Page 1 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Vfl! .Şeditifi liîilsftiui Pi
! s » Execuţii al C.G. al P.C
preşedinţia
tovarăşului
In continuare, Comitetul Politic Execu
Sub
Nicolae
S O C I A L I S M U L Ceauşescu, secretar general al Partidului rale din Delta Dunării, elaborat, Ia indi
tiv a examinat un raport cu privire Ia
Comunist Român, luni, 1 noiembrie, a a-
valorificarea complexă a resurselor natu
vut loc şedinţa Comitetului Politic Execu
caţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de
tiv al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român.
tul cuprinde studii de specialitate privind
în cadrul şedinţei, a fost examinat şi ministerele şi organele de resort. Rapor
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN AL P C aprobat proiectul de lege privind asigura folosirea cît mai deplină şi eficientă a
rea calităţii produselor şi serviciilor des terenului, accentul punîndu-se pe dez
tinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. voltarea puternică a activităţilor economi
ce, prin exploatarea integrală şi complexă
Luînd în dezbatere acest act normativ.
Comitetul Politic Executiv a relevat că a tuturor resurselor din această zonă.
Programul partidului de făurire a socie Programul prevede extinderea agricul
Anul XXXIV, nr. 7 769 MARŢI, 2 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani turii, îndeosebi în delta fluvială, de la
tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi 60 050 hectare în prezent, la 144 000 hec
înaintare a României spre comunism pre
vede realizarea unor importante investiţii tare, prin diverse lucrări ameliorative com
în domeniul folosirii energiei nucleare în plexe. în cadrul acestui program, paralel
scopuri paşnice. S-a subliniat că înfăptui* cu sporirea producţiei de cereale, un Ioc
1 IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI Ml ’SIKIiE A PA MJPJJI rea acestor investiţii face necesară con deosebit îl va ocupa amenajarea de ore-
struirea şi exploatarea obiectivelor nu zării. O atenţie prioritară se va acorda
#1 il N HIH ri 11 MbtS4f»IVI»il: Vfcl K1U! ■UUHflfilJ i m m cleare în concordanţă cu cele mai noi cuce pomiculturii şi viticulturii, inclusiv orga
riri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice con nizării plantaţiilor de smochini, pentru
care există bune condiţii pedoclimatice.
Lunile noiembrie şi decembrie - etapă decisivă temporane, precum şi la un înalt nivel de Creşteri substanţiale sînt prevăzute în do
calitate specific domeniului nuclear, asi-
meniul zootehniei, prin sporirea considera
bilă, pînă în 1990, a numărului de oi, al
gurîndu-se astfel securitatea instalaţiilor
pentru îndeplinirea pianului economic pe acest ai şi utilizarea lor cu eficienţă economică păsărilor şi, în special, al raţelor şi gîştelor.
S-a indicat să se acorde o atenţie specială
ridicată, protecţia populaţiei şi a mediu
dezvoltării pisciculturii, prin amenajarea
lui înconjurător. O atenţie deosebită tre
buie să se acorde calităţii produselor şi şl exploatarea intensivă şi semiintensivă a
serviciilor destinate obiectivelor şi insta celor 210 000 de hectare bălţi şi lacuri,
„Toate judeţele să se prezinte la Conferinţa Na laţiilor nucleare. astfel îneît să se obţină o producţie de
ţională a partidului cu realizarea în întregime a sar cel puţin 130 000—150 000 tone peşte
cinilor de plan şi — acolo unde am stabilit şi unde în acest scop, a fost întocmit proiectul anual. Se au în vedere, de asemenea, ex
este necesar, îndeosebi în domeniul materiilor prime, de lege care reglementează autorizarea ploatarea mai intensă a biomasei (stuf,
la export — chiar cu depăşirea planului". realizării produselor şi serviciilor în do
meniul nuclear, stabileşte măsuri pentru papură, rogoz, vegetaţie acvatică), creşte
NICOLAE CEAUŞESCU asigurarea calităţii la nivelul impus de rea fondului forestier prin dezvoltarea
cerinţele specifice obiectivelor nucleare, plantaţiilor de specii repede crescătoare
şi de mare eficacitate economică, atît din
dobînzilor au făcut ca şi bateri de la normele pro pentru participarea cu eficienţă maximă a soiurile interne, cît şi prin aclimatizare,
ţara noastră să se confrun ducţiei şi ale muncii, de la sectoarelor economiei naţionale ce concu recoltarea fructelor de pădure şi a plan
te cu aceste dificultăţi, ca legile ţării. în spatele u- ră la înfăptuirea obiectivelor nucleare. telor medicinale, extinderea vînatului.
re s-au repercutat cu ma nor neajunsuri, a căror so S-a indicat ca prin lege să se stabilească S-a hotărît ca, în raport de dezvoltarea
re forţă în economie. Ca luţionare le depăşea com responsabilităţi concrete privind sarcinile producţiei agricole şi zootehnice", să se
urmare, în multe întreprin petenţa, unele cadre cu cercetării ştiinţifice, asigurarea proiecte treacă la crearea de noi unităţi ale in
deri industriale din judeţ funcţii de răspundere şi-au lor, materialelor şi utilajelor necesare, în dustriei alimentare, în vederea valorifi
Au mai rămas două luni — cu preponderenţă în ce plasat neputinţa, au venit datoririle constructorului, ale serviciilor cării complexe, eficiente, a tuturor posi
de zile din 1982 — anul al le care extrag şi prelu cu justificări nefondate, cu de exploatare, transport şi depozitare, pre bilităţilor oferite de Delta Dunării. Pro
doilea din cel mai dinamic crează materii prime; ca lamentări, iar altele s-au cum şi atribuţiile organelor de control. gramul cuprinde, de asemenea, măsuri
cincinal dintre cele şapte şi în cele care utilizează angajat... în vorbe. Comitetul Politic Executiv a liotărît ca pentru trecerea la exploatarea minieră a
de pînă acum ale Româ materii prime (în bună Timpul trebuie preţuit. proiectul de Lege să fie supus dezbaterii
niei socialiste. Economia parte aduse din import), Mai sînt 59 de zile din an, şi adoptării Marii Adunări Naţionale. (Continuare in pag. a 4-a)
naţională a avut sarcini dar şi în altele, în inves zile care trebuie folosite
deosebit de mobilizatoare tiţii şi în - domeniul trans la maximum — şi nu doar ® — -s — a — o — £ — o — ffl — Q £> & O O — O —
în acest an. Economia hu- porturilor se înregistrează zilele, dar şi nopţile —,
nedoreană — de asemenea. la această dată nerealizări pentru înlăturarea unor io Bnftg'eprBndereq monâerâ Lupeni
Şi, dacă facem retrospecti de plan, în principal la nereguli, pentru o muncă
va celor 10 luni care au producţia fizică, sortimen susţinută, pe toate planu
trecut, constatăm că s-au tală, implicit la producţia rile şi la toate nivelurile,
obţinut unele rezultate bu marfă vîndută şi încasată, prin care să se realizeze Perfecţionarea muncii politice —
ne în majoritatea domenii la indicatorii de eficienţă. integral planul perioadei,
lor de activitate. în mine Spuneam că la baza ne- să se recupereze cît mai
rit, metalurgie, energetică, realizărilor stau — fapt de mult din restanţe; Vremea chezăşia îmbunătăţirii activităţii
chimie, la export — sec neignorat — greutăţi o- este prielnică de lucru în
toare cu mare pondere în biective, ca acelea menţio toate sectoarele. Să fie uti
economia naţională — hu- nate. Dar, cîntărind cu rea lizate din plin forţa de la extracţia cărbunelui
nedorenii au o serie de lism lucrurile, privind cu
realizări. în acelaşi timp muncă, timpul efectiv de Cu exigenţă şi răspun tru mobilizarea colectivu de bază pe schimburi. în
insă, adîncirea fără pre obiectivitate şi autoexigen lucru, capacităţile de pro dere comunistă, activul lui la îndeplinirea sarcini spirit autocritic, vorbitorul
cedent a crizei energetice ţă propria activitate, ob ducţie, dotarea tehnică e- comitetului de partid de lor de plan. Dezbaterile a arătat că au fost trase
şi de materii prime pe plan servăm mari carenţe de xistentă. în Valea Jiului, la întreprinderea minieră au reliefat hotărîrea co toate învăţămintele cu pri
mondial — pe care o re natură subiectivă: slabă minerii şi conducătorii lor Lupeni a dezbătut, în ple muniştilor acestei mari u- vire la cauzele care au
simt acut ţările în curs de organizare, indisciplină, au promis în repetate rîn- nara lărgită, activitatea nităţi carbonifere de a în- determinat scăderea capa
dezvoltare —, decalajele e- dezordine, superficialitate, desfăşurată de organele şi lîmpina cu rezultate tot cităţii de producţie a unor
conomice, creşterea ratei delăsare, automulţumire, a- (Continuore in pag. o 2-a) organizaţiile de partid pen- mai bune Conferinţa Na abataje. Alţi secretari de
ţională a partidului, de a partid pe sectoare, ea An
acţiona pentru înfăptuirea ton Buzaş, Marin Dumitru
integrală a sarcinilor tra şi Anton Makay, s-au re
La Combinatul siderurgic „ Victoria" Călan sate de tovarăşul Nicolae ferit la resursele interne
Ceauşescu la plenara C.C. ce stau la îndemîna or-
al P.C.R. din 7—8 octom . ganizaţiilor de partid, a
Şi în sfiintarfe ds noapte brie a.c., şi cu prilejul vi sectoarelor productive, pen
zitei de lucru efectuate în tru îmbunătăţirea realiză
Valea Jiului. rilor proprii. Teodor Bon-
’ trebuie întronată ordinea Atenţia prioritară a ce calo, maistru electromeca
lor care au luat cuvîntul nic principal, şef de bri
şi disciplina!. a fost îndreptată spre gă gadă la unul din marile
sirea de noi resurse şi po abataje mecanizate, ingi
în secţiile Combinatului deja pe picior de plecare. sibilităţi de întărire şi per nerul Ioan Gîf-Deao, şeful
siderurgic „Victoria" Că Lăsarea agregatelor, mai fecţionare a muncii şi vie sectorului IV, inginerul
lan a fpst organizat de eu- cu seamă a furnalului, ne ţii de partid, a activităţii Dumitru Dănciuleseu, di
rînd un control în schim supravegheate constituie o politice în ansamblu — rector tehnic au arătat, de
bul de noapte. S-a urmă gravă abatere ! Maistrul chezăşia îmbunătăţirii în asemenea, că în toate aba
rit prezenţa la lucru a n-a putut -da o explicaţie tregii activităţi productive tajele minei şi la celelalte
personalului muncitor, mo plauzibilă. Nici nu putea şi economice. în acest con lucrări miniere se acţio
dul in care sînt cunoscute exista vreo motivaţie cre text, Alexe Furdui, secre nează cu multă stăruinţă
şi îndeplinite sarcinile de dibilă la o asemenea gra tar de partid al sectorului pentru creşterea mediei
producţie, cum se respec vă abatere, avîndu-1 în IV a arătat că în ultimul zilnice a realizărilor. De
tă ordinea şi disciplina frunte chiar pe conducăto timp, datorită promovării altfel, această preocupare
muncii. rul procesului de produc unor metode viabile ale caracterizează activitatea
Iată constatările : ţie ! muncii de partid, punîn colectivului minei Lupeni
Turnătoria nr. 3 : Schim Schimbul următor, con du-se accent pe întărirea din ultimele luni, cînd pro
bul condus de inginerul dus de maistrul Cheltonic controlului de partid şi
Ionel Istrate era prezent'* (orele 22—6), avea efecti activizarea tuturor mem ducţia de cărbune cocsi-
la lucru cu întregul efec vul complet, dar pînă la brilor organelor alese, s-a ficabil s-a situat în unele
tiv de 26 de oameni. Pon orele 22,15 nu se efectua asigurat o mai bună cu zile la cote de 6 800, 7 000
ta jul era făcut corect, la se momentul N.T.S. prindere a sarcinilor, atît
zi. La sectorul formare- Se cunoaşte faptul că la nivelul comitetului de IOAN MUSTAŢĂ
turnare, sarcinile de pro la secţia a Il-a cele două partid pe sector cît şi în
ducţie stabilite fuseseră furnale funcţionează neco cadrul celor 4 organizaţii (Conlinuare in pag. o 2-a)
realizate, în opndiţii de respunzător, mult sub pa
bună calitate. rametrii stabiliţi. Vina o
Secţia a Ii-a furnale: La poartă, după cum bine se ÎN ZIARUL PF AZI:
orele 21,50, pe platforma poate vedea, colectivul de
furnalului nr. 4 nu se afla muncă de aici, dar şi unii » După încheierea discuţiilor individuale cu co
nimeni. Maistrul Traian dintre conducători, care în muniştii. Activitate consistentă pentru înfăptui
Bisorca era în birou, unde loc să fie exemplu, dau rea învăţămintelor desprinse
întocmea un raport, iar tonul deficienţelor. © Campania agricolă de toamnă. în toate fermele
ţnuncitorii se aflau deja la
vestiare. Exactitatea pon- GH. I. NEGREA Magistralele aeriene tle for ţă şi lumină care împinzesc zootehnice — furaje la nivelul necesarului
meleagurile hunedorene atestă puternica dezvoltare a cner-
tajului nu s-a putut veri geticii în judeţul cărbunelui şi oţelului. o 21 noiembrie alegeri în consiliile populare
fica, muncitorii aflîndu-se (Continuare în pag. a 2-a) Foto: V. ONOIU
