Page 6 - Drumul_socialismului_1983_04

oag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

(Urmare din pag. 1) Avem şi în învăţămînt
lucruri de îmbunătăţit. A-
vem nevoie de oameni cu CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI
terii umane din toate do­
meniile de activitate. Prin o tot mai bună pregătire
aceasta, învăţămîntul pa­ profesională, tehnică şi
triei noastre, indiferent în ştiinţifică — şi trebuie să
ce limbă se desfăşoară, a- facem totul ca învăţămîn-
sigură însuşirea limbii co­ tul nostru să răspundă ce­
rinţelor
de
actuale
etapei
mune a ştiinţei, a cultu­ şedinţa comuna a consiliil
rii, a cunoaşterii umane, a dezvoltare, cerinţelor puse 9 9
limbii revoluţionare ! (A- de Conferinţa Naţională
plauzc puternice, prelun­ în acest domeniu. Aşa cum
gite). şi în domeniul literaturii, de riaţionalilal® maghih
al presei şi radioteleviziu-
în al treilea rînd, se nii sînt multe lucruri bu­
desfăşoară o intensă acti­ ne, dar şi multe de criti­ prin participarea cu părţi adevărata egalitate în teriale, a ponderii acesto­ nale, tehnico-ştiinţifice ale dialectice şi i
vitate cultural-artistică, de cat. Vrem şi o presă mai sociale, deţine şi o anu­ drepturi, care, intr-adevăr, ra în produsul social şi oamenilor muncii, ca o lume şi viat
formare a conştiinţei so­ combativă, mai multilate­ mită parte socială care, constituie o mîndrie pen­ creşterea mai puternică a condiţie hotărîtoare pentru Este neces;
cialiste a oamenilor mun­ rală, vrem o literatură ca­ după cum este bine cunos­ tru partidul, pentru statul venitului naţional. realizarea tuturor celorlal­ totul pentru
cii, a întregului nostru po­ re să exprime mai activ cut, poate merge pînă la nostru socialist, demon- Se desfăşoară o muncă te sarcini de care am vor­ Iul politic, ic
por, făuritor conştient al viaţa şi munca poporului 30 la sută. Dar avem, în strînd, şi în această pri­ intensă, pregătim un pro­ bit. Fără a asigura cadre Iul cultural,
propriei sale istorii, al noastru, a constructorilor acelaşi timp, proprietatea vinţă, superioritatea socia­ gram special cu privire la — muncitori, ingineri, teh­ tuturor cetăl
propriului său viitor, liber, socialismului, indiferent în cooperatistă în agricultu­ lismului, a concepţiei so­ creşterea productivităţii nicieni, ţărani — cu o înal­ noastre. Av
demn, independent — vii­ ce limbă se scrie aceasta. ră, în alte sectoare, ca o cialismului ştiinţific pri­ muncii sociale în toate tă pregătire profesională şi minunat pen
torul comunist. în acest Ea trebuie să exprime formă la fel de importan­ vind înfăptuirea relaţiilor sectoarele. Pornim de la tehnică, nu vom putea rea­ rea acestei
adru, sînt asigurate con­ munca unită a constructo­ tă ea şi proprietatea co­ noi, de prietenie, de fră­ faptul că, pînă la urmă, liza în bune condiţii nici în ce prives
diţiile materiale necesare rilor socialismului din mună, care are, de ase­ ţie, de egalitate între oa­ problema productivităţii una din sarcinile de care de stat, de t
desfăşurării acestei activi­ România, a poporului nos­ menea, rolul hotărîtor în meni. (Aplauze puternice). muncii este hotărîtoare am vorbit. Hotărîtor pen­ cele obşteşti,
tăţi cultural-artistice şi în tru muncitor, unit sub con­ dezvoltarea agriculturii şi Am dori — şi repet şi pentru reducerea cheltuie­ tru întreaga noastră acti­ îndeosebi, la
limbile naţionalităţilor. De­ ducerea Partidului Comu­ altor sectoare economice. acum — ca şi în alte ţări lilor materiale, pentru creş­ vitate este activitatea oa­ tant pe care
spre aceasta vorbesc lite­ nist Român pentru a asi­ Şi în acest cadru, mem­ naţionalităţile să se bucure terea venitului naţional. Cu menilor ! Oamenii hotărăsc rea Românie
ratura, presa, teatrele, e- gura mersul ferm înainte brii cooperatori sînt pro­ cel puţin de aceleaşi drep­ ce cheltuieli de muncă vom cum vom soluţiona toate un cadru mi
misiunile de radio-televi- al României spre o civi­ prietari şi răspund în co­ turi ca cele din România. scoate cărbunele, petrolul, problemele — şi munca ticipare larg
ziune, numărul mare de lizaţie tot mai avansată. mun de păstrarea şi dez­ Noi vom face totul să dez­ materiile prime, cu ce cos­ noastră, a tuturor, trebuie populare, a
formaţii artistice de masă De o asemenea literatură, voltarea acestei proprie­ voltăm şi să asigurăm în­ turi de muncă vom pro­ să fie îndreptată în direc­ ţenilor, fără
in limbile naţionalităţilor, de o asemenea artă avem tăţi socialiste. Deopotrivă, totdeauna cele mai bune duce metalul, produsele ţia ridicării continue a naţionalitate,
participarea largă, în ca­ nevoie — şi trebuie să ac­ ambele forme de proprie­ condiţii de afirmare a ega­ chimice, cu aceleaşi costuri pregătirii fiecăruia. Fiecare cultural-artis
drul Festivalului „Cântarea ţionăm cu toată fermita­ tate reprezintă baza socie­ lităţii în drepturi,, a par­ le vom introduce în con­ dintre noi trebuie să înţe­ mai ea parti
României * a unui număr tea în direcţia aceasta. tăţii noastre socialiste — ticipării tuturor fiilor pa­ tinuare în alte produse. leagă că trebuie să depu­ ca făuritori <
1
impresionant de formaţii (Aplauze puternice, înde­ şi avem datoria să facem triei la întreaga activita­ Pînă la urmă, productivi­ nă eforturi susţinute pen­ revoluţionare
artistice-culturale, a sute lungate). totul pentru dezvoltarea şi te, la făurirea unei vieţi tatea muncii constituie fac­ tru a-şi ridica nivelul pre­ patriei noasl
şi sute de mii de cetăţeni M-aş referi la un singur întărirea ei. Lumea cu­ demne, libere, la întărirea torul hotărîtor pentru re­ gătirii profesionale, tehni­ puternice, pi
ai patriei, între care un exemplu. Enescu şi Bel la noaşte, în fond, numai independenţei şi suverani­ ducerea cheltuielilor mate­ co-ştiinţifice, nivelul poli­ Fără nici
număr important de forma­ Bartok au scris muzică in­ două deosebiri esenţiale tăţii României I (Aplauze riale şi economisirea ma­ tic şi ideologic. Ac'esCS'- ^această actn
ţii şi de cetăţeni din rîn­ în domeniul proprietăţii : puternice, prelungite; se terialelor înseamnă econo­ sînt cerinţe hotărîtoâre făşoară şi se
dul naţionalităţilor conlo­ spirată din viaţa poporu­ există, pe de o parte, pro­ scandează î n d e l u n g misirea muncii, a forţei pentru dezvoltarea socie­ şi în viitor,
lui unde au trăit. Muzica
cuitoare. S-au dat şi des­ lui Enescu are o valoare prietatea burghezo-moşie- „Ccauşescu şi poporul !"). de muncă. Creşterea pro­ tăţii noastre socialiste. (A- limbi. Dar •
pre acestea cifre; sînt cu­ universală. Şi muzica lui rească, proprietatea celor ductivităţii muncii consti­ plauze puternice, prelun­ nou să subli
noscute. De aceea nu mă Bella Bartok are, de ase­ bogaţi, care au stăpînlt Dragi tovarăşi, tuie factorul hotărîtor pen­ gite). activitatea id
voi referi la ele. Dar tre­ menea, o valoare univer­ sau stăpînesc în multe ţări Poporul nostru acţionea­ tru făurirea cu succces a tico-educativi
buie, de asemenea, să sub­ sală, dar el a înţeles că mijloacele de producţie, ză cu toate forţele în ve­ socialismului şi comunis­ Doresc să reamintesc, şi xista loc d
liniem că numai societa­ trebuie să se ocupe şi a ceea ce a şi dus la îm­ derea realizării hotărîrllor mului în patria noastră! în acest cadru, necesitatea singură lim
tea noastră socialistă, în­ acordat multă atenţie mu­ părţirea lumii în clase ex­ Conferinţei Naţionale, a (Aplauze puternice, pre­ realizării în bune condiţii şi politică :
făptuind neabătut politica zicii populare româneşti, ploatatoare şi asuprite. E- planului pe 1983. Realiză­ lungite). a activităţii de comerţ ex­ ţiei revoluţie
naţională de deplină ega­ care l-a ajutat în inspira­ xistă, pe de altă parte rile pe primul trimestru Trebuie să acţionăm cu terior, a exportului, a coo­ lismului ştiir
litate în drepturi, a putut ţia sa. Nici un adevărat om proprietatea socialistă, a sînt, în general, bune. Am mai multă hotărîre în ve­ perării în producţie cu ţă­ rialismului c
să asigure toate condiţiile de cultură şi de ştiinţă nu întregului popor. Nicăieri, vorbit la recenta plenară derea ridicării rentabilită­ rile socialiste, cu ţări­ toric ! Fără
pentru desfăşurarea activi­ poate să ignore tot ce este nici la noi, nici în altă a Comitetului Central al ţii fiecărui sector de acti­ le în curs de dezvoltare, lă că este
tăţii literare, artistice-cul- bun în trecutul, în prezen­ parte, nici în trecut, nici partidului pe larg despre vitate, a -creşterii puterni­ precum şi cu ţările capi­ 1 dorim — o
turale în limbile fiecărei tul şi tot ceea ce trebuie astăzi, fabrica nu este îm­ toate acestea, de aceea nu ce a eficienţei economice. taliste dezvoltate, pârtiei- te de stiluri
laţionalităţi. părţită după apartenenţa voi mai insista acum asu­ Să aplicăm cu hotărîre parea activă a României artă, in litei
făcut pentru viitorul co­ Ia o naţionalitate sau alta. la diviziunea internaţiona­ ceastă variei
Desigur, sînt multe pro- mun al popoarelor. (Aplau­ pra lor. noul mecanism economic lă a muncii. Pentru ţara
>leme de discutat şi în do­ ze puternice, îndelungate). In ţările cu proprietate Este necesar să facem in toată amploarea şi în noastră, care importă un trebuie să og
meniul activităţii economi­ în al patrulea rînd, oda­ capitalistă, fabrica este totul pentru a realiza în toate laturile sale, aşa cum volum mare de materii cificul fiecăi
ce, şi de-învăţămînt, şi de tă cu dezvoltarea largă a deţinută de un grup de cele mai bune condiţii am menţionat şi la ultima prime şi de materiale, îm­ nu trebuie, 5
cultură. Le-am discutat pe democraţiei muncitoreşti acţionari de diferite naţio­ planul pe 1983, în indus­ plenară a Comitetului Cen­ bunătăţirea continuă a co­ să afecteze s
larg la Conferinţa Naţio­ revoluţionare, cu realiza­ nalităţi, multe din acestea trie, în agricultură, în ce­ tral al partidului nostru. merţului exterior, a expor­ abaterea de
idee
nală, inclusiv la ultima rea unui cadru nou, demo­ sînt acum societăţi multi­ lelalte sectoare. înfăptui­ O atenţie deosebită este tului constituie o cerinţă politic, activităţi
rei
plenară a Comitetului Cen­ cratic, de participare a naţionale. La noi şi în ge­ rea cu succes a planului necesar să acordăm cali­ de o importanţă deosebi­ ducative.
tral. Lipsurile, problemele maselor la conducerea tu­ neral in ţările socialiste, pe acest an este hotărîtoa- tăţii produselor noastre. tă pentru a asigura tot ce
care sînt într-un domeniu turor sectoarelor dc acti­ fabrica sau uzina este pro­ re pentru înfăptuirea în­ Trebuie să facem totul este necesar desfăşurării Trebuie u
s
sau altul sînt comune, in­ vitate, se asigură deopo­ prietatea comună sau coo­ tregului cincinal. Avem pentru a realiza produse în bune condiţii a întregii poziţie comt
diferent în ce limbă se trivă maselor populare, oa­ peratistă — proprietatea toate condiţiile necesare de o calitate tot mai bună, activităţi. sigentă faţă
scrie sau se predă, indife­ menilor muncii, deci şi ce­ oamenilor muncii. Sînt pentru aceasta ! Mai cu competitive cu orice pro­ Pe ansamblu, înfăptuirea cepţii retrog
rent în ce fel se acţionea­ lor din rîndul naţionalită­ două feluri de proprietate seamă aş dori să sublini­ duse similare pe plan să se dea o
ză într-un sector sau al­ ţilor, participarea egală la — proprietatea în care oa­ ez, şi în acest cadru, ac­ mondial. Dar calitatea tre­ neabătută a hotărârilor rîtă oricăror
Congresului al Xll-lea, „ii­
tul. Avem încă multe de conducerea tuturor dome­ menii muncii, producăto­ tivitatea creatoare, entu­ buie privită cu toată răs­ le Conferinţei Naţionale, S* naţionalism,
făcut pentru lichidarea u- niilor dc activitate, în toa­ rii, sînt stăpînii mijloace­ ziastă a muncitorilor, ţăra­ punderea, în toate sectoa­ tisemitism ş
re­
partidului
nor lipsuri, unor neajun­ te organele politice, de lor de producţie şi le fo­ nilor, intelectualilor, a tu­ rele, începînd cu cărbune­ Programului factorul hotărîtor, de manifeste
prezintă
suri, pentru perfecţionarea stat, economice şi sociale, losesc în interesul lor, al turor oamenilor muncii, le, minereul şi petrolul, cu cerinţa fundamentală pen­ ţiilor claselo
re, a concep
bunăstării întregului popor
continuă a activităţii noas­ în plenarele consiliilor fără deosebire de naţiona­ materiile prime. Pentru
tre. s-au prezentat, şi în aceas­ — şi proprietatea capita­ litate, a întregului nostru că, spre exemplu, dacă tru a asigura condiţiile ne­ nare.
patriei
cesare
ridicării
pe
bazată
listă,
asuprire
Dar pe drept cuvînt a tă privinţă, date; sînt bine ■şi exploatare, în care o popor, care acţionează în producem cărbune cu ca­ noastre pe noi culmi de Cu atît m;
vorbit aici tovarăşul Fe- cunoscute. Nu există sector mină de oameni asupreşte deplină unitate pentru a lorii mai multe, cu steril progres şi civilizaţie. Nu­ să se adopt
vom
puţin,
ţării
realiza planul pe acest an,
da
mai
renez Fazekas că în defi­ de activitate unde să nu marea majoritate a mun­ fiind convinşi că aceasta energie mai multă şi mai mai pe baza creşterii mai fermă acum,
nitiv cărbunele din Paro- fie prezenţi în mod egal, citorilor şi a popoarelor corespunde intereselor vi­ ieftină ; dacă vom da pe­ puternice a venitului na­ internaţional
şeni, din Valea Jiului, dar să participe la întreaga respective şi pe care o fo­ tale ale naţiunii noastre, trol cu impurităţi cît mai ţional, a bogăţiei naţionale reactivare a
şi cel din Covasna şi cel viaţă politică, socială şi oa­ losesc pentru îmbogăţirea ale viitorului nostru liber, puţine, înseamnă a reali­ în general, vom asigura acţionare fo.
din Oltenia cere oameni menii muncii din rîndul unui grup 'restrîns de oa­ fericit, (Aplauze puternice, za o calitate bună. Şi a- mijloacele necesare atît cismului. Ac
pricepuţi, cere să ştie să naţionalităţilor conlocui­ meni, ca o formă de ex­ prelungite). ceasta este valabil în toa­ dezvoltării generale a ţă­ cearcă să ir
nînuiască combinele şi toare. Problema care se ploatare şi asuprire. Şi se Se desfăşoară o muncă te sectoarele. rii noastre, cît şi ridicării cruciadă ant
anticomunist,
nasinile, să acţioneze cu pune şi aici este de a per­ mai adaugă şi folosirea a- susţinută în vederea în­ Subliniez aceasta pentru continue a bunăstării ma­ neofasciste ş
ăspundere, cu entuziasm, fecţiona în continuare, de cestei proprietăţi în asu­ făptuirii programului e- că problema calităţii nu teriale şi spirituale a desfăşoară o
u căldură — cum s-a ex- a ridica continuu rolul or­ prirea şi înrobirea altor nergetic şi de dezvoltare trebuie privită numai în poporului. Aceste pro­ tensă de dc
orimat tovarăşul Ferencz ganismelor democratice, al naţiuni şi popoare, în sis­ a bazei de materii prime. sectoarele de prelucrare, bleme privesc deopotri­ ponegrire a
Fazekas — şi atunci pot adunărilor generale ale temul colonialist şi impe­ Avem, în domeniul minier, că ea începe de la mate­ vă pe toţi oamenii mun­ liste, a soci
să soluţioneze orice proble­ oamenilor muncii — in ca­ rialist. Noi am ales o for­ rezultate bune; s-au luat riile prime pînă la finali­ cii, fără deosebire de general. Ace
mă în bune condiţii. în- litate de proprietari, de mă nouă de proprietate. măsuri şi în domeniul pe­ zare şi pînă cînd ajunge naţionalitate. Nu putem să este legală, <
ir-adevăr, orice maşină nu producători şi de benefi­ Ea nu poate fi împărţită trolier — şi avem convin­ la consumatori. In toate discutăm nici un fel de tensificarca
tre decît o singură limbă; ciari, ca adevăraţi stăpîni după originea naţională ; gerea că vom realiza ceea sectoarele — şi sînt foarte problemă fără să înţele­ rilor, de po
nici matematica, nici fizi­ ai ţării — la elaborarea ea este împărţită după fe­ ce ne-am propus. Avem, multe — trebuie să se a- gem că trebuie să facem prlre a ţării
ca, nici chimia, nici biolo­ politicii interne si externe,, lul în care serveşte popo­ de asemenea, o serie de sigure o calitate corespun­ totul şi să unim efortu­ dezvoltare. I
gia nu au limbi diferite. la înfăptuirea Programu­ rului sau unui grup de rezultate pozitive şi în ce zătoare a muncii ! Aceasta rile întregului nostru popor fost nici ea
Ele pot fi exprimate sau lui partidului. oameni. Proprietatea noas­ priveşte asigurarea ţării cu constituie, de asemenea, o în direcţia înfăptuirii Pro­ ceste campai
formulate în diferite limbi, Ce se poate spune şi în tră socialistă serveşte alte materii prime. Se des­ cerinţă primordială a sta­ gramului de făurire a so­ re şi dezinf
dar au o singură limbă — această privinţă, tovarăşi? poporului ! Toţi oamenii făşoară o activitate susţi­ diului actual al dezvoltă­ cietăţii socialiste multilate­ tovarăşi s-av
şi trebuie să ne străduim Avem rezultate importan­ muncii, practic întregul nută în vederea reducerii rii societăţii noastre, una ral dezvoltate, de dezvol­ ceasta în ci
de a cunoaşte matematica, te, organismele noastre .popor este proprietarul consumurilor energetice şi din cerinţele esenţiale pu­ tare continuă a bazei teh­ din aceste z
fizica, chimia, biologia, democratice au un rol tot mijloacelor de producţie, materiale, a recuperării, se de Congresul al XH-lea nico-materiale a patriei sar să respir
tehnica cea mai avansată, mai hotărfîor în soluţiona­ al întregii avuţii naţiona­ recondiţionării şi refolosi- privind o nouă calitate a noastre. mascăm cu
de a o stăpîni şi dezvolta rea comună a problemelor. le ! Această proprietate rii materialelor, pieselor şi muncii şi vieţii, pentru Trebuie să acţionăm, de tea activit
Aceasta este cerinţa făuri­ Proprietatea asupra mij­ constituie baza socialismu­ subansamblelor. Şi în a- realizarea obiectivului stra­ asemenea, în direcţia per­ cercuri reac
torilor socialismului din loacelor de producţie este lui şl comunismului ; ea ceastă privinţă am obţinut tegic de trecere la un nou fecţionării relaţiilor socia­ fasciste şi r
România ' Cu cît vom stă­ deţinută deopotrivă de toţi asigură bunăstarea, ferici­ unele rezultate, dar mai stadiu de dezvoltare a ţă­ le şi dezvoltării în conti­ nu uităm
pîni mai bine cuceririle >amenii muncii, fără deo­ rea, făurirea visului de aur cu seamă am stabilit o se­ rii. nuare a democraţiei mun­ cercurile re;
ştiinţei, ale tehnicii din sebire de naţionalitate. A- al comunismului ! (Aplau­ rie de programe care tre­ In strînsă legătură cu a- citoreşti revoluţionare. Să sele exploah
toate domeniile şi vom veni proprietatea întregului ze puternice, prelungite). buie realizate în toate u- eeasta este problema valo­ acordăm o atenţie mai tat întotdeai
făuri o tehnică superioa­ popor, proprietatea socială Am menţionat şi în alte nltăţile, in toate judeţele, rificării superioare a ma­ mare şi activităţii politi- bească oame
ră, competitivă cu cele mai pe care colectivele de oa­ împrejurări, şi la Confe­ în toate localităţile şi care teriilor prime şi a muncii co-educative de formare a diferite naţi
bune pe plan internaţio­ meni ai muncii au răspun­ rinţa Naţională din decem­ au un rol de importanţă poporului nostru. omului nou. Desfăşurând tru a-i pute
nal, cu atît societatea noas­ derea să o administreze, brie, faptul că partidul deosebită în asigurarea ba­ De asemenea, doresc să această activitate şi în lim­ uşor şi pe u
tră se va dezvolta mai pu­ să o dezvolte — şi fiecare nostru a rezolvat proble­ zei tehnico-materiale, a menţionez din nou necesi­ bile naţionalităţilor — aşa Au încercat
ternic. cu atît se va ma­ om al muncii, indiferent ma naţională pornind de dezvoltării economico-soeia- tatea acordării unei atenţii cum am mai menţionat că şi popoa
nifesta si mai pregnant a- de naţionalitate, este pro­ la principiile socialismului le. mai mari pregătirii cadre­ — trebuie să vorbim ideo­ pentru a te
devărata egalitate în drep­ prietar colectiv şi răspun­ ştiinţific, de la concepţia Desfăşurăm o largă ac­ lor, calificării şi recalifi­ logic şi politic o singură Unitatea oa
turi. (Aplauze puternice, de colectiv de această inarxist-leninistă, intr-un tivitate generală privind cării lor, ridicării nivelu­ limbă : limba concepţiei cii, fără dec
prelungite). proprietate. Aşa cum acum, mod democratic, rcalizînd reducerea cheltuielilor ma­ lui cunoştinţelor profesio­ revoluţionare, materialist- ţlonalitate, i