Page 10 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 10

pag. 2                                                                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7



                                                                                              Planul producţiei fizice pe 1982                                               TOI El


                                                                                               (Urmare din pag. 1)    sortimentele  amintite.  De   —  Din  cauza  neintrării
                                                                                                                                                                                  Muză
                                                                                                                                                                          10.15
                                                                                                                      asemenea,  ne  îndeplinim   la  termen  în  funcţiune  a   în  juau]
                                                                                                                      planul  la,  export,  pe  total,   noii  capacităţi  de  produc­  Trans
                                                                                           la  ciment  realizat  integral,   cu  unele  depăşiri  la  con­  ţie  de  la  Lupeni.  Avea  ter­  Solen:
                                                                                           poate  chiar  cu  o  uşoară   tractele cu ţările socialiste.  men  de  intrare  în  func­  (locui
                                                                                           depăşire.                                                                          româi
                                                                                                                        După  modul  în  care  se   ţiune  în  al  doilea  trimes­  * Mu
                                                                                                                      lucrează  în  carierele  din   tru  şi  trebuia  să  producă  11.00   Telex
                                                                                                întreprinderea        judeţ  şi  în  secţiile  unităţii   pînă  la  sfîrşitul  anului  1   11,05 Şcoal
                                                                                             „Marmura" Simeria        prelucrătoare  de  la  Sime­  milion  de  metri  pătraţi  de   11,25 Film
                                                                                                                                                                               şi ui
                                                                                                                      ria,  se  poate  aprecia  că,   ţesături.  Nu  a  intrat  nici   12.15   Paşi
                                                                                             —  Şi  colectivului  nostru,   într-adevăr,  „Marmura"  va   acum.            12.45 Cîntc
                                                                                           perioada  scurtă  care  a  mai   încheia  anul  economic  cu.   —  Ce  se  întîmplă  totuşi,   (lin 1
                                                                                           rămas  pînă  la  sfîrşitul  a-   planul  realizat  şi  depăşit   la  ţesătoria  din  Lupeni  ?   13.00   înclii
                                                                                           nului  îi  solicită  eforturi   la principalele sortimente.  Care  este  stadiul  execu­  lui
                                                                                           susţinute,  la  toate  nivelu­                        ţiei ?                    1G,00 Telex
                                                                                           rile,   pentru   recuperarea                            —   A  fost  efectuată  re­  IC,05 Profc
                                                                                           restanţelor  pe  care  le  mai   Ţesâtoria de mătase  cepţia  preliminară,  au  în­  lui
                  E.iyt Deva. Brigada de mineri condusă de Nicolae Petrescu execută lucrări de   avem  la  unele  sortimente                     ceput  şi  probele  pentru  ro­  IC,25 Stadi
                                                                                                                                                                                de a
              deschidere.                                                                  şi  îndeplinirea  planului  pe   —  Cu  toate  că  în  pri­  daj,  dar,  datorită  faptului   17.00 StUdi
                                                                                           întregul  an  la  producţia  de   mele  opt  luni  din  an  am   că  nu  s-a  putut  asigura   18.00   înclii
                                                                                                                                                                   acestea
                                                                                                                                                         termică,
                                                                                                                                                 energia
                                                                                                                                                                              lui
                   Cîrsd vorbim d@ promovarea                                              blocuri  de  la  carierele  din   înregistrat  rezultate  con­  s-au  întrerupt.  Acum,  cei   20.00 Carm
                                                                                            judeţ  şi  la  cea  de  placaje,
                                                                                                                      stant  bune,  depăşindu-ne
                                                                                            chiar  cu  unele  depăşiri  —   permanent  sarcinile  la  pro­  de  la  „Vîscoza"  acţionează   20,30 Actu,
                                                                                                                                                                               că
                 noului tot la oameni ne gîndim                                             aprecia  inginerul  şef  al   ducţia  fizică  (la  finele  lu­  intens,  pentru  a  asigura  în   20.45 Seria
                                                                                                     Robert
                                                                                                             Schwei-
                                                                                            unităţii,
                                                                                                                                                 cel  mai  scurt  timp  energie
                                                                                                                                                                               pui i
                                                                                            ghoffer.   Sigur,   sarcinile   nii  august  înregistram  un   termică,  în  vederea  reîn­  21,10 Meric
           ■ {Umiaie din pag 1)  * i  proape  că  nu  există  an  în   zultatul  unei  rîvne  înde­  sînt  extrem  de  mobiliza­  plus de 20 000 mp de ţesă­               22.00   Telej
                                      care  să  nu  aducem  îmbu­  lungate  a  organizaţiilor  de                     turi  de  mătase)  —  sublinia   ceperii  probelor  la  toate
             I.G.:  Numai  vi  se  pare  !   nătăţiri  strungului  şi  se   partid...       toare  în  acest  trimestru,  a-   Tralan   Ţîrlea,   directorul   utilajele.  In  acelaşi  tâmp,
           G«  cei  care  vin  din  şco­  disting  aici  muncitorii  Io­  I.G.:  Să  nu  idilizăm.  Co­  vem  o  serie  de  greutăţi  cu   ţesătoriei  —,  totuşi,  luna   mobilizaţi   de   organizaţia
            lile profesionale — da, par­  nel  Caraşca  şi  Nicolae  Si-   lectivul  nostru  este  capa­  transportul   blocurilor  de           de  partid,  oamenii  muncii
           că  este  mai  simplu.  Băieţii   mina,   maistrul   Emilian   bil  de  mult  mai  mult  şi   marmură  din  cariere  în   septembrie  am  încheiat-o   de  la  Ţesătoria  din  Deva
            sînt  mai  modeşti,  mai  în   Stănilă,  iar  la  maşini-unel-   mai  bine,  cu  condiţia  ca   întreprindere,   ne   lipsesc   cu  minusuri  la  acest  indi­  BUCURI
            banca  lor,  ascultă,  sînt  un   te  pentru  lemn  —  Nicolae   toţi  să  pună  mintea  şi  u-           cator.  Şi,  după  cum  au   depun   eforturi   susţinute   dioprograi
                                                                                                                                                                           La  ordine
            material  mai  maleabil,  mai   Nasta,  Nicolae  Rusan.  La   mărul.  Avem  destule  ca­  sculele  diamantate,  unele   decurs  lucrurile  şi  în  oc­  pentru  a-şi  depăşi  sarcinile   tură;  7,00
            bun  de  prelucrat.  Cînd  e   fel  stau  lucrurile  şi  la  pro­  dre  tehnico-inginereşti  ca­  maşini  prelucrătoare  au  o   tombrie,  există  temerea  că   fizice  planificate,  compen-   Revista
            vorba  de  absolvenţii  de  li­  ducţia  dc  reductori  şi  la   re  nu  vin  pe  această  tra­  uzură morală avansată. Noi   vom  încheia  anul  cu  ne-   sînd,  într-o  anumită  măsu­  rul  melod
                                                                                                                                                                           de  ştiri;
            ceu,  chestiunea  se  compli­  cea  de  strunguri-repriză-   iectorie.  Mulţi,  mai  ales   avem  însă  asigurată  baza   realizări  la  indicatorul  a-   ră,   nerealizările   datofaţe   ascultător
            că.  Vin  băieţii  şi  fetele  cu   250,  unde,  de  asemenea,   dintre  cei  mai  tineri,  dau   de  materie  primă  cores­  mintit.  neintrării  în  funcţi-  f  ia   de   ştiri;
            aere  şi  pretenţii,  cu  filme   lucrează  cu  deosebită  pri­  înapoi  cînd  e  greu.  Ar  vrea   punzătoare  realizării  inte­  —  Din  ce  cauză,  tovară­  termen  a  noii  capacităţi   Festivalul
                                                                                                                                                                           tarea  Ror
            în  cap,  înţelese  în  felul  lor,   cepere  şi  răspundere  mun­  scoaterea   din   producţie,   grale a planului fizic la  şe director ?  din Lupeni.       zică  uşoa
            cu  gândul  pe  la  facultăţi,   citorii  Cornel  Sas,  Ioan   chipurile,  ca  să  aibă  timp                                                                  corale;
            dar  cu  foarte  puţină  me­  Teiş şi mulţi alţii.   de  gîndire,  fără  să-şi  dea                                                                            ştiri;  11,t
            serie,  modestie  şi  dorinţă   I.B.:  Sculăria  este  inima   seama  că  asta  le-ar  răpi                                                                    Soarelui;
                                                                                                                                                                           12,00 Bule
            de a lucra.               întreprinderii.  Tot  ce  este   condiţia  de  a  fi  activi,  de      Asigurarea furajelor                                          Din  come
             Nu  vreau  să  fiu  negati­  sculă,  dispozitiv,  verifica­  a  se  confrunta  cu  proble­                                                                    12,15 Mag
                                                                                                                                                                                 12
                                                                                                                                                                           ţific;
            vist  şi  nici  nu  generalizez,   tor  se  fabrică  aici.  La  ce   mele,  cărora  sînt  chemaţi                                                              radio-tv.  ;
            dar  cu  acest  fenomen  ne   distanţă  se  află  acestea  de   să le dea soluţii.  (Urmare din pag. 1)   decît  necesarul,  unitatea   Muntean,  preşedinta  C.A.P.   vers  20;
            întîlnim.                 daltă,  ciocan,  un  ascuţit                                                    agricolă  din  Nandru  a  a-   Buituri.   Problema   care   ştiri; IC,05
             I.lî.  :  Şi  în  sculărie  am   de  burghiu  sau  freză  !...   N.S.:  La  economisiri  şi              dunat  120  tone  fibroase,   ne-a  preocupat  şi  ne  pre­  tele  măre
                                                                                            —  aş  enumera  aici  pe  cele
            primit  si  primim  tineri  ab­  Ne-a  preocupat  procura­  noi  am  făcut  o  treabă  bu­  din  Boş,  Hăşdat,  Peştişu   iar  C.A.P.  Izvoarele  150   ocupă  este  aceea  do  a  păs­  Sfatul  nu
                                                                                                                                                                           lodii  popi
            solvenţi  de  liceu,  dar  nu­  rea  documentaţiei  pentru   nă.  Am  aflat  că  fabrica  de              tone  fîn.  Cantităţile  aces­  tra  şi  administra  cu  grijă   donate  eci
            mai  pe  cei  care  au  media                        furnire  din  Deta  are  ne­  Mare,  Răcăştie,  Dumbrava,   tea  sînt  suficiente  pentru   ceea  ce  avem  în  baza  fu­  letin  de  ţ
                                                                                                                                                                           1982 ;  17
            p-s'.o 8 în şcoală. Ii punem   o  maşină  de  sudat  cap  la   voie  de  şipcile  care  nouă   Mînerău  şi  altele  —  au  a-   a  asigura  o  bună  furajare   rajeră.  In  acest  sens  am   cînt  pairi;
                                      cap  prin  fricţiune.  Nu  de
                                                                 ne  rezultă  din  prelucrări.
                                                                                            dunat  fibroase  mult  mai
            să  lucreze  succesiv  la  mai   dragul  de-a  avea  şi  aşa   Ne-am  dus  acolo,  am  văzut   multe  decît  cantităţile  în­  a  animalelor  în  stabulaţia   construit  un  fînar  nou  de   muzical;
            multe  maşini,  îi  observăm,   ceva,  ci  pentru  a  econo­  că  aşa  e  şi  am  contrac­  scrise în balanţă.  următoare.           mare  capacitate,  sub  care   19,45 Radi
            iar  după  ce  îşi  termină   misi   oţelul   înalt   aliat,   tat  livrarea  şipcilor,  care               în  condiţiile  cînd  toate   am  depozitat  tot  finul,  am   dioccnaeli
            stagiul  de  pregătire,  îi  sta­  scump.  Am  procurat-o  şi                    în  anul  trecut  toate  cele   unităţile  dispun  de  canti­  amenajat  alei  de  furajare,   tr-o   oră;
            bilizăm la maşina pentru  am  făcut  maşina  şi  în  cu­  altfel  mergeau  la  foc,  pe   patru  cooperative  agricole                                         lui  Johani
            i  are  au  cele  mai  dezvolta­  rând  va  intra  în  produc­  cherestea,  în  condiţii  avan­  de pe raza comunei Peştişu   tăţi  suficiente  de  hrană   am  revizuit  şi  pus  în  stare   23,30—5,00
                                                                                                                                                                           cal.
            te  aptitudini;  desigur,  şi  în   ţie.  Sudăm  cap  la  cap  fre­  tajoase   pentru   ambele   Mic  au  fost  nevoite  să   pentru  animale,  problema   de  funcţionare  tocătoarca.
            funcţie  de  cerinţele  pro­  za  activă  de  partea  de   părţi.  Economisim  şi  noi,   cumpere  furaje.  Care  este   care  se  pune  este  adminis­  Astfel  că  ceea  ce  vom  pu­
            ducţiei.  Obţinem  rezultate   prindere,   care   poate   fi   şi ei.           situaţia  în  momentul  de   trarea  cu  maximă  grijă  a   ne  în  iesle  va  fi  tocat,
            bune. Continuăm să lucrăm                              I.B.:  Sînt  şi  alte  pro­  faţă  ?  Ne-o  spune  Alexan­  acestora  pentru  a  ajunge   preparat  cum  trebuie  şi  se   I'Gh
            astfel  şi  pentru  că  la  a-   dintr-un  oţel  de  scule.  E-   bleme  ale  producţiei,  ale   dru Zudor, primarul comu­  pe  tot  parcursul  iernii  şi   va  consuma  în  întregime.
            nul  va  fi  pusă  în  funcţiune   conomisim.  Avem  în  aten­  nivelului  tehnic  şi  calita­  nei :      evitarea  oricărei  risipe  de   Oamenii  care  lucrează  în   DEVA  :
                                                                                                                                                                           (Patria);
            o  sculărie  nouă,  mai  mare   ţie  un  dispozitiv  de  ascu­  tiv,  ale  consumurilor.  Co­  —  Cooperativa  agricolă   nutreţuri  în  scopul  creşte­  zootehnie  sînt  buni,  mulţi   40  de  h*
            şi  modernă,  pentru  care   ţit  freze  de  4—10  mm,  cu   lectivul  le  va  rezolva  pînă   din  Peştişu  Mic  are  la  ora   rii producţiei de lapte.      (Arta);   II
                                       productivitate  mare  şi  în-
            este  nevoie  de  muncitori   tr-o  gamă  de  prelucrare   la  un  stadiu,  stadiu  care   actuală,  236  tone  fin,  450            au  experienţă  îndelungată   vocarea  t
            mai mulţi şi buni.         mult sporită.             va  crea  alte  probleme.  De                          •—  Dispunem  de  furaje   în  această  muncă  şi  ştţu   ra);   Pilot
                                                                                                                                                                           (Siderurgi
              Red.:  Cum  se  exprimă                            aceea,  e  bine  zis  ca  toţi   tone  siloz  şi  o  mare  canti­  suficiente  —  şi  fin  şi  siloz   să  gospodărească  furajele,   ţistul  (Ar
            în  muncă  oamenii  despre   Red.:   Oamenii   gîndesc   să  pună  mintea  -şi  contri­  tate  de  grosiere  ;  C.A.P.   şi  grosiere  —  aşa  că  în   să  realizeze  o  bună  'îngri­  Waterloo
            care vorbiţi ?             şi  acţionează  într-o  traiec­  buţia,  azi,  nu  mîine,  pen­  Mînerău  dispune  de  100   acest  an  nu  vom  cumpăra   jire  şi  hrăni  re  a  animale­  nirea);  S<
                                                                                                                                                                           ţiului  (7
              G.I.: Cum spuneam, pro­  torie de admirat. Este re-  tru că mîine va fi alt azi!  tone  fîn,  cu  40  mai  multe  nutreţ  —  ne  spunea  Ana  lor.           PENI:   I
            ducem  strunguri  în  serie.                                                                                                                                   priveşte «
            Ni  le-am  asimilat  într-un                                                                   © — o  -  ®  -  ©     —     o  -  o     —     *     —     m — a a — o—® — a — o — » — a  VULCAN:
                                                                                                                                                                           I-II (LUC
            fel  de  probă,  cu  bună­                                                                                                                                     Trei oam<
            specializate  din  Arad.  Da­ Din iei pe drumul calcarului                            din cariere în combinatele siderurgice                                   nerul); t_
            voinţa  unei  întreprinderi
                                                                                                                                                                           (Retezam'
            că  am  fi  rămas  la  stadiul                                                                                                                                 penii (St
                                                                                                                                                                           RABARZ;
            din  momentul  preluării  a-   (Urmare din pag. 1)   cru"  între  şefii  localnici  de   car.  Aşteptau  cam  de  mult.   ră,  cei  doi  mecanici  de  la   tîlnit  mai  mult...  toane  !   nerul); (
            cestei  răspunderi,  azi  n-am                       la  carieră  şi  de  la  C.F.R.   Una  de  14  ore,  cealaltă  de   excavatorul  rămas  în  func­  Ale  unor  lucrători  certaţi   romantice
            mai  produce  strunguri,  ne   că,  deoarece  cel  de  la   Pînă  să  ajungă  garnitura   peste patru ore...  ţiune  nu  s-au  grăbit  să   cu  disciplina,  ale  unor  u-   şam en tul
                                                                                                                                                                           căra) ;
            puteam  întoarce  la  făraşe   C.F.R.  era  ocupat,  iar  cel   goală  sus,  la  silozuri,  au   Şi  în  carieră  lucrurile   treacă  la  lucru,  deşi  în   tilaje  care  se  „încăpăţînau"   Unde eşt
            şi  potcoave.  Dar  muncitorii   al  combinatului  nu  avea   mai  trecut  cîteva  ceasuri,   au  luat  o  întorsătură  ne­  spatele  utilajului  se  for­  să  nu  funcţioneze,  ale  ce­  de cultur
            au  demnitate.  Am  perfec­  autorizaţie  să  iasă  cu  lo­  în  acelaşi  timp,  în  gara   prevăzută.  Mai  întîi  s-a   mase  o  coloană  mare  de   lor  de  la  C.F.R.  care,  în  loc   dent la
                                                                                                                                                                           BRAZI :
            ţionat  mereu  cîte  ceva  şi   comotiva  din  zona  Stoe-   Stoeneasa  aşteptau  să  fie   defectat  un  excavator  şi  a   autovehicule.  A  fost  ne­  să  contribuie  la  operativi­  CALAN :
            ne  menţinem  în  concu­   neasa.  Şi  atunci  am  asistat   expediate   spre   combinat   durat  destul  timp  pînă  să   voie  de  intervenţia  şefului      riilc I-IT
            renţă, chiar exportăm. A-  la  un  lung  „dialog  de  lu-  două navete pline cu cal-  fie  reparat.  Apoi,  în  tim­  de  atelier  pentru  a-i  con­  tatea   transportului,   mai   SIMERIA
                                                                                                                                                                           (Mureşul)
                                                                                            pul  puşcării  masive,  s-a   vinge să-şi facă datoria.  mult  îl  îngreunau.  Dacă   fără num
                                                                                            deteriorat  un  cablu  de  ali­                       ar  fi  să  acordăm  note  ce­
                CU PLANUL ANUAL                                                             mentare  de  6  kV,  care  a   După  cum  se  vede,  în   lor   implicaţi   în   activi­
                   ÎNDEPLINIT                                                               scos  automat  din  funcţiu­  loc  să  asistăm  la  extrac­  tatea  respectivă,  singura
                 LA MATERIALE                                                               ne  alt  excavator.  în  plus,   ţia,  prelucrarea  şi  livrarea   notă bună am acorda-o ce­  IpR
                  REFOLOSÎBILE                                                              după  ce  s-a  permis  accesul   tonelor  de  calcar  planifi­  lor  de  la  coloana  dc  trans­
                                                                                            autobasculantelor  în  carie­  cate în mod ritmic, am în-  port auto.            Rezulta
               Consemnăm  cu  plăce­                                                                                                                                       noiembrh
              re  ştirea  transmisă  de                                                                                                                                      Extr. 1
              conducerea   autobazei                                                                                                                                       1, 27 :
              Orăştie, din cadrul în-                                                                                                                                        Extr. a
              trou inderii de transpor­                                                                                                                                    18, 23.
                                                                                                                                                                             Fond t
              turi  Sacale  Deva,  prin                                                                                                                                    1 110 817
              care  ni  se  comunică  li­
              nele  realiză’!  deosebite
              a!e  colectivului  da  aici.                                                                                                                                   m
              Astfel,  planul  do  pro­                                                                                                                                      te»*©
              ducţie  şi  planul  de  be­
              neficii  pe  30  luni  pre­                                                                                                                                    Timpul
              zintă depăşiri de circa                                                                                                                                      ziua de
                                                                                                                                                                           Vremea
              S îa sută.  iar pianul ia                                                                                                                                     dă cu ce
              materialele  tefoicribUe                                                                                                                                     la sfîrşit
                                                                                                                                                                            cădea pl
              a fost înd;  :.U pa în-                                                                                                                                       be. Vînti
              trag ui an. A: > fr'st co­                                                                                                                                    neral şl
              'cei ite şi  predate ncctc                                                                                                                                    minimă
                        1
              pian însen:.   <Cl \                                                                                                                                          tre 1 şi
                          io cr.n.tftSţi
                                                                                                                                                                            maximă
              de aureii.; ■ *- > fj.r vechi,                                                                                                                                de. Loc;
              ulei uzat, hîrtK alto                                                                                                                                         ceaţă.
              materiale. în acerată                                                                                                                                          La mu
              acţi e, contribuţii deo- J                                                                                                                                    îrumoasi
              sebite au adus Pai? Io- !    Factorii  responsabili  nu  reuşesc  să  ajungă  la  un  punct                                                                   mult  ser
                                                                                                                                                                            slab.  (IV
                                                                                                   Silozurile pline aşteaptă şi ele o navetă goală in care să-şi deşerte calcarul,
              sif, -Horea Olaru, Simian j   (la  vedere   comun.  Iar   vorba  lungă-i  sărăcie...  în  produc­  după cum se vede în imagine, naveta nu-i...        Dar,    viciu : <
              Bercea.                    ţie I
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15