fost antrenante. Aceasta a
mele. De nergie electrică, metal, mi te. Pornind de la cerinţele tă energeticienii, care in peratori. Dezbaterile, şi la recapitulative— şi trebuie
centrală : primele trei luni ale a- depins mult şi de măies să se facă — este selec
naţional; nereuri, materiale de con economiei naţionale şi ţi- nului au produs circa 15 tria propagandistului. La un cere şi la altul, au a-
[; 20,15 strucţii. Privind realitatea nînd seama de implicaţii milioane kWh energie e- vut un pronunţat caracter tarea celor mai valoroase
; 21,00 în perspectivă, Comitetul cercul din satul Dumbră- propuneri şi soluţii releva
; 21,05 Central al partidului sta le crizei , energetice mon leetrică peste pian, judeţul viţa am participat la dez practic .şi aplicativ.
ineavoas- diale, C.C. al P.C.R. a a- nostru întrunind în pro baterile recapitulative. Vă La S.M.A. discutăm cu te în dezbateri şi prezen
tr-o oră; bileşte ordinea priorităţi probat măsuri menite să tarea acestora comitetului
.auzicale ; lor în efortul naţional pen porţii mari simbioza pro spun sincer că abia au pu tovarăşul inginer Petru So-
•p mu- tru asigurarea îndeplinirii asigure înfăptuirea neabă ducerii pe scară lărgită a tut fi cuprinse în întregi noc, propagandistul cursu comunal de partid pentru
integrale a tuturor indica tută a programului ener cărbunelui şi energiei e- me, în timpul afectat dez lui de aici. a ţine seama de ele în ac
tivitatea de conducere.
torilor de plan. Un loc getic, astfel incit, în linii lectrice — cerinţă de ma baterii, multitudinea de — Ce concluzii aţi des
central în aceste preocu generale, pînă în anul ximă importanţă pentru probleme p r o p u s e d e prins, tovarăşe inginer, din ION CIOCLEI
pări trebuie să-l ocupe re 1990 România să-şi asigure dezvoltarea economico-so-
cuperarea grabnică a ră o independenţă în ceea ce cială a ţării.-
ocul (Pa- mânerilor în* urmă, prin priveşte energia şi com Este adevărat insă că in
- seriile organizarea mai bună a bustibilul. S-a indicat să interiorul acestui proces
DOARA: muncii şi a producţiei, fo-
nă (Fla- se acţioneze pentru extin- există încă unele neajun
>r (Sitle- suri, pe care minerii şi e-
şamentul nergeticienii sînt hotărîţi
Serpico să le înlăture cît mai cu-
îstructo-
I : Yan- Oaspeţi ai constructorilor de pe amenajarea rînd, pentru ca aportul lor
II (Uni- la realizarea obiectivelor
iştere a stabilite de plenara C.C.
ian (7 hidroenergetică Rîu Mare-Retezat
NI : Că- al P.C.R. din 31 martie să
iltural) ; leri seară, constructorii în Cosmos", realizate de fie înfăptuite integral.
3 (IUun- marii hidrocentrale de la regizorul David Reu. Este vorba în esenţă de
C \ N :
(Lucea- Rîu Mare-Retezat au parti Prezent la întîlnirea cu îmbunătăţirea ritmicităţii
l : Yan- cipat la o emoţionantă în- constructorii, scriitorul Fran- şi calităţii cărbunelui, de
-II (Mi- tilnire cu cosmonautul-cer- creşterea ponderii sale în
Procu- cisc Munleanu a oferit au
itorcsc); cetător Dumitru Prunariu, tografe pe noua sa carte producţia de energie elec
-ist sau Erou al Republicii Socialis „Oameni, fapte, amintiri". trică, în care scop. recenta
toresc) ; te România, primul român conferinţă a organizaţiei
uman-» Constructorii au vizionat
D: P‘ care a zburat în spaţiul apoi, filmul artistic de municipale de partid Pe
i aiio. i*o- cosmic, la bordul staţiei or troşani a stabilit măsurile
tâpitanul bitale „Saliut-6", împreu lung metraj „Detaşamentul corespunzătoare. Hotărîrea
; Con- Concordia' (scenariul şi re
1
Rajgracl nă cu pilotul cosmonaut so adoptată de plenara C.C.
IU-BAI: vietic Leonid Popov. gia — Francisc Munteanu). al P.C.R. va stimula şi
a mea Cu acest prilej, construc în ansamblul ei, întîlni mai puternic efortul mi
; HA- torilor le-au fost prezenta rea a constituit un cald
i cei 40 nerilor şi energeticienilor
BRAZI : te, în premieră, filmele do omagiu adus ziditorilor de pentru înfăptuirea neabă
-II; CA- cumentare „Primele trepte lumină de la Rîu Mare-Re tută a programului ener
i cei 40 ale rachetei" şi „Opt zile tezat. getic al ţării.
ultură) ;
Iunie) ;
cu li-
; ILTA : Primim fa redacţie
amina) ; CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
(Mine-
M I N A Ţ E B E A
ESaSSES Către Semănatul se poate desfăşura mai repede şi mai bine !
OIE: Redacţia ziarului „Drumul socialismului“
ww
D e v a
Campania agricolă de Iovan Tovu şi Vasile Negru nităţi agricole unde lucră pentru efectuarea unor lu
„Arta“, în data de 24 martie 1982 nităţii, am rămas impresio primăvară înregistrează un lucrează la pregătirea te rile din campania de pri crări de cea mai bună ca
1 muni- măvară au început mai litate Din păcate, încă
ar (cu a apărut pe prima pagină naţi că minerii noştri s-au ritm tot mai alert în coo renului pentru cartofi.
lin toa- a ziarului un articol intitu manifestat, plini de bucurie, perativele agricole de pro La cooperativa agricolă tîrziu şi se desfăşoară n-am reuşit să atingem un
') pre- lat „Hotărirea minerilor de de a-şi realiza angajamente ducţie din Consiliul unic de producţie din Vaţa de destul de lent. La C.A.P. ritm prea bun. Slntem însă
dedicat la Ţebea : recuperarea res Jos s-au arat 42 ha şi s-au Rişca, de pildă, au fost hotărîţi să realizăm n. vi
învăţ ă- le. Respectarea angajamen agroindustrial Brad. Se
tanţelor şi îndeplinirea pla telor asumate la termenele munceşte cu hărnicie la semănat cu . grîu de pri arate numai 5 ha, la Să- teză zilnică mai mare la
nului anual la producţia de scadente, credem că ar fi un arături, pregătirea terenu măvară 22 ha. Mecaniza lişte doar 7 ha, iar la Cărăs- arat şi semănat pentru că
cărbune". prilej care ne permite să vă lui şi însămînţarea cultu torii, sub îndrumarea a- tău numai 2 ha. Cele trei în fiecare unitate se poate
Este un fapt obişnuit să se adresăm invitaţia de a re.- rilor furajere şi a griului tentă a lui Florian Tomuş, unităţi n-au început încă lucra mai repede şi mai
scrie despre activitatea unor veni în mijlocul minerilor de de p r i m ă v a r ă. Pînă inginerul şef al unităţii,- semănatul pînă în mc- bine.
pentru categorii de oameni ai la Mina Ţebea pentru con miercuri, la nivel de con au început pregătirea te mentpl de faţă. Este vre Ritmul de desfăşurare a
12: Vre- muncii, să se facă cunoscut semnarea a noi fapte de siliu au fost arate 250 ha, renului ce urmează a fi mea — ţinînd seama de lucrărilor pe ogoare tre
a moaşă, semenilor lor despre inten muncă. au fost pregătite pentru cultivat, în următoarele zi faptul că timpul este mult buie intensificat în s> e- ml
nor os înaintat — să se treacă cu în unităţile rămase v ur
Cla mo- ţiile de viitor. Dar. deşi o- Permiteţi-ne să vă mulţu semănat 150 ha şi însă- le, cu legume şi cartofi.
Tcmpe- bişnuit s-a înlîmplat totuşi mim în numele minerilor şi minţate aproape 100 ha. — Vin chiar acum de la toate forţele la efectuarea mă. în acelaşi timp, •>gi
fi cu- un lucru care ne-a emo să trăim cu convingerea că brigada din Ociu — ne lucrărilor de sezon în a- nerii şefi ai unităţii - ’re-
grnde, ţionat. în data de 25 mar prin reportajele pe care Ie Lucrările actualei cam spunea Remus Miclean, buie să fie permane • i-
maximă panii agricole sînt mai a- gricultură, pentru ca să lături de mecanizator . ■ e-
. Dimi- tie 1982, cînd la intrarea în publicaţi, reuşiţi să faceţi vansate în unităţile coope vicepreşedinte al biroului mânţa să ajungă cît mai
scmna- mină s-a citit articolul, mi cunoscut că meseria de mi executiv al consiliului repede sub brazdă. în a- ghind cu atenţie deosebi
nerii — acei oameni care au ner este la fel de frumoasă ratiste din Brad, Lunca popular comunal. Apreciez cest sens tractoarele tre tă la calitatea lucrărilor.
3 şi 4 primit o notă de duritate ca toate celelalte meserii şi Moţilor, Zdrapţi, Vaţa de că atît la C.A.P. Vaţa de Semănatul, cum bine se
ie fru- Jos şi Ţebea, unde au fost buie folosite cu randament ştie, este o lucrare foarte
variabil prin practicarea îndelungată aduce satisfacţii nemărginite arate şi semănate supra Jos, cît şi la unitatea din ridicat la arat, pregătirea
;n creş- a meseriei — au devenit as in lupta permanentă cu a- feţe mari de teren. Birtin se munceşte cu hăr terenului şi însămînţat. pretenţioasă, de modul
1
cultători. Mîndria că despre dîncul pămîntului pentru a nicie şi conştiinciozitate, cum se execută, de densi
în ge- locul unde lucrează ei s-a extrage ceea ce tara ne ce — Pînă acum — ne spu efectuîndu-se lucrări de Voicu Borza, inginerul . tatea de plante asigurată
i cerul scris este fără margini şi se re - CĂRBUNELE. nea Veronica Başa, preşe bună calitate, nelăsîndu-se şef al Consiliului unic a- pe unitatea de suprafaţă
a. Vîn- groindustrial Brad, ne spu depinde în mod hotărâtor
rat, cu pere că este un stimulent de dinta cooperativei agricole nici o palmă de teren ne nea :
0 km/h oarece în acea zi s-a dat Irig. VIOREL SIRCA de producţie din Birtin — lucrat. recolta ce se va obţine în
'.eorolog cărbune peste prevederile preşedintele biroului executiv în unitatea noastră s-a se Situaţia operativă a lu — insistăm foarte mult acest an.
andrina pentru grăbirea campaniei
Zilnice.- a! consiliului oamenilor mănat griul de primăvară, crărilor la nivel de consi
Noi, cei din conducerea u- muncii în prezent mecanizatorii liu relevă însă că sînt u- agricole de primăvară şi B. TURDEANU
