Page 2 - Drumul_socialismului_1982_07
P. 2

pag J                                                                                                                                          DRUMUL SOC


                                                                                                               Toate sectoarele trebuie

                              Căutătorii de comori                                                           să obţină rezultate bune I


                      (Urmare din pag. 1)   nedoreni  fiecare  an  a  în­  ţară,   despre  veterani  ca   Da,   aceasta   este   situa­               lor de lucru.
                                                                         A
                                            semnat  o  nouă  treaptă  ur­  Marin  Stancu,  Cornel  Arsin,   ţia.  O  situaţie  la  care  nici   -  Cum  aţi  încheiat  pri­  — Ce se face pentru în-^W,
                                            cată  pe  drumul  mecaniză­  Sever  Suciu,  losif  Zavoda,   minerii  petrileni  nu  se  aş­  mul semestru ?  lăfurarea acestor neajun­
                    ciuneasa,  punerea  in  evi­  rii,   creşterii   productivităţii   Florea  lordache,  Dorel  Ţan-   teptau.  După  ce  au  încheiat   —  Patru:  sectoare  şi-au   suri ?  ic,<
                    denţă  a  rezervelor  de  căr­  muncii,   reducerii   efortului   drâu,  Cheorghe  Moldovea-   primul  trimestru  cu  rezul­  îndeplinit  şi  depăşit  sar­  —  La  nivelul  întreprin­  IN
                    bune  care  au  dus  la  des­  fizic,  al  creării  unor  condi­  nu,  losif  Miclea,  Aurel  Făt,   tate  bune,  în  cel  de-al  doi­  cinile  de  plan,  două  nu.   derii  s-au  luat  măsuri  pen­
                    chiderea  minelor  Paroşeni,   ţii  cit  mai  bune  de  viaţă                lea  acestea  au  fost  anula­  însă  cele  două  au  in­
                    Bărbăteni,  Dilja  şi  Livezeni,   pe  şantiere.  La  ora  actuală   Nicolae   Botcu   sau   loan   te.  De  fapt,  producţia  nu   fluenţat  în  mod  negativ   tru   întrajutorarea   celor
                                                                                                                                                      două  sectoare,  tocmai  pen­
                                                                     Cuc,  despre  munca  lor,  pri­
                    sînt  doar  cîteva  din  reali­  parcul  auto  al  întreprinde­  ceperea  şi  dăruirea  in  pro­  s-a  desfăşurat  constant.  La   rezultatele   de   producţie   tru  a-şi  realiza  sarcinile  de
                    zările   de   prestigiu   ale   rii  numără  peste  100  de   fesie.         finele   lunii   aprilie,   mina                     plan,  de  a  recupera  în  se­
                    geologilor,  minerilor  şi  son­                                             înregistra   un   minus   de   ale  întreprinderii  minie­  mestrul   II   restanţele.   în
                    dorilor hunedoreni.     autovehicule  şi  52  de  trac­  Hărnicia  oamenilor  mun­                       re Petrila.              sectorul  II  s-a  redeschis  a-
                                            toare.  Dacă  in  urmă  cu  30   cii  din  acest  colectiv  le-a   10  000  tone  de  cărbune.  în
                      Dar,  in  mod  cert  cea  mai                  adus  in  1979  locul  III  pe   luna   mai   s-au   recuperat,                  batajul  233  —-  ca  o  capa­
                    laborioasă   activitate,   cea   de  ani,  Întregul  volum  ex­  ţară  in  întrecerea  socialistă       minuează  insă  tot  plusul  ce   citate  de  l-ucru  în  plus.   20,0
                    mai   puternică   dezvoltare,   cavat  se  Încărca  manual,   şi  „Ordinul  Muncii"  clasa   dar  la  sfîrşitul  lunii  iunie   s-a   realizat   la   celelalte   Munca  s-a  organizat  de  aşa   20.3
                    atit  din  punct  de  vedere   astăzi  această  operaţie  se   a  III-a.  După  doi  ani,  in   a  reapărut  aceeaşi  nereali-   sectoare.  Care  sînt  cauzele   natură  încît  să  se  lucreze   20.4
                    uman,  cit  şi  ca  dotare  teh­  face  in  proporţie  de  60  la   1981,  colectivul  —  din  care   zare.   Surprinzător,   pentru   unei  asemenea  situaţii  ?  Ne   în  permanenţă  cu  cel  puţin
                    nică,  condiţii  de  muncă  şi  sută  mecanizat,  transportul   s-au  detaşat  constant  loan   că întreprinderea are, sec-  răspunde inginerul şef al  trei  abataje  frontale  şi  trei
                    viaţă,  cele  mai  semnificati­  fiind,  de  asemenea,  meca­  Borza,  Titu  Popescu,  Con­                                       abataje camer”'           21,0.
                                                                                                                                                                : !
                    ve  rezultate  le-a  înregistrai  nizat  in  aproape  acelaşi   stantin  Alexandru,  Troian  Tu-                                   III.  Tot  a -
                    unitatea  in  aceşti  17  ani  de   procent.   Astăzi   geologul,   huţ,  loan  Ciopota  şi  Nico­                                tribuite   cu
                                                                                                                                                      tru  puridrea  u.
                    după  Congresul  al  IX-lea   minerul  şi  sondorul  trăiesc   lae  Sicoe  -  a  făcut  un  nou                                   orizontului  200
                                                                                                                                                                    v
                    al  partidului.  De  atunci,  la   in  grupuri  de  cabane,  do­  pas   pe   scara   vredniciei:   mm&m-                          xecutarea  lucra.,  «ror
                    îndemnurile  secretarului  ge­  tate  cu  tot  confortul,  de  la   cucerirea  locului  II  pe  ţară   toare  cu  o  activitate  foarte   întreprinderii,   tovarăşul   deschidere  în  stratul  I
                    neral  al  partidului,  s-a  tre­  frigider la televizor.  in  intrecere  şi  a  „Ordinului   bună.     Grigore Grăjdan.          orizontul  100.  La  sectorul
                    cut  la  cercetarea  zăcămin­  in  acest  moment,  1932,   Muncii“  clasa  a  ll-a.  Fi­  Spre  exemplu,  sectorul  I   —  O  primă  cauză  a  ne-   VI  se  află  în  faza  de  mon­
                    telor  cu  conţinuturi  reduse   colectivul  'întreprinderii  cu­  resc,  pentru  toţi  lucrătorii   are  un  plus  de  2  700  to­  realizărilor   din   întreprin­  tare  o  combină  de  înainta­
                    sau  de  mică  Întindere.  Au   prinde  .  peste  2  800  de  lu­  'întreprinderii  obiectivul  ce   ne.  Sectorul  II  are  con­  dere  este  lipsa  de  perso­  re  pentru  lucrări  de  pre­
                    fost  scoase  astfel  din  ano­  crători.  2  800  de  biografii   şi  l-au  propus  in  acest  an   diţii  similare  cu  sectorul  I,   nal.  Din  643  posturi  în  a-   gătire.  în  trimestrul  III  se
                    nimat  aşezări  ca  Roşia  Po­  ale  muncii  create  in  anii  de   rămine  unul  singur  :  locul  I   însă   rezultatele   sînt   total   bataje  avem  acoperite  nu­  va  pregăti  şi  un  abataj  (în   Bl
                    ieni,  Handol-Băiaga,  Ciun-   bătălie   pentru   asigurarea   pe  ţară.  Şi,  după  rezulta­  diferite,   rămînînd   în   res­  mai  580.  Apoi,  în  sectorul   stratul  V),  care  va  furniza   cliop
                                                                                                                                                      cca.
                                                                                                                                                                      cărbune/zi.
                                                                                                                                                                 tone
                                                                                                                                                            120
                                                                                                                                                                                La i
                    gani,   Boita-Haţeg,   Troiţa,   rezervelor  de  zăcăminte  uti­  tele  Înregistrate  de  la  Înce­  tanţă  cu  peste  9  200  tone   VI  s-a  tergiversat  monta­  Un  alt  abataj  (tot  în  acest  tură
                                                                                                                            rea  unui  complex  mecani­
                    Rovina,  Vorfa,  Ohaba-Po-   le.  Cite  n-ar  putea  spune   putul  anului  —  principalii   cărbune.   Sectorul   III   se   zat.   Trebuia   să   intre   în   strat)  va  mai  intra  pe  pro­  juri;
                    nor  şi  altele,  in  acest  timp   adincurile  masivului  Poiana   indicatori   sint   substanţial   prezintă  la  acest  bilanţ  cu   producţie  în  prima  lună  a   ducţie   în   trimestrul   IV.   8,10
                                                                                                 plusuri:
                                                                                                         3160
                                                                                                                      Este
                                                                                                               tone.
                    al  marilor  Împliniri,  pentru   Ruscăi  şi  ale  Văii  Jiului,   depăşiţi  -  se  pare  că  el   sectorul  cu  realizările  cele   anului,   însă   lucrările   de   Desigur, la aceste  masuri  .   9,00
                    colectivul exploratorilor hu­  alte locuri din judeţ şi din  este pe deplin realizabil.  mai  constante.  Sectorul  IV,   montare  abia  dacă  au  fost   de  întrajutorare  şi  minerii  •iu,os
                                                                                                                                                                                Muzi
                                                                                                 cel  mai  mecanizat  de  la   finalizate  prin  martie.  Ne-   din  cele  două  sectoare  res-   10,20
                                                                                                 I.M.   Petrila,   a   înregistrat   realizarea   lucrărilor   de   tanţiere  trebuie  să  răspun­  Ştii»
                                                                                                 un  plus  de  peste  7  000  tone   pregătire  şi  înaintare  a  a-   dă  printr-o  mobilizare  sus­  fiul,
                                 IA ZI 8M AGRICULTURA                                            cărbune.  Multe  brigăzi,  prin­  fectat  sectorul  II.  Aici  tre­  ţinută.  Poate  aici  este  lo­  de v
                                                                                                                                                                                ştiri
                                                                                                 tre  care  cea  condusă  de   buie  să  se  îmbunătăţească   cul  să  dăm  un  alt  exemplu.   11,35
                                                                                                 Ştefan  Alba,  obţin  produc­  organizarea   muncii   pentru   Anul  trecut,  sectorul  I  era  Ictin
                          Secerişul, eliberarea terenului,                                       tivităţi  de  10—il  tone  pe   că  este  un  sector  care  lu­  în  situaţia  de  acum  a  sec­  rea
                                                                                                                                                                                preir
                                                                                                                                                      torului  II.  Printr-o  recon­
                                                                                                 post.  La  sectorul  V,  cu  toa­  crează  în  salturi.  Chiar  da­  siderare   a   întregii   activi­  De 1
                                                                                                                            că  există  linie  de  front  şi
                                                                                                                                                                                club
                             semănatul culturilor duble                                          te  că  există  condiţii  mai   aprovizionarea  se  face  mai   tăţi,   iată-1   acum   printre   10.05
                                                                                                 deosebite  în  comparaţie  cu
                                                                                                                                                                                nli;
                                                                                                 celelalte  —  se  exploatează   ritmic,  nu  se  respectă  în­  sectoarele   fruntaşe.   Acelaşi   10,25
                                                                                                                                                  de
                                                                                                                            totdeauna
                                                                                                                                      tehnologiile
                                                                                                                                                      lucru  se  aşteaptă  şi  de  la  Dan
                     (Urmare din pag. 1)    ve  care  au  terminat  sece­  Ne  întrebăm  ce  rost  au   în  strate  subţiri  —  se  obţin   lucru.   Această   stare   de   minerii  de  la  „11“  şi  „VI“.  nate
                                            rişul  orzului  suprafeţele  în-   aceste   asistenţe   pe   cîrap,   şi  aici  plusuri  de  produc­  fapte  poate  fi  pusă  şi  pe   Numai  aşa  ne  vom  putea   tin <
                                                                                                                                                                                magr
                 ţionează  destul  de  defec­  sămînţate  n-au  depăşit  10   dacă  cei  implicaţi  nu  aju­  ţie:  peste  3  000  tone.  Secto­  seama   fluctuaţiei   mari   de   realiza   sarcinile   de   pro­  Din
                                                                                                                                                                                Agrif
                                                                                                                            personal.  Nu  există  o  sta­
                                                                                                                                                      ducţie.
                                                                       tă  concret  desfăşurarea  lu­
                                                                                                                       de
                                                                                                          cu
                                                                                                 rul
                                                                                                               minusul
                                                                                                      VI,
                  tuos,  iar  intervenţiile  făcu­  ha.  Iată  de  ce  se  impune   crărilor ?                                                                DORIN CORPADE     18,00
                                            grăbirea   ritmului   la   balo-                     25 000 tone de cărbune, di-  bilitate la nivelul formatii-
                 te  pentru  înlăturarea  stri­                                                                                                                                 tru  i
                 căciunilor   sînt   lente,   în   tatul  paielor,  la  arat,  pre­                                                                                             nai;
                                                                                                                                                                                21.05
                 multe cazuri.              gătirea  terenului  şi  semă­                                                                                                       O zi
                                            nat   prin   organizarea   de                                                                                                       terii
                        LA ARĂTURI          schimburi  prelungite  si  u-      Crlmpeie dintr-o recomandare nescrisă                                                            Nou
                     SI ÎN SĂMÎNŢ ARE A     tilizarea  Ia  transportul  pa­
                    CULTURILOR DUBLE        ielor a atelajelor.                                                                                                                  mr
                      TREBUIE GRĂBIT                                    Tînărul   Dumitru   Crişan   în  ani,  iar  acest  titlu  tre­  re  să  devină  apoi  contribu­  rile  de  care  vorbeam,  fi­
                         RITMUL !                                     este   secretar   adjunct   cu   buie păstrat.       ţie  la  împlinirea  întregului   reşte  că  le  facem  printr-o  '"ifi EfB».
                                             IMPLICARE FORMALĂ
                                                                      probleme  de  propagandă  al   —  Practic,  cum  arată  a-   colectiv.          reglare   cu   cerinţele   pro­
                                                                                                                                                                                 DE’
                   Ritmul  lent  la  eliberarea   La   Bretea   Română,   pe   organizaţiei   de   partid   din   ceste  consideraţii  în  mun­  —  Cu  mult  înainte  de  a   ducţiei.  de vi
                  terenului  nu  permite  des­                        atelierul  S.N.  320  al  între­  ca  dumneavoastră,  ca  fre­  fi  ales  în  biroul  organiza­  —  Bine,  tovarăşe  Crişşn,   banei
                                            marginea  unei  tarlale  stă­  prinderii   mecanice   Orăştie.   zor  şi  secretar  adjunct  eu   ţiei  de  bază  —  ne  spune   dar  cum  se  încadrează  ceea   RA:
                 făşurarea   corespunzătoare   teau  cinci-şase  oameni  ca­  Dar,  înainte  de  toate  este   propaganda ?  interlocutorul  —  am  pro­  ce  aţi  făcut  şi  faceţi  dum­  (Flac;
                  a  arăturilor  şi  însămînţării   re...  asistau  la  seceriş.  La   frezor  de  primă  mină  —•   —  Şi  Ia  mine  există  ace­  pus  şefului  secţiei,  ingine­  neavoastră   în   activitatea   tice (
                                                                                                                                                                                cli d<
                  culturilor   duble.   Aşa   se   Nădăştie,   balotului   paielor   cum  se  zice  —  deci  omul   eaşi  ordine  a  lucrurilor,  a-   rului  loan  Mureşan  —  care   de propagandă 7  riile
                                                                                                                                                        —  Se încad ează
                 face  că,  pînă  la  ora  actua­  mergea   foarte   încet,   dar   practicii  în  tot  ce  face,  o-   dică  cea  de-a  doua  iposta­  este  mereu  alături  de  ti­  bine. Este rr .
                                                                                       concrete,
                                                                             lucrurilor
                                                                                                 ză  derivă  din  prima.  Deci,
                                                                      mul
                                                                                                                            neri,  de  noi  toţi  —  să  mă
                 lă,   doar   la   unităţile  din   preşedintele  C.A.P.,  ingine­  chiar  cînd  este  vorba  de  e-   nu fao excepţie.  lase  să  mă  ocup  de  cîţiva   şi concretă ,   •„  .
                 Ruşi  şi  Strei  s-au  însămîn-   rul   şef   şi   reprezentantul   ducaţie,   de   propagandă,   Pentru   că   interlocutoru­  ucenici.  A  fost  de  acord  şi   Tovarăşul C .auş^   wk
                  ţat  cu  porumb-siloz  si  le­  consiliului   popular   nu   au   sferă  care  pentru  unii  re­  lui  i-a  venit  peste  mînă  să   am  ales  6  ucenici,  care  lu­  vaţă şi ne reoen i v~'   c- cri-.,  CUIU ■
                                                                                                                                                      lucrăm perina.
                 gume  26  şi,  respectiv,  24   luat măsuri pentru grăbi­  prezintă   ceva   abstract.   Şi   vorbească   despre   sine,   o   crau  mai  pe-aproape.  Unul   menii.  Propaganda  fără  oa­  Deslii
                                                                                                                            din  ei  este  Aurel  Samoiles-
                                                                      este  bine  că  el  ştie  structu­
                                                                                                 facem  noi.  S-a  calificat  ca
                                                                                                                                                                                ceată;
                  ha. în celelalte cooperati-  rea lucrării.          ral  să  îmbine  practica  pro­  frezor  aici,  apoi  a  lucrat   cu.  A  lucrat  la  început  la   meni,   fără   destine,   vdică   Iul a
                                                                       ducţiei  materiale  cu  educa­  pe toate tipurile de maşini  o freză universală. Cînd am  fără  concret,  e  ceva  lipsit   PETR
                                                                                                                                                                                vocea
                                                                       ţia,  cu  formarea  oamenilor,                                                 de  obiect.  Or,  nu  de  aşa   rcsc);
                                                                       aşa  cum  sublinia  tovarăşul                                                  ceva  avem  nevoie.  Noi  tre­  banei:
                                                                       Nicolae  Ceauşescu  la  ple­          Cam gîndeşte şi cum lucrează             buie  să  ştim  ce  şi  cum  gân­  CÂNI
                                                                                                                                                                                tezali
                                                                      nara  C.C.  al  P.C.R.  din  1—2     un secretar adjunct cu probleme            desc   oamenii,   pentru   că   seriile
                                                                       iunie a.c.                                   de propagandă                     ceea  ce  fac  vedem,  iar  da­  ORAŞ
                                                                        —    De  unde  aţi  învăţat,                                                  că  fac,  aceasta  este  refle­  (Patri
                                                                       tovarăşe   Dumitru   Crişan,                         înţeles  că  stăpîneste  destul   xul  modului  în  care  cred   turnă
                                                                                                                                                                                BAI:
                                                                       să  îmbinaţi  activitatea  pro­  aşchietoare   —   strung,   ra-   de  bine  maşina,  am  pro­  în  muncă,  în  forţele  lor,  în   bunic,
                                                                                                 botezâ,  de  rectificare,  mor-
                                                                       ductivă  cu  cea  de  edu­                           pus   maistrului   să-l   treacă   progres.         ATATE
                                                                       caţie ?                   teză  şi  la  altele.  A  urmat   la  producţia  de  serie  pen­  —   Oare  aveţi  în  vedere  £o);
                                                                                                                                                                                \or;  (
                                                                        —    De  la  tovarăşii  mei   cursurile  liceului  seral,  iar   tru   strunguri.   între   timp,   că  obiectul  muncii  educati­  e  iubi
                                                                                                                şcoala
                                                                                                 acum
                                                                                                                       de
                                                                       de  muncă  şi  din  propria   maiştri,   termină  seral.   Niciuna   simţindu-1   băiat   serios,   ve,  de  propagandă  este  e-   sa  dc
                                                                                                         tot
                                                                       activitate.   Muncitorilor   ca­  din   exigenţele   apărute   an   i-am  recomandat  să-şi  com­  volutiv, dinamic ?  nagan
                                                                                                                                                                                Răzbc
                                                                       re  se  ocupă  de  tineri  nu  le   de  an  în  atelier  nu-i  sînt   pleteze   studiile,   iar   acum   —  Nu  numai  că  avem  în   I-II (I
                                                                       poţi   pretinde   pedagogia   străine.  Totul  a  prins  din   termină  liceul.  A  fost  ma­  vedere   acest   adevăr,',   dar   pico  •
                                                                       cărţii,  au  şi  stângăcii,  dar   mers  şi  le-a  rezolvat  cum   re  lucru  cînd  a  văzut  că   organizaţia   n  o  a s t r ă d  e    na);  c
                                                                                                                                                                                te pin
                                                                      ştiu  foarte  bine  ce  vor,  cum   s-a  priceput,  dar  de  fiecare   ne  ocupăm  de  el  şi-l  aju­  partid   determină   sau   cel
                                                                       trebuie  lucrat  cu  omul  pen­  dată mai bine.      tăm.  Ce  a  fost  bun  în  el   puţin  se  străduieşte  k/  de­
                                                                       tru  a-1  învăţa  meserie  de                        —  hărnicia,  dorinţa  de  a   termine  evoluţia  oamenilor.   SS»"
                                                                       calitate  şi  a-1  educa.  Cre­  Tot  dl  a  fost  cel  care  a   învăţa  —  s-au  dezvoltat  şi   Pentru  că  ei  au  făcut  din   1
                                                                       zul  său  e  limpede  şi  drept:   răspuns   unui   apel:   cine   s-au  conturat  în  adevăruri   nişte  ateliere  oarecare  o  a-
                                                                       dacă  îţi  cunoşti  bine  mese­  vrea  să  adapteze  un  dispo­  palpabile.  Şi  Paulina  Dră-   devărată  uzină,  care  se  nu­
                                                                                                                                                                                  Tim
                                                                       ria  şi  o  practici  cu  tot  su­  zitiv  de  frezat  filet  prin   gulete  a  căpătat  destul  de   meşte   întreprinderea  meca­  ziua i
                                                                       fletul,   nimeni   nu-ţi   poate   vîrtej  la  o  maşină  de  fre­  repede  îndemînare  şi  sigu­  nică   Orăştie.   Cu   ani   în   mea  ■
                                                                       reproşa  ceva,  sau  cel  mult   zat   caneluri.   îndrăzneala   ranţă   la   freza   universală,   urmă  —  şi  nu  prea  mulţi   stabili
                                                                       îţi   poate   spune   unde   ai   ţi-o  dă  cunoaşterea  mese­  drept  pentru  care  am  pro­  —  aduceam  strunguri  de  la   varial:
                                                                       greşit.  Una  e  să  greşeşti,   riei,  locul  unde  se  formea­  pus  să  fie  mutată  la  o  ma­  Arad,  ca  să  putem  face  şi   averse
                                                                                                                                                                                des că î
                                                                       convins  că  lucrezi  bine,  şi   ză  certitudinea.  A  realizat   şină  de  broşat  şi  raionat.   noi  ceva,  iar  azi  produ­  va  su
                                                                       alta  e  să  greşeşti  funda­  adaptarea,  iar  acum  obţine   Simţisem  că  i  se  potriveş­  cem  noi  strunguri.  Şi,  nu   intens
                                                                                                                                                                                porar«
                                                                       mental,  adică  să  munceşti   o  productivitate  cu  60  la   te şi n-am greşit.  oricum,  ci  Ia  nivel  tehnic   sector
                                                                       aşa  şi  aşa,  de  ochii  lumii,   sută  mai  mare,  calitate  ire­             rîvnit  şi  peste  hotare.  Toa­
                                                                       azi  aici,  mline  dincolo,  să   proşabilă,  eliminând  în  to­  —  Am  înţeles  că  inai  a-   te  acestea  Ie-  a  u  făcv  oa­
                                                                       treacă   vremea,   să   vină   talitate rebutul.     veţi   încă   patru   exemple   menii.  Procesul  este  i  nd.  maxir
                                                                                                                                                       A  început  cu  unii  din  noi,  grade
                                                                                                                            de  acest  fel  şi  că  trecerile
                                                                       plata.   Primul   păgubaş   al   De  alei  se  degajă  altă                                              caia
                                                                       lucrului   de   mântuială   eşti   convingere   a   lui   Crişan:   acestea  nu  le  faceţi  ori­  dar  nu  se  va  termina  cu   La
                                                                       te  însuţi,  pentru  că  oame­  că  la  temelia  propagandei,   cum.            noi.  De  aceea  trebuie  să  ne
                                                                                                                                                                          tineri,  neral
                                                                       nii  sînt  judecaţi  după  mo­  a  muncii  de  partid,  în  ge­  —  încă  4  tineri  care  pri­  ocupăm   serios   de   por  ar
                                                                       dul  în  care  îşi  îndeplinesc   neral,  trebuie  să  pui  foar­  vesc,  sau  care  priveau  di­  care  sînt  majoritateajşi  ca­  verş'j.
                                                                       cea  mai  de  eăpătîi  datorie   te  multă  râvnă  profesiona­  rect  răspunderea  mea,  pen­  re  sînt  dornici  să  învxlfi  tfescă
                                                                                                                                                       să  lucreze,  să  fie  oameni  m-  rolog
                                                                       umană  —  munca.  Statutul   lă,  să  ştii  să  renunţi  la  li­  tru   că   policalificarea   este      cenor
                       Secerişul orzului la O.A.P. Cigmău.             de   muncitor   bun,   harnic,   nele  tentaţii  facile  în  folo­  o   preocupare   a   întregului   toată puterea cuvîntului.
                                                Foto  V1RG1L ONOrtr                                                                                         CORNEL ARMEANU
                                                                       priceput se cîştigă cu greu,  sul propriului progres, ea-  colectiv. C3t despre trece­
   1   2   3   4   5   6   7