Page 4 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 4

paq 4                                                                           DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 794 * M1LRCURI, 1 DECEMBRIE 1982









                Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu                                 Intervenţie românească referitoare la dezvoltarea
                                                                                                           *
                preşedintelui celei de-a 37-a sesiuni a Adunării                                        şi întărirea bunei vecinătăţi între state

                    Generale a O.N.U. — primit cu viu interes                                  NAŢIUNILE  UNITE  30  pect  reciproc,  de  cooperare  bil  pentru  abordarea  şi
              NAŢIUNILE UNITE 30       răşul  Nicolae  Ceauşescu,   rului  palestinian  a  expri­  (Agerpres).  —  Cerinţele   reciproc   avantajoasă   cu   soluţionarea  paşnică  a  ori­
                                                                                                                                                   cărei  probleme,  cu  respec­
                                                                                                                        ţările  vecine,  această  ini­
            (Agerpres).  —  Participanţii   adresat  preşedintelui  celei   mat  mulţumiri  pentru  me­  fundamentale  ale  îmbună­  ţiativă  românească,  adusă
            la  şedinţa  festivă  a  state­  de-a  37-a sesiuni a Adună­  sajul  şefului  statului  român,   tăţirii  situaţiei  internaţio­  în  atenţia  Organizaţiei  Na­  tarea  intereselor  legitime
            lor  membre  ale  O.N.U.   rii Generale a O.N.U., Imre   pe  care  l-a  apreciat  ca  o   nale,  ale  opririi  încordării              ale tuturor popoarelor.
            consacrată  marcării  „Zilei   Hollai,  şi  secretarului  ge­  expresie  a  sprijinului  ac­  şi  eliminării  politicii  de   ţiunilor  Unite  în  anul  1979,   Reprezentantul  României
                                                                                                                        cunoaşte  an  de  an  un  in­
            internaţionale  de  solidari­  neral  al  O.N.U.,  Javier  Pe-   tiv  şi  sentimentelor  de   folosire  a  forţei  şi  amenin­  teres  crescînd  din  partea   a  arătat  că  toate  condiţii­
            tate  cu  poporul  palestini-   rez  de  Cuellar,  cu  acest   solidaritate  ale  României,   ţării  cu  forţa,  ale  rezolvării   comunităţii internaţionale.  le  sînt  reunite  pentru  a
                                                                                             tuturor  litigiilor  şi  proble­
            an“.  au  primit  cu  deosebită   prilej.                                                                                              întreprinde  un  proces  de
                                                                                                                          Prezentînd  pe  larg  pozi­
                                                                                             melor  dintre  state  prin
            atenţie  şi  viu  interes  mesa­  Preşedintele  Comitetului   ale  poporului  român,  faţă   negocieri,   prin   mijloace   ţia  României,  a  preşedin­  clarificare  şi  definire  a
                                                                                                                                                   diverselor  elemente  com­
            jul  preşedintelui  Republi­  pentru  exercitarea  dreptu­  de  lupta  justă  a  poporului   paşnice,  îşi  găsesc  din  nou   telui  său,  reprezentantul   ponente  ale  bunei  vecină­
            cii Socialiste România, tova­  rilor inalienabile ale popo­  păleşti niaai.
                                                                                             expresia  la  actuala  sesijune   permanent  al  ţării  noastre   tăţi, de generalizare a prac­
                                  Ape! pentru anularea hotărîrii NATO                        a Adunării Generale a      la  O.N.U.,  Teodor  Mari-   ticii  îndelungate  şi  a  ex­
                                                                                             O.N.U., în cadrul examină­  nescu,  a  subliniat  impor­  perienţei  bogate  a  tuturor
                        de amplasare a rachetelor americane în Europa Centrală               rii  punctului  privind  dez­  tanţa  dezvoltării  relaţiilor   ţărilor,  a  principiilor  şi
                                                                                             voltarea  şi  întărirea  bunei   de  prietenie  şi  colaborare   normelor   specifice   care
               BERLINUL * OCCIDEN­ hotărîrii  NATO  cu  privire   meroase  zone  ale  oraşului   vecinătăţi  între  state,  în­
            TAL.  30  (Agerpres).  —   la  amplasarea  în  Europa   au  avut  loc  dezbateri  asu­                      între   vecini,   modalitate   s-au  cristalizat  în  raportu­
            Mai  multe  sute  de-  vest-   Centrală do nor rachete nu­  pra  problemelor  legate  de   scris  pe  ordinea  de  zi  la   principală   care   permite   rile  de  bună  vecinătate
            berlinezi au semnat un apel   cleare  americane  cu  rază   asigurarea păcii şi securită­  iniţiativa României.  crearea unui teren favora­  dintre state.
            în care se cere anularea   medie de acţiune. în nu­   ţii.                         Izvorîtă din concepţia po­
                                                                                             litică  şi  acţiunea  constantă
                      Consultări pentru formarea noului guvern în Italia                     ale  României  socialiste,   Mexic: Astăzi se predă ştafeta
                                                                                             ale  preşedintelui  Nicolae
              ROMA 30 (Agerpres). —    fani,  care  a  anunţat  pe  şe­  ţial.  Amintore  Fanfani  a   Ceauşescu,  din  orientarea   La  1  decembrie,  în  ca­ din  lume  (peste  80  mi­
            Preşedintele  Italiei,  Ales-   ful  statului  că  este  gata  să   precizat  că  în  viitorul  ca­  fundamentală   a   politicii   drul  unei  ceremonii  ofi­ liarde   dolari),   numără
                                                                  binet  vor  fi  reprezentate   noastre  externe,  care  acor­  ciale, are loc în Mexic in­ peste  2,5  milioane  şomeri
            sandro  Pertini,  l-a  primit   formeze  un  nou  guvern  de   partidele  democrat-ereştin,   dă  un  loc  central  întăririi   stalarea  în  funcţie  a  nou­ şi  4,5  milioane  persoane
            marţi,  pe  primul  ministru   coaliţie,  a  anunţat  un  pur­  socialist,  socialist-democra-   relaţiilor  de  prietenie  şi   lui preşedinte al ţării, Mi-  afectate  de  şomaj  parţial
            desemnat, Amintore Fan-    tător de cuvîrit preziden­  tic şi liberal.           înţelegere, de stimă şi res-  guel  de  la  Madrid  Hiw-  (la  o  populaţie  activă  ,d,e'
                                                                                                                          tado.                   30 milioane), în luna 6c-.*
                                                                                                                           Noul  preşedinte  mexi­ tombrie  inflaţia  s-a  cifrat  '
                                          Ei BUENOS AIRES. - In  angajării militare în zona   EH BEIRUT. - Elemente       can  a  anunţat,  ca  element  la  peste  70  la  sută...  Pe
                                        cadrul „Zilelor literaturii u-   înălţimilor Golan (FNOUD). înarmate  neidentificate  au   definitoriu  pentru  politi­ plan  extern,  Mexicul  este
                                        niversale", organizate de U.                        atacat marţi primăria loca­   ca  sa  guvernamentală,  supus  unor  presiuni  pen­
                                        niversitatea naţională din o-   0 LONDRA. - Preşedin­  lităţii Beiteddine, din regiu­  continuitatea.  Se  au  în  tru  politica  sa  de  neali­
                                        raşul Salta şi Direcţia ge­  tele Internaţionalei Socialis­  nea muntoasă Chouf aflată   vedere o serie de realizări  niere  şi  de  solidaritate  cu
                                        nerală >-.e cultură şi artă din  te şi preşedintele Partidului   sub controlul trupelor israe-   ale  precedentei  adminis­ ţările  in  curs  de  dezvol­
                0 ULAN BATOR. - La      localitate, poetul şi criticul   Social  Democrat  din  R.F.   liene  invadatoare,  infor­  traţii,  între  care  4,5  mi­ tare.
              U!an  Bator  a  fost  semnat   literar argentinian Manuel   Germania, Willy Brandt, a   mează  postul  de  radio  ofi­  lioane noi locuri de mun­  Noul preşedinte al Me­
              protocolul privind schimbu­  Serrano Perez a ţinut o pre­  lansat un ape! pentru pro­  cial  libanez,  citat  de  agen­
              rile  de  mărfuri  şi  plăţi  pe   legere despre poezia româ­  curarea fondurilor necesare   ţia  France  Presse.  •   că,  un  program  alimentar  xicului  se  bucură,  însă,
              anul 1983 între Republica   nească  contemporană.  Cu   sprijinirii ţărilor în curs de                      care  ar  asigura  autosatis-  de faima unui bun tehno­
              Socialistă România şi R.P.   acest  prilej,  el  a  evidenţiat   dezvoltare printr-o renunţa­  în  cursul  atacului,  ele­  facerca  necesităţilor  pen­ crat  (specialist  în  proble­
                                                                                                                          tru produsele dc bază (po­ me economice şi financia­
              Mongolă. Protocolul preve­  tradiţiile  patriotice,  militante   re  parţială  Ia  cheltuielile   mentele  înarmate  i-au  alun­  rumb  şi  fasole),  introdu­ re,  fost  ministru  adjunct
              de  creşterea  şi  diversifica­  şi  progresiste  ale  poeziei   de înarmare.  gat  din  clădirile  instituţii­  cerea  învăţămlntului  pri­ la  creditul  public,  la  fi­
              rea  schimburilor  comerciale   româneşti,  înscrierea  ei  în   Brandt  a  subliniat  că,   lor  lor  pe  funcţionarii  liba­  mar  obligatoriu,  crearea  nanţe,  şef  de  catedră  de
              dintre cele două ţări.    manie  curente  ale  literatu­  „din  nefericire,  în  prezent   nezi.  Acest  incident,  adaugă   unei  reţele  medico-sanita-  drept  constituţional  la  U-
                Documentul a fost semnat   rii universale.        există  din  nou  tendinţa  de   postul  de  radio,  a  provocat   re  care  satisface,  în  pre­ niversitatea  <lin  Mexic,
              de  Ion  Stoica,  adjunct  al                       a  vedea  lumea  în  contextul   o  puternică  încordare  în   zent,  necesităţile  a  85  la  autor  al  „Planului  global
              ministrului  comerţului  exte­  01 NAŢIUNILE UNITE. -  unui  conflict  Est-Vest,  de   regiune.            sută  din  populaţia  ţării,  de  dezvoltare  a  Mexicu­
              rior  şi  cooperării  economice   Consiliul de Securitate al  modă  veche".  Trebuie  să  se               sporirea  producţiei  indus­ lui"  în  perioada  1980—
                                        O.N.U. a hotârît, în unani­  înţeleagă,  a  menţionat  el,  că                   triale  de  peste  două  ori  1982 şi perspectivele pen­
              internaţionale,  şi  J,  Aiuş,   mitate, prelungirea, pentru
              prim-adjunct  al  ministrului                       sumele   cheltuite   pentru                            şi  a  celei  din  industria  tru  1990,  niciodată  supus
                                        o  nouă  perioadă  de  şase   înarmare  nu  sporesc  secu­                       petrochimică  de  aproape  umor  critici  sau  interpe­
              comerţului  exterior  din  par­  luni, a mandatului Forţelor  ritatea  ţărilor  respective,  ci,           patru  ori.  în  politica  ex­ lări  pentru  iniţiativele  sa-  '
              tea mongolă.              O.N.U, de observare a dez­  în realitate, o micşorează.                          ternă,  Mexicul  şi-a  afir­ le  do  ordin  economic,Şi
                                                                                                                         mat  un  dinamism  fără  financiar),  ceea  ce  ii  face
                                                                                                                         precedent.               pe  observatori  să  afirme
                                                                                                                           Aceasta  nu  înseamnă,  că  Miguel  de  la  Madrid
                 Dezarmarea — o problemă vitală a contemporaneităţi                                                      insă,  că  noul  guvern  me­ I-Iurtado  este  capabil  să
                                                                                                                          xican  nu  ar  fi  confrun­ adopte  căile  şi  mijloacele
                                                                  mult  datorită  atragerii  lor   ajunge  pentru  '  asigurarea
                 o  Peste  650  miliarde  dolari  cheltuiţi  anual  pen­  în  cursa  înarmărilor.  Par­  hranei şi asistenţei medica­  tat, in prezent, cu proble­ cele  mai  potrivite  pentru
              tru arme !                                          tea statelor în curs de dez­  le  de  bază  pentru  toţi  cei   me  deosebit  de  dificile,  depăşirea  actualelor  difi­
                 ®  Un  milion  de  dolari  pe  minut  se  cheltuieşte  în   voltare  în  cheltuielile  mili­  ce  au  nevoie  de  ele  în  lu­  mai ales din punct de ve­ cultăţi  cu  care  este  con­
              lume în scopuri militare!                           tare  mondiale  a  sporit  de   me.                    dere economie. Mexicul a  fruntată ţara.
                 o  Cheltuielile  militare  într-un  an  depăşesc  valoa­  ia  5,5  la  sută,  la  începutul             acumulat  una  dintre  cele
              rea  întregii  producţii  a  100  de  ţări  în  curs  de  dezvol­  anilor ’60, la peste 18 la su­  Mai multe arme nu înseam­  mai mari datorii externe  DAN BULGAR
              tare,  în  care  trăiesc  două  treimi  din  popoarele  să­  tă în 1980. Uriaşa risipă pe   nă  mai  multă  securitate  —
              race !                                                                         cum susţin apologeţii arse­
                                                                  care  o  antrenează  cursa   nalelor arhipline —, ci mai
                                                                  înarmărilor  nu  cuprinde   multă  sărăcie.  Stoparea  u-
              Sint  doar  cîteva  dintre   putea  hrăni  şi  adăposti   numai  sfera  materială,  fi­  riaşei  hemoragii  a  cursei
            multiplele  cifre-avertisment   toată  populaţia  lumii  timp   nanciară, ci şi pe cea uma­  înarmărilor  reprezintă  pri­  Caracterizare generală :  condiţii de polei. In unele
            care  evidenţiază  uriaşa  ri­  de  un  an  întreg,  inclusiv   nă  :  peste  25  milioane  de   ma  condiţie  pentru  o  luptă   Cantităţile  dc  precipitaţii  zile vîntul va prezenta in­
            sipă  materială  pe  care  o   în ţările cel mai puţin dez­  oameni  sînt  înrolaţi  în for­  eficientă împotriva subdez­  însumate  în  această  lună  tensificări  pasagere  pînă
            implică  aberanta  cursă  a   voltate" .              ţele armate regulate din în­  voltării.  Fondurile  imense   vor  fi  mai  mici  decît  cele  la  tare.  Ceţurile  vor  con­
            înarmărilor.  Mai  îngrijoră­  ® Pentru a hrăni toţi co­  treaga  lume  ;  în  serviciile   şi  forţa  de  muncă  impre­  obişnuite.   Temperaturile  tribui,  de  asemenea,  la
            tor  este  faptul  că  statisti­  piii  subalimentaţi  de  pe   cu  profil  militar,  în  cerce­  sionantă  înglobate  în  in­  medii  lunare  se  vor  situa  amplificarea  caracteristi­
            cile  şi  documentele  inter­  glob,  ar  fi  suficient  să  se   tarea  şi  producţia  de  arme   dustriile militare pot şi tre­  în  general  în  limite  nor­ cii  de  vreme  umedă.
            naţionale  lasă  să  se  între­  cheltuiască  10  la  sută  din   şi  în  activităţi  adiacente   buie  să  fie  recanalizate   male.  Temperaturile  minime  vor
            vadă  tendinţa  accentuată   sumele  înghiţite  anual  de   sînt cuprinşi peste 100 mi­  spre  ramurile  civile.  De  a-   Prima  decadă  a  lunii  se  coborî  pînă  la  minus  3
            de  creştere  a  cheltuielilor   cursa înarmărilor.   lioane  de  angajaţi  civili.   ceasta  ar  beneficia  nu  nur   va  caracteriza  printr-un  grade,  iar  cele  maxime
            militare  :  130  miliarde  do­  © Potrivit F.A.O., în pre­  Astăzi,  în  lume  există  a-   mai  ţările  în  curs  de  dez­  regim pluviometric defici­ vor  atinge  şi  valori  de  8
            lari în anul 1960 ; 500 mi­  zent  jumătate  din  populaţia   proape  tot  atîţia  soldaţi  cit   voltare,  ci  toate  ţările  lu­  tar.  Precipitaţii  su'b  for­ grade.
            liarde  —  două  decenii  mai   lumii  nu  mănîncă  pe  sătu­  cadre  didactice!  Anual  se   mii,  întreaga  omenire.  E-   mă  de  burniţă  şi  ploaie   Decada a treia va fi din
            tîrziu.  îngrijorează  atît  rit­  rate.  Or,  un  ’  bombardier   cheltuiesc circa 16 000 do­  xistă  vreun  popor  care  do­  slabă  sînt  de  aşteptat  la  nou  deficitară  din  punct
            mul  de  creştere,  de  la  an   costă  tot  atît  cit  100  000  t   lari  pentru  fiecare  soldat,   reşte  să  cheltuiască  bani   începutul  intervalului.  în  de  vedere  pluviometric,
            la  an,  a  acestor  cheltuieli,   de  zahăr;  iar  cu  preţul   dar  numai  260  dolari  pen­  pentru  rachete  sau  bombe   zona  muntoasă  va  ninge  exceptînd Banatul, Oltenia
                                                                  tru instruirea unui copil.
            cit şi faptul că imensele su­  unui  portavion  s-ar  putea   Dacă  numai  o  fracţiune   supraucigaşe ? Există vreun   slab  în  prima  săptămînă  şi  Muntenia,  unde  în  in­
                                       trimiite  în  ţările  în  curs  de
            me  irosite  pentru  arme  de­  dezvoltare  2  800  000  tone   din  suma  cheltuită  pentru   popor  care  să  vrea  mai  cu-   a  lunii.  Temperatura  va  tervalul 22—26 vor cădea
            păşesc  cu  mult  cheltuielile                        arme,  din  forţa  de  muncă   rînd  tunuri  decît  pîine  ?   scădea  ceva  mai  pronun­ precipitaţii,  atît  sub  for­
            destinate  nevoilor  civile,   grîu.                  şi  din  cercetarea  alocată  în   Pe  această  planetă  înţesa­  ţat  în  ultimele  zile  ale  a-  mă  de  ploaie,  cit  şi  sub
                                         © Pentru lichidarea anal­
                                                                                                                         cestei decade, cînd valori­ formă  de  lapoviţă  şi  nin­
            respectiv  progresului  eco-   fabetismului  în  rîndurile  a-   prezent  scopurilor  militare   tă  de  arsenale  aducătoare   le  minime  vor  coborî  şi  soare.  Faţă  de decada an­
            nomi'o-social.             dulţilor  de  pe  Terra  îna­  ar  fi  orientată  spre  dezvol­  de  moarte,  realitatea  a  de­  sub minus 10 grade. Tem­  terioară, se aşteaptă o că­
              Nu  mai  este  un  secret   inte  de  sfîrşitul  a9estui  se-   tare,  perspectivele  „lumii  a   monstrat  cu  tărie  că  dez­  peraturile  maxime  vor  a-  dere  mai  însemnată  a
            pentru  nimeni  că,  doar  ou   coT, ar ajunge suma de 1,2   treia"  ar  arăta  altfel.  în  a-   armarea  înseamnă  dezvol­  tinge  5  grade  în  sud.  Di­ temperaturilor.   Valorile
            o  mică  parte  din  alocaţiile   miliarde  dolari,  inferioară   cest  sens,  un  raport  pre­  tare. Ea este singura moda­  mineaţa  şi  seara  frecvent  cele  mai  scăzute  vor  fi
            pentru  înarmări,  omenirea   cheltuielilor  militare  mon­  zentat  la  O.N.U.  sublinia   litate  de  a  determina  o   se  va  produce  ceaţă.  Cea  cuprinse  între  minus  10
            ar  putea  soluţiona  proble­  diale dintr-o singură zi.  că :                   schimbare radicală a cursu­  de  a  doua  decadă  va  fi  şi  minus  4  grade,  izolat
            mele  grave  care  afectează   Pe  lingă  faptul  că  ţările   o  A  mia  parte  din  cit  se   lui  vieţii  internaţionale,  în   mai   umedă   şi   tot­ mai  coborîte,  iar  cele  mai
            „lumea  a  treia",  cum  ar  fi   în  curs  de  dezvoltare  sînt   iroseşte  pentru  arme  în  lu­  consens cu voinţa popoare­  odată mai caldă. Vor pre­ ridicate  între  minus  2  şi
            foamea şi subnutriţia, anal­  lipsite  de  importante  re­  me  ar  fi  suficientă  pentru   lor  de  a  trăi  într-o  lume   domina  zilele  cu  cer  3 grade. Dimineaţa şi sea­
            fabetismul,  lipsa  asistenţei   surse  materiale  şi  umane,   lichidarea  malariei,  care  a-   fără arme şi războaie, o lu­  noros.  Vor  cădea  pre­ ra  ceţurile  vor  fi  destul
            sanitare. „Cu ceea ck chel­  deturnate  de  înarmări  de   meninţă  un  miliard  de  lo­  me  a  păcii,  înţelegerii  şi   cipitaţii   sub   formă  de persistente.
            tuim  pentru  armament  în   la  logicul  şi  viabilul  ţel  al   cuitori ai globului.  conlucrării internaţionale.  de  lapoviţă  şi  ninsoare.   N. CIOVICA
            15 zile — recunoştea un om   dezvoltării,  situaţia  acestor   © A 20-a parte din chel­                      Local, în primele zile,    director C.P.T. Arad
            politic  occidental  —  s-ar  state se agravează şi mai  tuielile pentru înarmare ar  EUGENIA MARINESCU    L
                  COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
                                                                                             Preţul abonamentelor s lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
               REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr Petru Groza, nr.   35          78 lei: anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
                           Telefoane ; 11275, 11585, 12157 Telex i 72288                    Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şt difuzorii voluntari
                         TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August, nr 257
                                                                                                                din întreprinderi şl instituţii.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9