Page 2 - Drumul_socialismului_1983_04

o
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
pag. 2

Rezultatele bune-îndemn la efort susţinut T ELEVI
O autentică lecţie de istorie in

Adunarea activului de te pornind din iniţiativele s-au economisit 103 MWh exponatele Muzeului judeţean
partid de la întreprinde­ şl propunerile comuniştilor energie electrică, 63 tone
rea de producţie industria­ din secţii şi sectoare, pro­ benzină, 500 tone motori­ ceput ai secolului XX, cînd 15.00 Telex
15,05 Consultaţii
lă şi construcţii căi ferate ductivitatea muncii a cu­ nă, 2 500 mc gaz metan, Pentru vizitatorul care ză­ nale bazate pe principiul mişcarea muncitorească s-a miterea in
Deva a prilejuit o analiză noscut în ultimii ani o 13 tone laminate de oţel, boveşte în sala Muzeului ju­ luptei de clasă („Statutele tul superii
cuprinzătoare şi exigentă creştere continuă, în 1982 electrozi şi altele. deţean din Deva, ce găz­ Societăţii generale a lucră­ consolidat, cînd cluburile mun­ 15.30 Emisiune
germană
asupra tuturor laturilor planul fiind depăşit cu 1,1 Conduse îndeaproape de duieşte, de citeva zile, ex­ torilor tipografi din Româ­ citoreşti şi cercurile „Româ­ 17,25 Tragerea 1
activuapi organizaţiei de la sută. Ca urmare a redu­ către comitetul de partid, poziţia documentară „Din nia” — 1869), de publicaţii nia muncitoare" aveau ca 17.30 La volan
partid. Prin întreaga dez­ cerii cheltuielilor totale la organizaţiile de bază au istoria mişcării muncitoreşti ale mişcării socialiste („Re­ preocupare de bază unita­ 17,45 1001 de s<
Telejurnal
20.00
batere ea a relevat faptul 1000 lei producţie marfă desfăşurat o susţinută ac­ şi socialiste şi a partidului vista socială", „Dacia vii- tea mişcării muncitoreşti (a- 20,20 Actualitate
pozitiv că atît comitetul sub nivelul planificat, uni­ tivitate politico-organizato- clasei muncitoare", popasul toare", „Contemporanul", „E- fişe, cărţi poştale, reviste). 20,40 Călătorie
de partid cit şi birourile tatea a realizat un benefi­ rică. Referindu-se la a- înseamnă o patetică lecţie manciparea") în care se dez­ O altă vitrină relevă, prin mea
organizaţiilor de bază au ciu suplimentar ce se ridi­ ceasta, tovarăşii Ioan Iştoc, de istorie. Pentru că expozi­ bateau probleme ale struc­ documente, procesul de cla­ 20,55 Un cîntec
sa dv.
situat constant în centrul că la peste 1,5 milioane Vasile Poenaru, Rodica ţia - organizată de Muzeul turii organizatorice a orga­ rificare ideologică şi politică 21,10 Cadran nn
muncii organizatorice şl lei. în cursul anului trecut Makkai, Tovi Cazan, se­ judeţean şi Filiala Arhivelor nizaţiei politice a muncitori­ în mişcarea muncitorească 21,35 Serial ştiii
politico-educative proble­ cretari de organizaţii de Statului Deva, in cadrul ma­ lor ce urma să se creeze pe care a dus la întocmirea pul uman'
matica majoră a îndepli­ bază din diverse secţii şi nifestărilor omagiale dedica­ scară naţională, lucrări ale proiectului de program („De­ 21,50 Intilnire c
percta şi
nirii integrale a sarcinilor Adunări anuale ateliere au subliniat că te împlinirii a nouă decenii clasicilor marxismului şi pro- claraţia de principii") elabo­ 22,15 Telejurnal.
de plan. ale activelor întreaga muncă de partid de la crearea Partidului So- rat în decembrie 1918, cînd
Pentru aceasta au fost este subordonată îndepli­ cial-Democrat al Muncitori­ P.S.D.M.R. a primit denumi­
folosite ca pîrghii eficiente de partid nirii sarcinilor stabilite lor din România — sinteti­ 90 de ani de la rea de Partidul Socialist din
analizele repetate, pe do­ pentru dări de zează, prin documente via­ România, demonstrînd radi­ BgAPIC
menii şi laturi component seamă de Conferinţa Naţională a bile, o perioadă a mişcării crearea P.S.D.M.R. calizarea mişcării muncito­
te, în plenare şi adunări partidului, orientărilor da­ muncitoreşti şi socialiste din reşti.
generale, urmărirea zilnică te de tovarăşul Nicolae România cu adinei semni­ Expoziţia documentară a BUCUREŞTI
a indicatorilor cantitativi valoarea fondurilor fixe Ceauşescu privitoare la ficaţii in istoria partidului şi bleme legate de revendicări Muzeului judeţean oferă fie­ dioprogramul d
şi calitativi, analizele co­ ale întreprinderii a cres­ creşterea producţiei fizice a patriei noastre. economice ale proletariatului, cărui vizitator o veridică lec­ La ordinea zile
in condiţiile reducerii con­
mune cu consiliul oameni­ cut cu 47 milioane lei, au ale clasei muncitoare din ţie de istorie a mişcării mun­ tură : însămi
şi
Trei sînt ideile fundamen­
Radiojurnal j
lor muncii şi comitetul sin­ fost asimilate 11 noi pro­ tinue a consumurilor pro­ tale pe care vizitatorul le România. Vizitatorul are in citoreşti şi socialiste, a parti­ noul de onoart
îmbunătăţirii
calităţii
dicatului, controalele con­ duse. Prin acţiunea de duselor. faţă, prin mijlocirea expona­ dului clasei muncitoare. O 8.00 Revista
crete la faţa locului, în- autodotare, bine condu­ desprinde urmărind expona­ telor, primul program mar­ lecţie ce începe în ultimele Curierul de melo
tele : Partidul Social-Demo-
Buletin
ştir
văţămîntul politieo-ideolo- să, valoarea pieselor de O bună parte dintre vor­ xist al mişcării muncitoreşti decenii ale secolului trecut, pundem ascultă
gic, formele muncii politi­ schimb, matriţelor şi dis­ bitori s-au referit la nece­ crat al Muncitorilor din din România („Ce vor so­ urcă prin ani de luptă pînă Buletin de ştiri
ce de masă, intensificarea pozitivelor realizate a a- sitatea întăririi numerice România este primul partid cialiştii români", scris în în pragul creării Partidului ţa şi viaţa ;
folcloric ; 10,50
activităţii organizaţiilor de juns într-un singur an la şi calitative a organizaţii­ politic marxist al clasei mun­ 1886 de C. Dobrogeanu-Ghe- Comunist Român şi continuă inima ţării ; 1
sindicat, U.T.C., de femei peste 11 milioane lei. La lor de bază, antrenării mai citoare, rezultat al condiţii­ rea) in care se subliniază bătălia, după 1921, la alte de ştiri ; ll,C
şi O.D.U.S. etc. Concentra­ aceasta se mai adaugă alte active a organizaţiilor lor obiective existente in ţa­ rolul clasei muncitoare în cu­ dimensiuni, sub lumina idea­ ştiu; 11,35 P"bl
de
rea efortului întregului co­ 4,3 milioane lei obţinute U.T.C. şi grupelor sindica­ ră la sfîrşitul secolului al cerirea puterii politice şi ne­ Buletin pentru ştii t
toate
lectiv spre soluţionarea pe seama recondiţionării le la acţiunile întreprinse XlX-lea ; mişcarea muncito­ cesitatea folosirii dictaturii lurilor comuniste. Broşuri cu 12,30 Din como.
problemelor puse de creş­ unui important volum de in direcţia întăririi răs­ rească din România a fost de clasă în consolidarea a- sugestive titluri („Pentru ce lui; 12,45 Avanp
terea producţiei a determi­ piese de schimb şi sub- punderii in muncă a tutu­ preocupată de la început de cestei puteri, pentru con­ luptă P.C.R."), în filele căro­ dio-TV; 13,00 E
nat încheierea anului 1982 ansamble. " ror lucrătorilor, a ordinii organizarea sa pe principii­ struirea noii societăţi. E emo­ ra partidul şi-a făcut cunos­ 15.00 Student ştir
Buletin
de
cu rezultate bune în înde­ Adunarea a apreciat, de şi disciplinei la fiecare loc le luptei de clasă în vede­ ţionant să priveşti o carte cute rezoluţiile, hotă rîrile — dioreflector ;
plinirea indicatorilor dc asemenea, că atît comite­ de muncă. rea susţinerii bătăliei revo­ de membru al partidului în­ sînt mărturii palpabile ale solişti de 111112
plan. tul de partid cit şi birou­ Comuniştii au prezentat luţionare împotriva exploată­ unul trecut revoluţionar cu Iară : Maria I
Stăi
Constantin
în acest context aduna­ rile organizaţiilor de bază un important număr de fiinţat în 1893, un exemplar fapte ce merită şi trebuie Coordonate ecoi
rea a reliefat faptul că or­ au acţionat şi acţionează propuneri menite- să con­ rii şi asupririi, pentru progres al organului său de presă să fie cunoscute. Iar expozi­ Buletin de ştiri
ganizaţia de partid a acor­ cu multă fermitate pen­ tribuie la ridicarea pe o social ; Partidul Comunist („Munca") ce cuprinde pro­ ţia omagială de la Muzeul tru patrie ; 1'.
noi — prograr
dat aceeaşi atenţie îndepli­ tru reducerea mai accen­ treaptă superioară a în­ Român îşi are începuturile gramul intiiului partid marxist judeţean, prin documentele ce ; 18,00 Orele
nirii riguroase a indicato­ tuată a consumurilor nor­ tregii munci de partid, în P.S.D.M.R., cu rădăcini al clasei muncitoare din puse la indemîna vizitatoru­ Virtuozi instru
rilor sintetici, calitativi şi mate, pentru gospodărirea propuneri a căror înfăp­ adinei în mişcarea muncito­ România, să a-i in faţă în­ lui, este o carte deschisă a muzică popula
de
gricultura
de eficienţă. Prin aplica­ mai economicoasă a mate­ tuire trebuie să stea în a- rească din patria noastră. suşi programul P.S.D.M.R. istoriei, care îndeamnă la Evoluţia semăr
rea în practică a unor mă­ riei prime, materialelor, tenţia comitetului de Sînt idei pregnant releva­ din 1894 ! cunoaşterea şi preţuirea ei. O zi într-o or
din
suri politico-organizatorice energiei şi combustibilului, partid. te de documente privitoare O vitrină a expoziţiei ne lccţiuni gitan“ 01
d
tec
şi telmico-economice, mul­ în cursul anului trecut C. ARMEANU la primele asociaţii profesio­ „conduce" prin anii de în­ LUCIA LICIU Yvain ; 23,30—3
! muzical.
Colaborare fructuoasă, Cum s-au pregătit pentru seionul Acta normativa SÎ3>------
Î^INEft
lucrări Ia termen da importanţă
primăverii unităţile comerţului Sirâiiean? DEVA : „B.
(Urmare din pag. 1) Printre obiectivele răma­ taabită ne“ (Patria);
se mult în urmă la prece­ Pregătirea de sezon a u- mire nu prea inspirată sărată cu resturi de ţigări bela (Arta); HI
Buletin de Bu<
montate şi se pregăteau denta noastră vizită Ln nităţilor comerciale presu­ pentru o unitate care des­ şi chibrituri arse. „Mătu­ căra) ; Seci^»
probele de punere în func­ şantier se număra şi sec­ pune atît o aprovizionare face hăinuţe pentru cei răm, dar "nu peste multă (Urmare din pag. 1) gistul) ; Vremi
(Arta) ; Pilot
ţiune. Construcţia depozi­ ţia de ardere. Acum nu bogată şi diversificată cu mici — rafturile şi gondo­ vreme aspectul este ace­ mula unu
tului de materii prime este mai este. Fundaţiile sînt articole solicitate în . acest lele sînt ticsite de mărfuri. laşi" — ne explica barma- fost construit şi dat în fo­ rul) ; PETRO:
realizată în proporţie de turnate la toate cele şase anotimp, cit şi primenirea Timp de 30 de minute şefa na Emilia Lazăr, invinuiind losinţă un nou sai\an, mortal (Uniret
(7 Noiembrie)
80 la sută. Mai sînt de cuptoare iar la cinci din­ şi igienizarea încăperilor unităţii ne prezintă alte şi de acest fapt consumatorii, unde sînt asigurate condi­ Safari Express
completat închiderile late­ tre ele este montată şi şi împrejurimilor, decora­ alte articole de mărimi şi care nu folosesc scrumie­ ţii optime de îngrijire a VULCAN : Piei
rale superioare şi apoi de construcţia metalică. Oda­ rea vitrinelor in ton cu modele, unele intr-o cu­ rele. animalelor. nul — seriile
fărul) ; LONEA
montat utilajele. tă cu luna aprilie, cînd primăvara. loare, altele în mai multe în faţa cofetăriei „Lilia­ nerul) ; ANINC
în staţia electrică de temperatura aerului se va Ce ne-a relevat un raid culori îmbinate cu bun cul" s-au montat şi vopsit Aducem o contribuţie mul cartuş (M
20/6 kV o echiipă de 9 e- ridica constant la peste 5 efectuat prin citeva ma­ gust. „Ne aprovizionăm în barele ce vor încadra o- sporită la fondul URICANI :
lectrieieni, de la şantierul grade Celsius, vor începe gazine ale I.C.S. Mixtă avans cu cîte două luni — bişnuitele măsuţe şi scau­ de stat, Ursa mare
BRAD : Pădur<
Deva al Grupului de şan­ lucrările de înzidire. Deo­ Brad ? ne explică Valeria Jur- ne. „De la 1 aprilie — ne la autoaprovizionarea (Steaua roşie) ;
tiere Electromontaj Sibiu, camdată, cei 30 de munci­ ca. Pentru marfa ce relatează Letiţia Bărăş- Salutări profes
montau celulele de 20 kV. tori coordonaţi de maistrul COMERŢUL CU PRODUSE o avem acum în unita­ tean, vom scoate mobilie­ teritorială tria) ; De la 9
GEC
căra)
;
Gheorghe Ioica, şeful for­ Emil Coroiu montau trans- INDUSTRIALE te am întocmit comenzi rul". Deci, un oarecare Am luat cunoştinţă Calculatorul
maţiei, ne spunea că sînt bordoar+e nr. 1 şi 2. „A- încă în luna ianuarie. Nu-i început există... Dar să nu de prevederile noilor (Casa de culţi
in avans faţă de grafice şi vem forţă de muncă su­ înainte de a intra în bine să laşi pentru ulti­ anticipăm. în sala- de ser­ acte normative care au ŢEG : ilustrate
cîmp
(Dacia
în mod sigur vor preda ficientă — releva maistrul cele cinci magazine alătu­ mul moment aproviziona­ vire pereţii sînt decojiţi menirea să asigure dez­ Cine iubeşte ş
lucrarea înainte de ter­ —, pînă la sfîrşitul lunii rate — situate ia parterul rea. La completarea fon­ pe alocuri, cănile de cafea voltarea mai puternică a LAN : Orgolii
men. martie vom încheia lucră­ blocului D2 — remarcăm dului de marfă ne-au a- in majoritate n-au minere. creşterii animalelor, să cultură) ; SIMI*
(Mure
risipitor
La rindul său, Nicolae rile la transbordorul 2, iar că trotuarul din faţă, de-a jutat şi tovarăşele de la Fteclama comercială este stimuleze şi mai mult pro­ Visul de argi.n-
Chifor, şeful formaţiei de în aprilie la celălalt. Tot lungul întregului ansam­ I.C.R.T.I. care ne vizitea­ în mare suferinţă de vre­ ducătorii şi să pună capăt torului (Lum
electricieni de la şantierul atunci vom finaliza şi blu, este proaspăt măturat ză destul de des". me ce spaţiul ce-i este re­ speculei pe care o făceau LARI : Aii Bal
electrotehnic al I.C.S.H., platforma de la hala de şi stropit, zonele verzi cu­ Ce desprindem de aici ? zervat este ocupat doar cu unii oameni cu produsele de hoţi (Miner
formaţie căreia îi revine produse finite. Avem u- rate, iar vitrinele, ale că­ Pe de o parte adevărul că pungi de turtă-dulce. agricole, pretinzînd pre­
să execute toate instala­ nele rămineri în urmă la ror geamuri strălucesc, o aprovizionare bună în ţuri exagerate. Or, statul
ţiile electrice de joasă ten­ hala de ardere, datorită sint ornate cu multă fan­ ton cu sezonul şi cu cerin­ * ne asigură nouă produse I Vremi
siune (lumină şi forţă) de faptului că nu am primit tezie şi pricepere. O dova­ ţele o asigură cei prevă­ la preţuri avantajoase. Ca
a noile obiective, sublinia­ de la furnizori fermele dă de respect faţă de zători, iar pe de altă parte Iată deci că între unităţi urmare, avem obligaţia,
ză că nu există nici un GU 18 şi GU 15, fără care propria „casă“, faţă de o- — că acele unităţi merg aparţinînd aceleiaşi între­ datoria cetăţenească de a Timpul prob
mpediment să-şi facă bine nu putem monta acoperi­ raşul in care trăiesc şi bine cu care şi comerţul prinderi sînt suficiente produce şi valorifica pro­ azi, X aprilie 1!
latoria. şul". muncesc lucrătoarele ma­ cu ridicata ţine o legătu­ contraste. în timp ce lu­ dusele agricole la preţu­ va fi in gene:
Secţia monobloc de pre­ După cum am văzut, rit­ gazinelor respective. ră mai strînsă. crătoarele magazinelor ce rile stabilite de stat. uşor instabilă, i
Local
vor
ros.
parare — amestecare — murile de execuţie la dez­ In unitatea nr. 32 re­ desfac articole industriale Eu şi familia mea creş­ ploi şi averse
lozare — şamotizare (şef voltarea fabricii din Baru marcăm un sortiment bo­ ALIMENTAŢIA PUBLICĂ s-au pregătit pentru în­ tem animale şi încheiem Vintul va su£l<
punct de lucru, subingine- sînt bune, iar constructo­ gat de modele şi mărimi tâmpinarea sezonului pri­ în fiecare an contracte de cu intensificări
din
su
km/oră
ul Dorel Lurci) este ri­ rii, beneficiarul şi organe­ la încălţămintea pentru Proaspăt zugrăvit, cu măverii, în unele unităţi livrare. Anul. acesta am vest. Tempera
dicată pînă la cota +10. le locale de partid şi de bărbaţi. în schimb sanda­ mesele şi piafonierele cu­ de alimentaţie publică, şi predat la contract 2 200 me vor fi cup.
Aici unele lucrări de con­ stat cooperează eficient. lele pentru femei nu satis­ rate, cu geamurile drapate prin care am trecut există kg carne de bovină în viu 6 şi ll grade, i
xime intre 15
strucţii sîn.t uşor rămase Incepîncţ; cu trimestrul II, fac cerinţele cumpărători­ de perdele noi îşi întîm- părerea că mai este încă pentru care am încasat La munte, vi
in urmă datorită faptului numărul de constructori lor nu atît cantitativ, cit pină consumatorii barul timp. Nu mai este. Primă­ 33 000 lei. Predau şi lap­ in general calc
— ni se spune —, că nu din acest şantier va spori, mai ales ca model şi mă­ de zi „Union". „Chiar azi vara este o realitate şi te, precum şi alte produse instabilă, cu c
Vor cădea ploi
au sosit utilajele ce tre­ deci autorităţile locale şi rime. „Am luat legătura am deschis, după o igieni­ multe din cele pe care la achiziţii. Am o junincă de ploaie. Vini
buiau montate în hală. beneficiarul trebuie să asi­ cu merceologul întreprin­ zare completă" — ne spu­ le-am semnalat aici tre­ care a fătat de două zile moderat, cu
Dar, aveam să constatăm gure condiţii optime de derii — ne spunea Leon- nea Aurel Tripe, respon­ buiau rezolvate pînă acum. şi aşa cum prevede Decre­ de 60—70 krn/o:
noi, că şi macaraua turn, cazare şi alimentare pen­ tina. Micu — pentru a ne sabilul unităţii. în privinţa aprovizionării tul Consiliului de Stat, vest şi vest.
ce stătea defectă de mai tru cele citeva sute de oa­ sprijini in aprovizionare. La cofetăria „Miruna" industria, se ştie, prevede voi primi o primă de 400 Pentru următ
e
multă vreme, „a contribuit" meni ai muncii care vor Ne-am mai deplasat şi noi toate ar fi bune dacă n-ar din timp sezonul. Circula­ lei, precum şi una de 100 zile: Vremea va
uşor.
Cerul
la restanţele amintite. La rănrine in Baru. în acest la I.C.R.T.I. Deva. De la strica aspectul ordonat o ţia mărfurilor insă trebuie lei, deci 500 lei în total. Local vor căde
montaj muncesc oamenii scop, fireşte, va fi nece­ cooperativa „Moţul" am găleată suspendată pe un să se facă cu mai multă Iată dar stimulente mate­ verse de ploaie
coordonaţi de maistrul Ka- sar un sprijin mai consis­ primit recent 50 de pe­ raft spre a capta apa ce operativitate. Cit despre riale care vin şi încurajea­ sufla moderat,
loş Arpad. Echipa lui Ti- tent al factorilor compe­ rechi de pantofi. Cererile curge din... tavan. La bufe­ aspectele de gospodărire ză producătorii să crească licări Loiale din
mir
peraturile
tus Roşea monta electrofil- tenţi de la nivel judeţean. sînt însă mari şi pantofii tul „Favorit", vitrina fri­ — înfrumuseţarea unoru- eît mai multe animale. cuprinse intre .
tre. „Stăm bine, zice şe­ Sprijin care se impune şi de calitate trec repede". gorifică — care etalează nităţi de alimentaţie pu­ de, iar <r.
ful echipei, avem front de în ceea ce priveşte ataca­ Evident. Numai marfa bu­ doar un singur sortiment blică ce să mai vorbim ? GHEORGHE BANEASĂ 13 şl 18 piriade.
de serviciu: A.
lucru, ne vom încadra în rea lucrărilor de regulari­ nă are căutare. de mîncare — nu-i cura­ satul Almaşu Sec,
termene". zare a rî-ului Strei. La „Perla" — o denu­ tă, iar pardoseala este pre­ ESTERA SiNA comuna Cîrjiţi