Page 5 - Drumul_socialismului_1982_11
P. 5
U .u : TITRA'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNITI-VĂ! Vizita oficială în fara noastră
a primului ministru al Republicii
ţ\
Elene, Andreas Papandreu
S O C I A L I S M U L de Stat au început, marţi, dezvoltare, în continuare, La invitaţia preşedintelui
CONVORBIRI OFICIALE
SOSIREA
IN CAPITALĂ
Consiliului
La
Palatul
pe multiple planuri, a tra
2 noiembrie, convorbirile
mâno-elene. A fost expri
oficiale între preşedintele diţionalelor raporturi ro- Republicii Socialiste Româ
nia, Nicolae Ceauşescu, şi
AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL Republicii Socialiste Româ mată convingerea că vizita a primului ministru al gu
se va înscrie, prin rezulta
nia, Nicolae Ceauşescu, şi
vernului român, Constan
■mfJ.^MmiHIIBJ |Jlll l:»ll| primul ministru al Repu tele sale, ca un nou mo tin Dăscălescu, marţi a sosit
l i blicii Elene, Andreas Pa- ment însemnat în întări la Bucureşti primul minis
pandreu. rea prieteniei şi colaboră tru al Republicii Elene,
în timpul convorbirilor, rii dintre Republica Socia Andreas Papandreu, care
Anul XXXIV, nr. 7 770 MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 1982 4 pagini - 50 bani s-a subliniat că vizita pri listă România şi Republi efectuează o vizită oficială
mului ministru al Republi ca Elenă, dintre poporul de prietenie în ţara noas
cii Elene este o nouă ex român şi poporul elen. tră. premierului elen
Vizita
S-a considerat că pro
presie a bunelor relaţii
! in ip n n m it e i mi mm a p aR T I D U L U I movarea largă a relaţiilor ilustrare a evoluţiei pozitive
în România constituie o
dintre ţările şi popoarele
româno-elene este în inte-
noastre, o ilustrare a do
m« ilM W E M Î ii H E t I E Mi in s rinţei comune de a găsi (Continuare în pag. a 4-a) pe care o cunosc relaţiile
11
de prietenie şi colaborare
noi căi şi posibilităţi de
româno-elene, o expresie a
La mina Ţebea INTILNIREA PREŞEDINTELUI dorinţei comune de a le
conferi noi dimensiuni. In
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA acelaşi timp, vizita şi noul
Mobilizare fermă, eforturi conjugate CU PRIMUL MINISTRU dialog la nivel înalt vor
contribui la asigurarea unui
AL REPUBLICII ELENE
climat de încredere, con
pentru realizarea planului S o Preşedintele Republicii cu primul ministru al Re lucrare şi bună vecinătate
în regiunea balcanică, la
l i s t e
c i a
România,
cauza destinderii, păcii şi
Nicolae Ceauşescu, s-a în- publicii Elene, Andreas înţelegerii în Europa şi
Dacă ani pune într-o ba rul posturilor active prin întreprins comitetul de tunit, marţi dupa-amiaza, Papandreu. în întreaga lume.
lanţă realizările minerilor trecerea unor lucrători de partid şi consiliul oameni
de la Ţebea, din primele la serviciile auxiliare la lor muncii, organizaţiile de
nouă luni ale anului cu- fronturile de cărbune şi sindicat şi U.T.C., pentru CONSILIUL DE STAT
/■ şut şi din aceeaşi perioa- am acţionat în această di înlăturarea neajunsurilor, AL
Ţ hi'"a anului trecut, am ob recţie. Dar numărul auxi reducerea numărului de
-
serva cu uşurinţă că acul liarilor noştri a fost şi absenţe nemotivate, pentru REPUBLICI! SOCIALISTE ROMÂNIA
se înclină spre 1982. Se este destul de mic. antrenarea oamenilor la o
înclină cu 1 700 de tone — Este singura cauză ca activitate susţinută ? B i C R E î
extrase mai mult în 1982. re a grevat asupra reali — Am discutat în repe
Aceasta în condiţiile în ca zării ritmice a planului tate rânduri în adunările Pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
re planul lui ’82 a fost cu minei Ţebea ? de partid şi de sindicat, în
10 000 tone mai mare de- — Sigur că nu. Alt^ o şedinţele noastre operative, în temeiul articolului 54 blicii Socialiste România ţională în a şasea sesiune
cît- planul anului prece constituie numărul mare cu toţi factorii de răspun d e c r e t e a z ă : a celei dc-a opta legisla
dent. Dacă raportăm însă de absenţe de la program, dere, greutăţile pe care le din Constituţie, Articol unic. — Se con turi în ziua de 12 noiem
rezultatele din acest an la atît datorate concediilor avem, măsurile ce trebuie Consiliul de Stat al Repu- voacă Marea Adunare Na- brie 1982, ora 10,00.
cifrele de plan, vom con medicale, cît şi absenţelor luate pentru îmbunătăţirea
semna o restanţă de 8 300 nemotivate. O coincidenţă activităţii. Am organizat NICOLAE CEAUŞESCU
tone cărbune. nu prea plăcută pentru deplasări acasă la cei care
absentau nemotivat sau preşedintele Republicii Socialiste România
au concediu medical, am
discuţat cu familiile lor,
pe unii i-am şi sancţionat, Asigurarea tezei tehnlco-îiiaterlele -
însă toate acestea nu au a-
vut eficienţa scontată. Da
că din efectivul unui
C factori au determinat noi este că înregistrăm un schimb de 300 de oameni esenţială a îndepliniri planii economic
această nercalizare ? număr de foi de boală egal lipsesc între 80 şi chiar
— Cauza principală a mi cu numărul tonelor de 110 muncitori, cum s-a în-
Asigurarea structurii sor
nusului destul de mare la cărbune nerealizate de la tîmplat zilele trecute, rea timentale a bazei tehnico- — Necesarul primului noastre pentru onorarea la
producţia de cărbune, pe începutul anului. Aş pre lizarea producţiei zilnice materiale este hotărîtoare trimestru al anului v’iitor timp a contractelor înche
care-1 avem de la începu ciza însă că din totalul este imposibilă. în această pentru îndeplinirea pro este asigurat ? iate. Altele însă, ne cre
tul anului, este lipsa efec concediilor medicale, cele lună şi pînă la sfârşitul a- ducţiei planificate pe anul — Da. Nu sînt proble ează greutăţi, întîrziind e-
tivului necesar de mineri mai multe nu le-a dat me nului avem în atenţie alte 1983. Iată de ce l-am ru me pentru această perioa miterea specificaţiilor. Spre
şi, ca urmare, plasarea ne- dicul unităţii noastre, ci măsuri de mai bună or gat pe inginerul Ioan Deac, dă. Din stocurile pe care exemplu, pînă azi (15 oc
corespunzătoare a posturi alţii. Fără atîtea concedii ganizare a muncii, de în le-am făcut pînă la aceas tombrie a.c.), n-au fost de
lor în cărbune. Insuficien medicale şi cu productivi tărire a ordinii şi discipli directorul Bazei judeţene tă oră, reuşim să acoperim puse specificaţii la anve
ţa forţei de muncă a făcut tatea destul de bună pe nei, de asigurare a asisten de aprovizionare tehnico- cerinţele beneficiarilor. Re lope, curele trapezoidale,
să nu putem plasa în sub care o realizăm — depăşim ţei tehnice pe fiecare materială din Deva, să ne venind la prima întrebare, furtunuri şi plăci tehnice
spună cum acţionează în
teran efective în două a- frecvent randamentele în schimb, astfel îneît să ne această direcţie colectivul trebuie specificat că s-au din cauciuc de către baze
bataje-cameră şi pentru abataje cu 7 kg cărbune pe care-1 conduce. primit cotele şi în limita le de aprovizionare Petro
patru formaţii la lucrările pe post —, alta ar fi fost putem face planul şi să re — Firesc, .în momentul lor specificaţiile de la be şani şi Deva, I.M. Barza,
de pregătiri. La nivelul situaţia producţiei minei cuperăm din restanţe. A- neficiari. I.P.E.G., I.L. şi I.E. Deva,
minei noastre, al produc Ţebea la ora actuală. Sau vem şefi de echipe foarte de faţă sîntem în toiul — Unele produse sînt I.M. Hunedoara, I.M.M.R.
pregătirilor pentru asigu
ţiei pe care trebuie să o dacă nu am fi avut atîtea buni, cum sînt Traian Bă- deficitare pe economie, din Simeria şi alte unităţi.
realizăm în acest an, este întîrzieri de la serviciu, jan, Petru Ivănuţ, Antonie rarea întregului fond de care motiv se obţin mai Petru Jilinschi, şeful bi
foarte mult. Noi am înţe din cauza mersului defec Vasiu, Gheorghe Josan, Sa marfă necesar realizării în greu. Cum înţeleg benefi roului plan - organizare,
les recomandarea făcută tuos al autobuzelor care bin Sava, Ioan Cor şi alţii, bune condiţii a producţiei ciarii acestor grupe de ma completînd ideea de mai
anului viitor. De fapt, co
de către secretarul gene pleacă de la cap de linie care-şi fac cu conştiincio lectivul nostru este preo teriale să vă ajute în pro sus, a ţinut să precizeze:
ral al partidului, tovară spre mină cu mult peste zitate datoria, dar mai sînt cupat de mai mult timp curarea lor, cît de opera — Pentru asigurarea ma
şul Nicolae Ceauşescu, cu programele stabilite. Poate şi unii care, deşi au ace tivi sînt în înaintarea spe terialelor deficitare se în
prilejul vizitei de lucru e- sînt amănunte, aparent lip leaşi condiţii de lucru, lip pentru finalizarea acestei cificaţiilor ? treprind, în continuare,
fectuată în acest an în Va site de importanţă, dar ele sesc de ia program, nu de- acţiuni deosebit de impor deplasări la furnizori cu
lea Jiului, de a organiza ne-au grevat considerabil tante. Apreciem că pînă — In decursul anilor, cu mijloacele auto ale bazei.
mai bine activitatea în a- realizările. DUMITRU GHEONEA, în prezent s-a lucrat bine, multe întreprinderi am
bataje, de a creşte numă — Totuşi, ce măsuri a LIVIU BRAICA multe grupe de materiale statornicit relaţii de în L, CRIŞAN
fiind procurate deja pe trajutorare, ele înţelegînd
(Continuare in pag. o 2-a] întregul an 1983. şi apreciind eforturile (Continuare în pag. a 2-a)
DENSUŞ-Drum spre o viaţi demne, îmbelşugaţi
;
luceafăr cat — cum ne-a spus - acoperite cu paie, aveau unit păminturile şi dorin
nici un pas din localitate. pereţi de lemn şi in ogrăzi ţele de mai bine. Asta a
in constelaţia — Bade Gheorghe, in era mare sărăcie. Oamenii fost. un pas mare. Partidul
anii socialismului, comuna din Densuş is harnici la i-a ajutat cu tractoare, cu
pmifi Densuş, al cărei fiu vred treabă, numai că lucrau pe maşini agricole şi asta a
nic sinteţi, a parcurs un pămintul boierilor. Al aces uşurat munca ţăranului
drum plin de mari inlăp- tora era aproape tot pă Tractoarele arau adine şi
Satul In care a văzut tuiri. Aţi vrea să rememo mintul şi păşunile, şi pă bine, nu ca a t u n c i ‘cind
lumina zilei Ovid Densuşia- răm Împreună acest drum ? durea. Erau şi oameni in lucram cu vacile, griul II
nu este o aşezare de oa — Vreau, dragă tovarăşe, sat care aveau pămint, dar stringem azi cu combinele,
meni vrednici şi drepţi, da' să ştii ’mneata că asta le era ipotecat pe ia bănci nu ca pe vremuri, cu se
demni şi mindri, cu sufle nu-i uşor. In vremea de şi aproape tot ce ciştigau cera. S-o dezvoltat zoo
te curate, cu inimi in care cind in ţară conduce parti de pe el, recolta vreau să tehnia. De la citeva zeci
vibrează puternic dragostea dul comuniştilor s-au intim- zic, trebuia să o dea băn de perechi de vaci, cite
fierbinte faţă de meleagu plat tare multe şi frumoa cilor. D-aia era mare sără aveam pe atunci, azi am
rile natale, faţă de patria se lucruri. cie, cum ziceam. După ajuns la peste şapte sute
la sinul căreia trăim. Unul — Cum arăta Densuşui ce-am venit eu din război, — adevărată bogăţie. In
dintre aceştia este Gheor incinte vreme ? în sat au început nişte sat au venit specialişti in
ghe Ursu, om ce poartă in Gheorghe Ursu priveşte Irămintări, am simţit că oa agricultură şi pămintul se
pletele albe ca neaua apt pe fereastră preţ de citeva menii ar vrea să trăiască lucră ca la carte.
decenii de viaţă, cu vorbă clipe, apoi zice : altfel. — Cum era Densusul in
sfătoasă şi 'înţeleaptă. Ba — Cum să - arate ? Aşa Multe altele s-au mai 1965 ?
cum erau toate satele din petrecut apoi. In anii de
dea Gheorghe s-a născut
jur, in vremea aia. Citeva după cincizeci s-au creai TRAIAN BONDOR
in Densuş, a muncit aici,
Trifcoteza Eugenia D&răbaa, de la Întreprinderea de case erau mai răsărite in cooperativele agricole de
tricotaje Petroşani obţine rezultate meritorii în muncă. aici a trăit şi nu s-a miş centrul satelor, celelalte — producţie. Oamenii şi-au (Continuare in pag. a 2-a).
Fotp: CRISTIAN ŞTEFAN
