Page 6 - Drumul_socialismului_1982_07

pag 1 DRUMUL SOCIAL1S

Cu oameni hotărîţi, conştienţi*™ Activitatea de reparaţii

noul are cale liberă in viafă" la cote calitative ridicate
11,fiu 're:
11,05 Dli
Co-l poate recomanda pe spun că m-am simţit. în­ lucrez. Tovarăşul Nicolae Pe amenajarea hidro­ alte agregate, instalaţii şi de la atelierul de prelucrări tri<
un om, pe un comunist mai văţasem în facultate despre Ceauşescu spunea să aşe­ energetică de la Rîu Mare- mijloace auto cu care se prin aşchiere. 11,25 Ma
11,45 Cei
taine decît faptele sale ? tratarea în vid a oţelului. zăm la baza dezvoltării so­ Itetezat se lucrează cu un lucrează pe şantiere. Au — In plus, noi am exe­ (ăr
12.20 Fiii
Cinci l-am rugat pe tovară­ Dar eind am stat şi m-am cialiste munca făcută cu mare număr do mijloace tot felul de defecţiuni. Oa­ cutat şi cîteva lucrări în 15.00 l.a
şul Tacob Topliceanu, se­ gîndit că nu am nici trei­ tragere de inimă a fiecă­ tehnice, cele mai multe ac- menii noştri au. început să premieră pe amenajare — 18.30 Iur
cretarul comitetului de zeci de ani şi mi s-a în­ rui om. Reţin bine această ţionînd la baraj, în carie­ Ie ştie tot mai bine şi să a intervenit tînărul inginer mc
partid al Combinatului si­ credinţat o instalaţie de cerinţă din expunerea la rele de anrocamente şi ar­ le remedieze în scurt timp. Pavel Bodea, şeful atelie­ 18.50 100
derurgic Hunedoara, să ne milioane şi sarcina de a plenara lărgită din 1—2 iu­ gilă, dar şi pe celelalte în ultima vreme am fost rului de reparat utilaj mi­ 19.00 Tel
19,80 Te)
recomande un comunist de fabrica oţeluri speciale, a- nie a C.C. al P.C.R. şantiere, loturi şi puncte dotaţi cu o serie de ma- nier. Aşa sînt instalaţia de 20,15 Bit
nădejde, a stat puţin 'pe bla atunci am intuit dimen­ — Şi ce altceva credeţi de lucru. Cum funcţionea­ şini-unelte şi scule — între detonare mecanizată a ga­ mu
gîndtiri, apoi a întrebat: siunea exactă a răspunde­ că mai trebuie ? ză ele ? care şi una de alezat la­ leriilor, care lucrează cu 20.50 Fiii
tiui
Vă deranjează dacă o u- rii. Pentru că oţelul pe ca­ — Exigenţă şi autoexi­ — Funcţionarea parcului găre şi alta de sudat cap foarte bune rezultate în pro
genţă. Ceea ce facem noi nostru auto depinde — în la cap — dispunem acum galeria de la Valea Mare, Ui.
eu oţelul cînd îl tratăm în condiţiile cînd avem carbu­ si de o maşină de rectifi­ precum şi o pompă pneu­ 21.20 Inii
nea
| Comunistul — om ai cutezanţei revoluţionare vid s-ar putea spune că nu ranţi, iubrifianţi si anve­ cat arbori cotiţi, de o in­ matică de apa, care a tre­ var
f________________ _ e cine ştie ce problemă de lope — de modul în care stalaţie de metalizare şi o cut examenul cu bine la mu
mare specializare. Dar da­ este întreţinut şi exploatat, turnătorie de neferoase, şantierul nr,. 3-.-bay.T-j, alte 22.20 Te!
22.30 lut
nul mai tinăr?“. Şi ni l-a re-1 elaborăm noi aici este că nu am fi foarte exigenţi de calitatea reparaţiilor pe ne-am organizat şi un ate- două similare aflfndu-se în sea
recomandat pe subingine- folosit ia fabricarea rui cînd e vorba de perfecta e- care ie efectuează ateliere­ faze avansate de execuţie.
rul .Nicolae. Oargă. menţilor în industria aero­ tanşeitate a instalaţiei, a- le mecanice ale şantiere­ Revenind ia activitatea
— Tovarăşe Oargă, deşi nautică şi atomoenergetică. tunci cînd insuflăm argon lor si, mai ales, cel al ate­ Secţia de producţie concretă de reparaţii, la l.Ki
tSnăr, sînteţi unul din oa­ — Din cîte ştim, aţi reu­ in baie, penţru barbotarea lierului de reparaţii centra­ necesitatea îmbunătăţirii
menii de la oţel aria elec­ şit să vă achitaţi bine de si omogenizarea oţelului li­ le din cadrul Secţiei de industrială Haţeg continue a calităţii lor,
BUCU.
trică nr. 1 — si din com­ această răspundere. De ce chid, am permite şi intra­ producţie industrială Haţeg muncitorii Petrică Viţiones- dioprogr
cu, Mihai Opric şi Cornel
binat — cărora li s-a încre­ anume elemente credeţi că rea aerului, şarja respecti­ — considera Viorel Vasnea, Olărescu spuneau că utila­ La ordii
dinţat sarcina de mare e nevoie în asemenea si­ vă ar fi compromisă, ar inginerul şef electromeca­ Iier de bobinaj si, credem jele mai noi sînt de com­ tură: St
nic al Grupului de şantiere
jurnal;
răspundere de a fabrica o- tuaţii ? ieşi altceva nu oţel special. hidroenergetice Rîu Mare- noi, că lucrurile merg spre plexitate tehnică ridicată şi 3,10 Ci
ţelurl speciale, prin proce­ — Trebuie să pui inimă Unii dintre colegii mei îmi Retezat. Din acest punct de continuă îmbunătăţire. că, uneori, repararea lor le 9.00 Bu!
reproşează
mai
uneori
că
Audienţi
dee tehnologice de înaltă in tot ce faci. Să tratezi prea-i bat la cap cu etan­ vedere activitatea este din în cei trei ani de cînd pune unele probleme — în­ III al C
tehnicitate. Nu v-aţi simţit problemele producţiei, ale şeitatea. De aceea, nu ad­ ce în ce mai bună, însă fiinţează, atelierele din deosebi instalaţiile hidrau­ lin de
literarii
Haţeg au fost extinse si
niciodată copleşit de răs­ colectivului, mai presus de mit exigenţă scăzută la a- şoferii şi deservenţii de u- modernizate, s-a pus ordi­ lice, deosebit de pretenţioa­ fluier li
se — dar că sînt hotărîţi
tilaje din şantiere — în ca­
punderea aceasta ? problemele personale. Eu cest capitoi — ca şi la al­ litatea lor de producători, ne în planificarea şi exe­ şi depun eforturi stăruitoa­ folcloric
— Copleşit n-aş putea să asta le cer şi celor cu care tele dealtfel — pentru că proprietari şi beneficiari — cutarea lucrărilor, în folo­ re pentru a realiza la timp U £
nimic nu trebuie conside­ sirea materialelor, s-a în­ blicita .'o
rat ca amănunt în tratarea trebuie să manifeste mai tărit disciplina tehnologică si de bună calitate repara­ ştiri; IV?
oţelului prin acest proce­ multă grijă şi răspundere şi ele producţie, a crescut ţiile ia toate utilajele, a- 12,35 Dii
lui; 12,45
gregatele şi instalaţiile. în
Prin bună organizare deu. faţă de mijloacele tehnice nivelul de conştiinţă poli­ acelaşi timp ei considerau dio-lv. ;
cu care lucrează.
— Tovarăşe Oargă, oţeiă-
15.00 Me
ria electrică nr. 1 este în­ — Unii lucrători de pe tică şi profesională a! mun­ — pe drept temei — nece­ Buletin
şi disciplină tehnologică tr-un fel secţia cea mai amenajare, cu care am dis­ citorilor. Am reţinut şi cî- sitatea ca şoferii şi deser­ zică de
Tineri ii
nume
teva
meseriaşi
de
specializată a combinatului. cutat despre reparaţiile e- venţii de utilaje să exploa­ populari
S-a reuşit mult aici pe ca­ feetuate la A.C.R. Haţeg, pricepuţi, harnici şi con­ teze şi să întreţină mai a- ştiri; 17
(Urmare din pag, 1} terea randamentului termic lea introducerii noului. Ce ştiincioşi : Ion lacob, Io- tent şi gospodăreşte mijloa­ lor; 18,0
al blocurilor energetice şi ne-au spus că acestea nu nescu Brebeniţă, Mircea Vi- cele tehnice cu oare lu­ It adio jiu
reducerea costului de pro­ credeţi dumneavoastră că sint întotdeauna de cea mai ţioneseu, Mihai Oprit, Cor- crează, pentru că unii ma­ oişti ai
sugestia
i lunare a a-dîncirii crizei ducţie al energiei electri­ mai trebuie făcut pentru bună calitate, că se defec­ vin Ştefănescu, Ion Filip, jurnal;
■'conomice pe plan mon­ ce. Am şi un exemplu : promovarea mai fermă a tează la scurt timp după Gyorcos Ema, Cornel Olă- nifestă de-a dreptul dezin­ dans; 23
teres si nepăsare in această
dial, a scumpirii conside­ prin reducerea consumului noului în producţie ? ce vin din reparaţii. Aşa rescu, Eugen Sălăşan, Emi­ privinţă. 23,30—6,0
rabile a materiilor prime, de apă-abur cu 3 la sută — Mai sînt unii care au este tovarăşe ing. Aurel 6- lia Brădescu, Ion Brăilă, cal nod
energiei şi combustibililor, se economisesc anual 5 000 o gîndire funcţionărească prea, şef al Secţiei de pro­ Gavriloni Gavrilă, Tiberiu Deci, de o parte şi de
tn acest context al redu­ tone de combustibil con­ cu privire la nou şi la pro­ ducţie industrială Haţeg. ? Todoran. alta — cei care exploatea­
cerii consumurilor şi folo­ venţional. movarea lui. în primul rînd — N-am spus niciodată ză parcul auto de pe ame­ «J
sirii raţionale a valorilor Niculai Lazăr: Avem asupra conştiinţei trebuie că reparaţiile pe care le e- — Pe lingă activitatea najarea hidroenergetică de
- materiale pe care le produ­ sarcina de mare răspunde­ să acţionăm, pentru ca fie­ fectuăm noi la A.C.R. Ha­ de reparaţii propriu-zisă, la Rîu Mare-Retezat şi cei DEVA
cem şi le administrăm, noi re patriotică de a reduce care să înţeleagă şi să fie ţeg — de mare diversitate noi executăm şi recondiţio­ care-1 repară — trebuie să cie Vultu
am reanalizat toate sche­ cît mai mult consumul do pătruns de însemnătatea si complexitate tehnică — năm un însemnat volum de se manifeste mai multă băncii i
li A; Ce
mele serviciilor interne, ur­ gaz metan si de a produ­ înlăturării vechiului şl in­ ar fi întotdeauna de cea piese de schimb, ajutîn- strădanie, grijă şi răspun­ (Flacăra
mărind să reducem sensi­ ce cantităţi sporite de e- troducerii nou] ui. Cu oa­ mai bună calitate. Dar ne du-ne astfel singuri în pri­ dere pentru asigurarea con­ tice (Sii
bil consumul propriu teh­ nergie electrică pe bază de meni hotărîţi, conştienţi, străduim şi în mare mă­ vinţa îmbunătăţirii calită­ tinuităţii în funcţionare a cii d» 1
riij, -i
nologic de energie electri­ cărbune. Aceasta ne obligă noul are cale liberă în via­ sură reuşim să le facem ţii reparaţiilor şi a creşte­ tuturor mijloacelor tehnice me că:
că şi combustibil conven­ să menţinem în condiţii ţă, in întreaga noastră ac­ bine. Aici vin la reparat rii eficienţei muncii — a şl creşterea eficienţei eco­ re-' p
ţional, prin creşterea gra­ optime de funcţionare toa­ tivitate, buldozere, excavatoare, ma­ ţinut să adauge maistrul nomice a întregii activităţi. da lui (
dului de încărcare a gru­ te instalaţiile de preparare ION CIOCLE! carale, locomotive de mină, principal Mircea Zlătior, G. DINU Grăbeşt
brie); L
purilor energetice, evitarea a' prafului de cărbune, să «*«**• j j"»vi / jgiw jr y sr w«r js Jwwr y mmt s /ww / / Mtmn a a (Culturi
funcţionării în gol a trans­ realizăm o permanentă (Muncit
formatoarelor (destul de profilaxie a agregatelor şi Destina
ceafăru
multe în termocentrală), e- instalaţiilor, să le menţi­ LA ZI IN AGRICULTURĂ Iul al
chilibrarea sarcinilor pe nem în perfectă stare de ANINO
staţiile serviciilor interne, curăţenie, prevenind even­ (Muncit
menţinerea funcţionării la tualele defecţiuni sau ava­ | Maria
j tul) ;
o sarcină cît mai ridicată rii, reducînd termenele de Toate combinele să lucreze din plin Ia recoltat! ; seriile
a microhidrocentraiei, care staţionare în reparaţii şi a- !ORAŞT
utilizează resursele de apă sigurînd diminuarea con­ O cerinţă de prim ordin j (Patria]
I turnă (:
uzată din termocentrală. De sumurilor de combustibili acum, în condiţiile cînd BAI: i
exemplu, încărcarea fiecă­ si energie electrică. în a- ploile cad aproape zilnic, bunica
rui turbogenerator cu nu­ cela.şi timp urmărim regla­ este ca toate utilajele de HAŢEG
mai 1 MW în plus conduce rea perfectă a arderii în recoltare să fie folosite dif) cla); l
lor; Cj
la reducerea consumului cazane, astfel incit întrea­ plin, cu maximum de ran­ e iubir
de combustibil convenţio- ga cantitate de praf de dament şi în „ferestrele" sa de <
Război'
. nai cu 0,1 gr/kWh, asigu- cărbune să producă ener­ dintre ploi, fără să se iro­ I-II (IV
rînd intr-un an o economie gie, nimic să nu se piar­ sească nici o oră bună de pico -
de 1400 tone de cărbune. dă, să folosim în mai ma­ lucru în cîmp. na).
Tar funcţionarea micro­ rc măsură cărbunele şi să
hidrocentraiei cu 0,5 MW reducem consumul de gaz CÎND ORGANIZAREA
timp de 600 ore pe an re­ metan. ESTE BUNĂ,
duce consumul propriul cu Erşek Ti beri u : O sarcină SECERIŞUL MERGE
3 milioane kWb/an. DIN PLIN Itezu
importantă ce susţine di­
Isaia Miulescu : Străda­ minuarea consumurilor de între unităţile Consiliului iulie J
Extr.
niile noastre vizează cu energie, gaze şi combustibil unic agroindustrial Orăştie 72, 30,
prioritate reducerea pier­ o constituie efectuarea în care printr-o bună organi­
Extr.
derilor de apă din circui­ termen şi de cea mai bună zare a muncii şi folosirea 74, 41,
tul termic (prin elimina­ calitate a reviziilor şi re­ din plin a maşinilor şi uti­ C.A.P. Rapoltu Marc. în tarlaua „Sub vii“, combincrli Nicolae Gligor, loan Cordea Fond
rea tuturor neetanşeităţilor paraţiilor, dezvoltarea ac­ lajelor de recoltat au obţi­ şi Adara Ionici, în doua zile, au sirius recolta de pe 30 ha. 1 255 10
la armături şi conducte), tivităţii de recondiţionare a nut rezultate bune la sece­ 500 000
menţinerea în permanentă unor piese de schimb şi a- riş se află şi ferma 4 a SE AŞTEAPTĂ ZILE nerul şef al consiliului unic multe prese de balotat stă­ ria 1.
stare de funcţionare a in­ parataje oare se mai aduc I.Â.S. Simeria, C.A.P. Be- MAI ÎNSORITE? agroindustrial au dispus teau nefolosite în secţiile
stalaţiilor regenera ti ve pe din import — domenii că­ riu şi Orăştie. Aceste uni­ deplasarea combinelor în de mecanizare din Turdaş
fiecare bloc energetic, ca rora le acordăm maximă tăţi au încheiat primele La secţia de mecanizare lanurile întreprinderii pen­ şi Mărtineşti. Strînsul şi
şi a izolaţiei conductelor atenţie. în aceste zile ne secerişul orzului. Turdaş erau aliniate una tru creşterea şi îngrăşarea transportatul paielor tre­
ce transportă diferiţii a- preocupăm ca pentru func­ lîngă alta patru combine bovinelor Orăştie. Dar şi buie intensificat şi la C.A.P. Tim)
genţi termici, întreţinerea ţionarea raţională, econo­ Interes şi preocupare venite de la S.M.A. Haţeg. aici, alte combine, conduse Beriu. ziua (
exemplară a c u r ă ţ e n i e i mică a maşinilor-unelte să pentru buna organizare şi Şi era trecut de ora 11. de Iosif Vinţ.i, Petru Dur, Este adevărat că se ivesc mea \
va îm
desfăşurare a muncii la re­
condensatorilor turbinelor realizăm şi să montăm li- coltat am întîlnit şi la Alte două combine, la vo­ loan Dănilă, Dumitru Oră- dese defecţiuni care duc la £i var
lanul cărora se aflau Pe­
rest n
— importanţi factori pen­ mitatoare în vederea evită­ C.A.P. Mărtineşti, Dineu şi tru Filoti şi Antonie Alniă- şan şi Nicolae Mihăilă au stagnări în funcţionarea u- tul Vc
tru ridicarea sarcinii pe rii totale a mersului în Căstău. La cooperativa din şan aşteptau la capătul pierdut ore bune de recol­ tilajelor. Trebuie acţionat modei
turbogeneratoare .şi redu­ gol al acestora şi deci a tat din cauză că ing. Liviu însă mai operativ pentru est.
Căstău lucrau la seceriş unui lan de orz din lunca va ii
cerea consumului de com­ reducerii consumului gra­ trei combineri — Mihai Mureşului, la brigada Spini, Cizmaş a venit abia după eliminarea acestora. Pină gnide
bustibil convenţional. De tuit de energie electrică. Cristinescu, Dumitru Mol­ să primească dispoziţie ora 12 la punctul de lu­ la 2 iulie, în consiliul unic tre 23
asemenea, producerea de Recentele reglementări do van şi Gheorghe Danci u pentru a intra la seceriş. cru (?). Această unitate a- Orăştie s-au balotat paie­ minea
energie combinată — elec­ privind folosirea judicioasă — a căror activitate o Numai că cine trebuia să vind la dispoziţie 11 com­ le de pe ceva mai mult de văi.
La
bine putea înregistra rezul­
70 ha, s-au eliberat circa
trică şi termică (după cum si reducerea consumului de coordona Dorin Bivolaru, dea această dispoziţie — tate mai bune la recoltarea 50 ha şl s-au semănat cul­ neral
tempe
ing. Marin Crişan, şef de
inginerul şef al unităţii. In
se ştie, operaţiunea de tre­ energie, gaze naturale şi vederea intrării în lanuri, fermă — nu era de gă­ orzului de pe cele 77 ha. turi duble pe 38 ha. . za ci)
cere a unor grupuri pe pro­ alţi combustibili ne deter­ la Mărtineşti se făceau ul­ sit (!). S-a luat probă din Aici este şi un mare de­ Iată de ce se cer măsuri verse
ducerea de agent termic mină la noi acţiuni şi ini­ calaj între recoltat şl ba­ hotărîte pentru folosirea la soţlte
timele verificări la combi­ lan. Umiditatea era bună. trice.
pentru termoficarea muni­ ţiative, ia mai multă ra­ ne sub supravegherea ingi­ Deci se putea recolta. între- lotat. De pe cele 25 ha de întreaga capacitate a mij­ ten si t
cipiului Deva este în fază ţiune şi echilibru in admi­ nerului şef al cooperativei, timp a venit o rafală de pe care s-a secerat orzul, loacelor mecanice, precum 00—80
est. i
avansată de realizare — nistrarea acestor importan­ Petre Dumitru, şi a ingine­ ploaie şi nu s-a mai putut nu s-a strîns nici o brazdă si a forţei de muncă. ciu :
n.n.) — va determina cros- * te valori materiale. rului mecanic de la S.M.A. secera. Preşedintele şi ingi- de paie, în timp ce mai N. BADIU