Page 7 - Drumul_socialismului_1982_12
P. 7
JOI, 2 DECEMBRIE 1982 naq. 3
Consumurile colective pot contribui in mare UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA
UNE
gascssa A N U N J Ă
măsură Sa aufoaprovizionarea Organizarea cursurilor de pregătire pen
porana
„Lumini tru concursul de admitere din 1983, îa spe
sortul 31 Autoconducerea şi auto- Anul acesta ara însilozat vera în prezent o crescă asigurîndu-se în felul aces cializările :
ungă aprovizionarea teritorială, pentru cantina noastră 35 torie a cărei capacitate ne ta o bază de aprovizionare
ograimv- cu toate aspectele sale, este de tone cartofi, am conser permite să rulăm în cursul proprie. Este însă abia în © Matematică-informatică (zi), matematică
una dintre sarcinile de vat castraveţi şi am obţi unui an circa 100 de porci, faza de proiect construcţia (f.f.), fizică (zi, seral), matematică-fizică 3 ani
Luciu a lu mare însemnătate ale con nut din roşii cultivate de număr pe care îl aveau unei crescătorii de porci, (zi) şi la cele filologice (zi, f.f.) pentru toate
siliilor populare. Cum a or noi 2 000 litri bulion. De realizat în prezent, iar din iepuri şi păsări.
ciului disciplinele de concurs.
ganizat Consiliul popular asemenea, peste 15 tone ro grădina proprie de legume La cantina Mioriţa s-a a-
rogramu- din Orăştie sporirea con şii, 18 tone fasole verde şi am obţinut 7 500 kg varză, sigurat, lunar, 40 ia sută © Economia industriei, construcţiilor şi
tribuţiei consumurilor co 20 tone castraveţi au fost 2 800 kg ceapă, 2 400 kg din consumul de carne de transporturilor (zi, seral, f.f.), finanţe-coniahi-
lective la înfăptuirea aces puse la dispoziţia oameni castraveţi, 2 200 kg roşii, porc. După cum ne-a asi
:*oii om i că iitate (zi, seral, f.f.) şi contabilitate şi eco
şi cin tui deziderat ? lor muncii din întreprinde- 880 kg sfeclă roşie, fasole gurat Gheorghe Dunu, res
— Pentru nevoile canti ponsabilul cantinei, se vor nomie agrară (zi, f.f.), pentru disciplinele de
ic t Cor- nei noastre — ne spunea finaliza două adăposturi noi algebră şi elemente de analiză matematică,
tovarăşul Mircea Rotea, di pentru 32 şi, respectiv, 46
in tocului oraşul Orăştie economie politică, contabilitate şi geogra
rectorul întreprinderii me porci. în felul acesta se va
canice — am desprins din crea posibilitatea dublării fia R.S.R.
programul de autoaprovi- re. Aş vrea să mai adaug verde, spanac, salată, ri numărului actual de ani Cursurile vor avea loc bilunar, ineepînd
zionare al oraşului necesi că întreprinderea noastră, dichi, morcovi — valoarea male care s-au rulat aici cu duminică, 5 decembrie 1982 şi se vor des
tatea înfiinţării unei gos oamenii ei au răspuns cu totală a legumelor recolta anual. Cele 2,5 ha grădină făşura după programul ce se afişează la in
podării anexă. Cu sprijinul regularitate chemării depu te depăşind 40 000 lei“. au fost insămînţate cu po
consiliului popular am în taţilor, îngrijind şi recol în bună parte, necesarul rumb şi cartofi, recolta trarea în clădirea din B-dul V. Pârvan, nr. 4.
6,00 Ra-
ineţii; 6,30 fiinţat-o. Ea cuprinde o tând culturile pe suprafe de legume pentru prepara-- fiind administrată în hra
1 agricul- crescătorie pentru 200 porci ţele ce ne-au fost reparti rea mâncării se asigură şi la na animalelor.
rn&l; 8,00 şi două grădini/ pent/u le zate de către consiliul întreprinderea „Vidra", de
,10 Curic- popular orăşenesc. pe cele 4,1 ha lot propriu. Iată că, organ izînd te
)0 Buletin gume, dintre care lina, la meinic lucrurile în baza
Hspundem Pricaz, în suprafaţă de 3,5 Asemănător stau lucruri S-au obţinut în această unui program bine gîndit,
00 Buletin ha teren, ce fusese viran le -şi la întreprinderea chi toamnă, după cum ne spu consiliul popular orăşenesc
şţi şi for- şi pe care l-am cultivat cu mică, a cărei cantină nu nea Emil Romcea, director
populară; a reuşit să transforme con
mplinire ; forţe proprii, pentru prima mără 500 de abonaţi. „Am comercial, 8 tone porumb, sumurile colective într-un
ile; 1J,00 oară. Pe cel din preajma amenajat din resurse pro 9,8 tone cartofi, 1 000 kg sector al producătorilor oa
11,05 Sin- prii — ne-a informat Cor castraveţi şi tot atîtea roşii,
ui; 11,35 întreprinderii, în suprafaţă re consumă din ceea ce au
3uletin rte de 8 hectare, îl folosim nelia Mihoe, contabil, şef 250 kg ceapă, 240 kg varză, produs. Se apelează, în fe
comoara pentru cultivarea cartofilor. — nişte boxe, astfel că a- 320 kg ardei, 600 kg fasole, lul acesta, tot anal puţin la
; 12,J5 Ma
rt »f ic; 12,45 fondul centralizat al statu
adio - tv. ; lui.
15,00 Club Am reţinut din cele dis
Buletin (le cutate cu factorii de răs
1 mcv.'ieu- U n c o l e c ţ i a
contempo-' pundere din unităţile la COMBINATUL SIDERURGIC „VICTORIA"
mate eeo- care ne-am referit ideea
Uiletin de (Uuuo.e din i) viaţa noastră au un rost foarte mulţumită de toate", că ceea ce au realizat nu C Ă L A N
nqhetă so- Vorbind despre tinereţea
ipăr şi te bine definit. reprezintă tot ceea ce se cu sediul în Călan, str. Furnalistufui, nr. 17
— program re de cea mai bună cali Spusele lui loan Bordianu colectivului - a cărui virstă poate. Cei mai mulţi din
ele serii % tate. au valabilitate pentru toţi medie nu depăşeşte 24 de tre ei sînt preocupaţi ca ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA
; 20,00 Ra- ani - despre înalta produc Prin transfer sau la cerere :
O zi intr-o Maistrul han Mesaioş, şi cei aproape 400 de oameni producţia de carne de porc
rtul în re el venit de la Azuga, îşi ai muncii din fabrică, din tivitate a muncii — de peste pe care o .realizează pentru ® MUNCITORI NECALIFICAŢI (numai
>a#t şi or- 400 000 lei pe lucrător —, consum propriu s-o realize
rt Schu- completează coiegui cu re rindul cărora am reţinut co despre reducerea cheltuie bărbaţi) pentru calificare în meseriile :
utfi Menu- laţii despre cursurile ds se- evidenţiază constant în ze cu furaje din producţie — furnalist — operator chimist
.\'on stop perfecţionare profesională, hărnicie meseriaşi ca Vasile lilor la 1 000 lei producţie proprie. Am mai reţinut
organizate in labrică, de Simu/escu, Teodora Fleşe- marfă cu 370 lei, directo hotărîrea de .a spori pro — cocsar —■ aglomeratorist
8,00 Infor- rul întreprinderii, Teodor Pă- ducţia vegetală pe loturile
L0 Actuali- spre lucrul ordonat din sec riu, Ana lirim, Betica To- tescu, sublinia strădaniile ® MUNCITORI CALIFICAŢI (numai băr
ură : La ţii şi laboratoare, despre teşlean, Fibia Jiţ, Lucia Mi- repartizate de consiliul baţi) în meseriile :
fertilizările hărnicia muncitorilor, con clăuş, Emil Butan, Dorel Va- pentru asimilarea unor pie popular prin lucrări de în
tri actuale se şi subansamble, prin treţinere de mai bună ca — furnalist — lăcătuş mecanic
18,20 IVI u- vins co aici s-au lăcut mari siloni, Marinei Brăila, Si care sa reduce importul, — cocsar — electrician
n folclorul progrese in pregătirea per mian Costescu, Mircea Po litate si prin fertilizări.
1,45 în în- sonalului şi in calitatea pa, Vaichiţa Cocioabă. Pen pentru repararea in timp ESTERA SÎNA încadrarea se face conform prevederilor
;rinţei Na- beri:. tru unii înseamnă chiar mai util şi de calitate o utila
lui şi ani- jelor şi instalaţiilor, remar- legilor nr. 12/1971 şi 57/1974.
ii. Judeţ-ul - Adevărul este că-i toar mult. Panielimon Sas, de CANTINA NOUĂ Combinatul asigură cazare în oraşul nou
latele cali- te uşor să critici berea, dar exemplu, s-a încadrat in cîndu-l pentru priceperea şi
; l‘J,00 Mi e mult mai greu să Iaci urmă cu cîfiva ani la fa hărnicia sa pe maistrul La Liceul „Aurel Vlai- Călan — pentru familişti, în apartamente de
le — mu- mecanic Mircea Mârmurea- cu“ din Orăştie s-a dat 2—4 camere, iar pentru nefamilişti — în că
, here, şi noi n-o tăcem de-
)—20,00 Ra- 0 brica de bere, ca paznic, nu, exprima, în numele co în folosinţă o cantină
jău — se explica mais iar azi este maistru. „Pen modernă. Dotată cu tot mine de nefamilişti.
trul han Bordianu, secreta tru mine (Steluţa Lăpăduş, lectivului, hotărîrea de a ri ceea ce este necesar pre Masa, contra cost, se asigură prin cantina
rul comitetului de partid al maşinistă la îmbuteliere), dica permanent ştacheta ca. gătirii mâncării în cele
întreprinderii. In ce ne pri Fabrica de bere Haţeg a lităţii muncii şi, prin aceas mai igienice condiţii, în combinatului.
veşte, sintem mulţumiţi că, însemnai chemarea acasă, ta, prestigiul unităţii. De cadrată cu personal bine Informaţii suplimentare se pot obţine la
ii du p Ci îiru prin grija partidului şi sta de la Timişoara", Hat pen fapt, prestigiul unui colec instruit, noua cantină telefon 30560, 305*61, interior 362.
Lupii mă- tului, avem aii in Haţeg o tru mine (Doina Vlăsceanu, tiv care se autodefineşte întruneşte condiţii pen
MEDOARA: asemenea unitate nouă, mo
(Flacăra); operator berar), o însemnat încet dar sigur prin muncă, tru ca 600 de elevi, în
sriirgistu]); dernă, in care nucleul il un loc de muncă, un .drum în spaţiul şi timpul nostru cîte trei serii, să ser
idul Vechi formează cei 145 de mem vească zilnic cele trei
ANI: Lupii bri de partid, că munca şi în viaţă, o familie. Sînt socialist. mese.
; Un săl V
ii Nord (7
PENI: Aş-
(Cultural);
ită fericită
.ONEA: O-
inerul): U-
Mariei de
1); BRAD :
‘Iilor (Slea- o „Aspectele cuprinse în care in activitatea lor folo
IABARZA : articol au fost dezbătute sesc ca materie primă me
inorul); O-
sa (Patria); cu întreg personalul din talul.
XX (Fla- >fy m ' complex, în prezenţa con ® Reţinem din răspunsul
MiAl: Vo ducerii cooperativei, lucră Consiliului popular al mu
it ură) ; HA- nicipiului Hunedoara, ia ar
din Ivlarea torii angajîndu-se că vor
); BRAZI: răspunde pe viitor celor ticolul „Să ni se constru
în acţiune mai înalte exigenţe ale iască, să ni se amenajeze", COOPERATIVA DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII
’ea lui Fa consumatorilor" — sc ara “cer unii locatari. Dar cum
lsa do cul- Şi DESFACEREA MĂRFURILOR BERIU
r Poliţistul tă în răspunsul Coopera folosim, cum îngrijim ceea
şui); 1LIA: tivei de producţie, achiziţii ce s-a construit şi amena Oferă spre vînzare, unităţilor socialiste şi
(Lumina) ; şi desfacerea mărfurilor jat ?", apărui In ziarul nos
cu nuci particularilor, MOZAIC DE DIFERITE SOR
îlia, la nota critică „Local tru: „S-a dispus reampla
nou, năravuri vechi", apă sarea bătătoarelor de: co TURI.
rută în coloanele ziarului voare şi sârmelor de întins
:XPR£S nostru. rufe, executate improvizat
o înti eprinderea jude de către cetăţeni, în locu chiriat, zona gării. Deva, telo*
ţeană de legume-fructe ne rile stabilite prin proiect şi fon 17425, după orele 17. (4420J'
gerii clin 1 informează că aspectele cri s-a hotărît în şedinţele de
tice referitoare la activita instruire cu preşedinţii a- PIERDERE
2.1 20. 17, ® Pierdut legitimaţie de sep*
tea unităţii C.L.F. din pia sociaţiilor de locatari, ca la viciu, pe numele Ghibirdie E»
;2, 9, 26, 34, ţa oraşului Orăştie, cu fiecare bloc uscătoriile să ÎNCHIRIERE mii, eliberată de Uzina nr. 1
prinse în articolul „însoţind se utilizeze numai în scopul o Caut garsonieră sau cameră
Locuinţă tip A 4 a, un apartament ou 4 camere, prezenta- C.S. Hunedoara. O declar nw>
1 cîştiguri :
tii tle expoziţia itinerantă ele prototipuri si modele tic lo echipele de control în ac pentru care au fost con cu intrare separată pentru în lâ. (c. 12)
care re- cuinţe. ţiune", au fost prelucrate struite şi nu ca depozite. D E C E S
cu directorii centrelor de De asemenea, se arată în
legume-fructe şi că a in răspuns, aparatele de la
Planul producţiei fizice dicat să se dea avertisment locurile de joacă pentru durere, Cu Inima zdrobită de loc vineri, 3 decembrie, o-
a
rele X4, la Veţel. Amintirea
Pădurean
familia
colectivului respectiv pen “copii, care au fost distruse Iosif anunţă încetarea ful ei va rămine neştearsă in
pe Î982““4iîdepîîiiit integrai tru dezordinea din magazin. la blocul 37 sc vor repara gerătoare din viaţă, într-un inimile celor care a u
abil pentru a Mulţumind pentru spri de către locatari. în pro tragic accident, a fiicei lor iubit-o.
Părinţii, fiul, surorile, bu
mbric 1982: (Urmate din pag. 5) pregătiţi să încheiem anul jinul acordat, con gramul plantaţiilor de Rodica Bulea, la numai 22 nicii şi celelalte rude te
răci uşor. cu depăşiri semnificative la ducerea Cooperativei „Pres toamnă s-a prevăzut ca în de ani. înmormîntarea are vor plinge mereu. (4419)
porar noros
ie-a precipi- jelor a dat, după chim se toţi indicatorii. Avem fron tarea" Simeria ne răs acest ansamblu de locuinţe
formă de vede, rezultate bune. în turi bune de lucru, forţa de punde că cele relatate să se transplanteze din pă D I V E R S E
t deluroasă, cinstea apropiatelor eveni muncă necesară şi utilaje în nota „Materiale de durile municipiului peste
ti va sufla izbelişte" sînt reale, fapt
d-est şi est. mente, forestierii noştri se în stare tehnică corespun 1000 arbori, prin acţiuni e> Colectivul de muncă ŞAN IOAN. căruia il va
.îiniine vor străduiesc să obţină noi zătoare. Dc asemenea, ne pentru care s-a dispus va patriotice cu locatarii, îm din cadrul I.C.I.T.P.L.C.I.M. păstra o neştearsă amintire,
minus 3 şl succese, să recolteze o can străduim ca în zilele care lorificarea neîntîrzia.tă a bunătăţind u-se astfel as Deva, profund îndurerat de transmite sincere condo
maxime în- titate mai mare de masă cupoanelor metalice ce re pectul zonelor verzi aferen
Dimineaţa, au mai rămas din acest încetarea din viaţă a co leanţe familiei îndoliate.
lemnoasă pentru nevoile e- an, să ne asigurăm stocu zultă la toate secţiile de te blocurilor din această legului lor. fizician ALMA- (4413)
conontiel naţionale. Sintem rile necesare pentru iarnă. uvrialografie si la altei'* 4,0 nă“.
