Page 2 - Drumul_socialismului_1983_05

oaq 1 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 925

Fapte şi gin duri la sărbătoarea muncii

DUMINICA,
8,30 1 Mai mur
cintccc,
spre binele oamenilor, îm­ gajate culturile in acord marşuri pi
„Toate realizările obţinute în anii construcţiei socialiste se Opt fraţi preună cu fraţii şi verii mei global şi beneficiind de sti­ 3,00 De strajă'
Aurel, Dote), Gheorghe, mulentele acordate de stat 3,45 Promenada
datoresc muncii pline de abnegaţie a clasei muncitoare, a ţără­ dulgheri, opt Viorel, loan, iarăşi Gheor­ pentru cointeresarea mate­ 10.00 Viaţa satui
11.00 Raport mu
nimii, a intelectualităţii, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire ghe şi Mircea, cu întreaga rială a producătorilor agri­ reportaj
mea echipă“. O mulţumire, coli, toţi cooperatorii şi me­ \ 11,13 Estrada în
de naţionalitate, a întregului popor, care înfăptuieşte neabătut meşteri mari dar mai ales o bucurie sin­ canizatorii se preocupă să zică uşoar.'
11.45 Lumea coţ
politica internă şi externă a Partidului Comunist Român, forţa po­ ceră de meseriaşi care au realizeze producţii sporite, 12,15 Tclcfilmotc
C deaproape pe fraţii te din priceperea lor. tea fiind şi veniturile pe 13.30 Ia« Telex
litică conducătoare a societăţii socialiste româneşti". ei care-i cunosc în­ lăsat in acele lucrări o par­ in strinsă corelaţie cu aces­ dan: „Ma
NICOLAE CEAUŞESCU Furdui spun că toţi Opt fraţi dulgheri, opt care le obţinem. 13,33 Album de
sini la fel de buni mese­ meşteri marHconstruiesc me­ Pentru a valorifica deplin diţie speci
riaşi, că lucrările lor sini reu, construiesc case pentru condiţiile de producţie e- mindcn
1 Mai — zi de sărbătoa­ o noului loc de muncă. A- mult laminoarele, loan Mun­ cotate printre primele la onmeni... xistente, in gospodăria per­ 18.45 1001 de ser
13.00
Telejurnal
re, de cinstire a muncii, de vem satisfacţia că şi aid teanu ? Şantierul II Deva, că îm­ sonală cresc patru bovine, * Sport
bilanţ şi de etalare a ho- vom lucra tot cu utilaje ro­ — Laminoarele, ca lami­ preună au construit aproa­ 13 ovine, păsări, iar sur­ 13.30 Uniţi sub
tărîrii celor ce muncesc de mâneşti, cu care dorim să noarele ! Oamenii de aid pe jumătate din blocurile Cei ce înnobilează plusul de produse il valo­ muncii
* Tradiţii
a ridica pe culmi tot ma obţinem productivităţi la Călanului, fermele de pă­ rific pe bază de contract. luptă rcvo
înalte construcţia socialis­ fel de mari. imi plac. Cind am ajuns Io sări, incubatorul, abatorul Din veniturile realizate clasei mur
mului în patria noastră, de „profile mijlocii" oamenii de de la Mintia, Bălata şi Leş- pămîntui mi-am putut construi o ca­ — reportaj
a-şi aduce întreaga contri­ atunci, meseriaşi mai virst- nic, abatorul din Deva, să nouă, gospodăria fiin- tar
* Spectaco’
buţie la înfăptuirea obiec­ Oamenii de bază nici, mi-au spus că ei n-au moara de griu, fabrica de ăranii cooperatori şl du-mi Îndestulată. In dra­ ganlzat cu
tivelor stabilite de Congre­ auzit niciodată prin secţie piine, complexul de alimen­ Ţ mecanizatorii din Ro- goste faţă de muncă, de dunării po
sacratc zll<
sul al XII-lea şi Conferinţa cuvintele : „nu se poate". taţie publică din Lupeni, t mos sint angajaţi cu agricultură, mi-am crescut 20.50 Ritmuri
Naţională ale partidului, a ai laminorului Cei de acum am rămas cu alte şi alte obiective agro­ toate eforturile in Înfăptui­ şl copilul, care acum este Nana M
orientărilor şi indicaţii­ toţii statornici acestui prin­ rea programului judeţean elev la Liceul agroindustrial 21,10 Film artist
lor secretarului general C u douăzeci de ani in cipiu. industriale, Acum ridică vii­ de autoaprovizionare. „Pen­ Geoagiu. Acţionind cu hăr­ restant". I
Studioului
toarea
piaţă
a
centrului
al p a r t i d u l u i , tova­ urmă, in primul său — Nimeni n-a dat înapoi tru realizarea acestui obiec­ nicie şi pricepere pentru În­ grafic „Bu
răşul Nicolae Ceauşescu. an de muncă in cel din faţa greutăţilor ? reşedinţă de judeţ. l-am tiv - ne-a declarat coope- făptuirea noii revoluţii a- 22,35 Intilnire n
formaţia I(
Prezenţi în aceste zile în mai nou laminor pe atunci cunoscut pe ciţiva dintre ei. ratoarea Ana Vasiu - am grare, aşa cum ne-a cerut 22.50 Telejurnal
mijlocul făuritorilor de bu­ - prolile mijlocii -, loan — Dintre oamenii de ba­ De fel sint din Sohodol- acordat şi acordăm atenţie secretarul general al parti­ 23.00 Poate cînţi
nuri materiale şi spirituale Munteanu se număra prin­ ză ai laminorului, nimeni. Poiana (judeţul Alba). Toţi, deosebită folosirii fiecărui dului, tovarăşul Nicolae r, -i mclot.
din unităţile economico-so- Ceauşescu, ne aducem o 1 23.30 Uintcce
ciale ale judeţului, repor­ contribuţie mereu sporită la \ LUNI, 2
terii ziarului nostru încre­ prosperitatea patriei noas­
dinţează tiparului citeva din tre“. t 10.00 Tineri în
reţii
faptele şi gindurile mineri­ 12.00 Flori de c * 1
lor, siderurgiştilor, construc­ \ do mai -
dansuri po
torilor, ţăranilor cooperatori, „Ce sîntem şi ce t 13.00 Telex
intelectualilor. 13,05 Album de
putem să fim" 18.45 1001 de ser
19.00
Telejurnal
Mineri reţi să arătăm lumi­ î 19.20 Patriei şi
V nii acestei zile fapte­ * Omagiul
voluţionare
tehnicieni — le şi gindurile dum­ t taj
* Imn din
neavoastră ? Ne adresăm ţ — spectac
Zilei tinere
cărbune pentru educatorului Aurel Ursu, ca­ 20.20 Film artist
re de peste un sfert de
neterminat.
veac işi onorează misiunea \ 21,40 Ritm, tinet
nobilă cu care a fost in­ t 22.30 Telejurnal.
vestit, profesorului aflat la
M atyus Laszlo - un şei conducerea unui colectiv l JEă'-'SÎBElKSSS
tinăr,
brigadă
de
din cea mai tinără unitate
vrednic, ambiţios. La de invăţămint a judeţului î
mina Lupeni este cunoscut - Şcoala generală nr. 1 O-
datorită productivităţiloi răştie, clădire înălţată in
DEVA: Omul
mari, de peste 20 tone de timp record, şi care acum, tria); Cîntă co
cărbune pe post, obţinute la numai citeva luni de la f (Arta); HUNI
in abatajul mecanizat din Şantierul 5 Orăştic. loan Galici, inginerul şef al şantierului, stabileşte împreună cu dulgherii din echipa lui Nagy inaugurare a devenit etalon de urs (Flăcăi,
cadrul sectorului III, unde ştefan modul do montare al panourilor prefabricate, ia un nju bloc din ansamblul 236 C. Foto: VIRGIL ONOIU al frumuseţii şi funcţionali­ teutoni — seri:
dcrurgistul); E:
lucrează. tăţii. * ta) * Capiului
(r itc'^orul)
— Nu pol vorbi despre - Faptele şi gindurile me­ ŞajNI: ..aiex-and
satisfacţiile mele personale le sint laptele şi gindurile nul (Unirea);
fără să amintesc de cele colectivului in care mun­ Noiembrie); Li
ale ortacilor, ni s-a destăi cesc, impreună cu care ne I periul contraat:
le I-II (Cultur
nuit brigadierul. Avem un străduim să ne facem cu 1 CAN : Năpasta
loc .de muncă evaluat la seriozitate datoria de edu­ î rul); LONEA
citeva zeci de milioane de catori in pregătirea tinere­ (Minerul); ANII
durea nebună
lei. Complexul pentru sus tului de miine, să ne în­ rcsc); URICAN
ţinerea mecanizată a Iron cadrăm cu răspundere in (Retezatul); BR
tului este de construcţie ro­ activitatea social-culturală cartuş (Steaua
RABARZA : îr
mânească, fabricat la l.U.M. a oraşului. Am intrat in al mai priveşte o
Petroşani şi răspunde foarte treilea trimestru şcolar cu I rul); ORAŞTIE
bine condiţiilor din abataj. bucuria unor sensibile creş­ serile I-II (Pai
latorul mărturi:
Iar noi ne străduim — aşa teri in toate compartimen­ ra) ; GEOAGIL
cum ne cere secretarul ge­ tele muncii desfăşurate in nirea (Casa «
neral al partidului, tovară­ trimestrul trecut. Avem in \ HAŢEG: Orgol
BRAZI: Robcrl
şul Nicolae Ceauşescu - sâ grija noastră aproape 1 700 300 km/h; CAL,
dăm patriei cit mai mult de copii. Prin tot ce între­ \ nul — seriile I
cărbune. prindem pentru instruirea cultură); SIML
tînd un tren
- Cum v-aţi acomodat cu lor trebuie să dovedim ce ILIA: întilnirc.
aceste utilaje şi cu noua sintem şi ce putem să Hm GHELARI: voc
tehnologie de /ticni ? pentru ei, printr-o mai sin­ \ B?~ 3SgS8K2
6
ceră angajare, printr-o mai
— Ne-am dat interesul să
învăţăm totul despre între­ bună conlucrare cu fami­ IVREkJ
ţinerea şi funcţionarea sus­ lia, cu organizaţiile de ti­
ţinerii mecanizate şi a com­ neret, cu unitatea patrona- ( Timpul prol
azi, 1 mai 1983
binei de tăiere. Putem spu­ Acasă, Ia şeful ele brigadă Laszlo Matyus, de la I.M. Lupeni. toare. ) fi căldurcms.-j.
ne că astăzi, aceste utilaje - De aproape un dece­ stabilă, cu cc:
nu se mai opresc „din cau­ niu, emisiunile locale ale t noros. Izolat •
ze pe care nu le ştim", ele tre cei care au laminat ce­ Şi nu de puţine ori am lost absolut toţi, n-au făcut în metru pătrat de pămint, e- centrului de radioficare al verse de ploau
se opresc doar la coman­ le dinţii bare de oţel. A- puşi la încercare. Veneam viaţa lor altceva decit dul- fectuării in cele mai bune oraşului atrag ascultătorii descărcări elei
va sufla mode
da omului şi funcţionează tunci era laminator. Acum dimineaţa la lucru şi poate gherie. Cel mai in virstă, condiţii a lucrărilor stabili­ la programe, pe cit de uti­ l vest şi vest. 1
după cum le dirijăm noi, este maistru principal lami plecam a doua zi o.minea- loan Furdui, are 42 de ani te la fiecare cultură. Semă­ le pe atit de educative. \ minime vor c
minerii. Faptul că avem pu­ nator. Şi se află tot prin­ fa, la prinz sau, de multe şi este şeful echipei. El l-o natul culturilor de primăva­ Fiecare emisiune poartă t şi 13 grade, ia
me intre 23 şi
terea să le stăpinim ne tre primii — cei mai harnici, strins in jurul său, i-a învă­ ră pe cele peste 350 hec­ semnătura muncii dumnea­
creează cea mai mare sa­ ori, seara. De acest pro­ ţat meserie pe cei mai mici, tare planificate a fost e- voastră obşteşti. La munte, \
mai pricepuţi. destoinici gram n-a fost... scutit nici în general nes
tisfacţie profesională şi fraţi şi veri. Un om simplu, lectuat in perioada optimă, - Sintem educatori in rul temporar
totodată, ne face să fim conştiincioşi - el, copilul şeful de secţie, ■ inginerul cu mult bun simţ, calculat, cu respectarea densităţilor sensul larg al cuvintului. cădea averse i
mai uniţi in cadrul brigăzii. din 1958 plecat din Haţeg llie Marcu, nici maistrul cu palmele bătucite, care prevăzute. Acum ne preo­ - Manuela şi Aurica, fii­ l soţite de dese
De aici, vin apoi şi celelal­ la Hunedoara cu gindul să principal Balaş Adrian, nici prin hărnicie şi omenie şi-a cupăm cu întreaga -răspun­ cele dumneavoastră se men­ trice. izolat sc
grindină. Vîn
te satislacţii. Munca ne este devină... electrician şi cu şefii de echipă Alexandru cîştigat stima şi respectul dere de întreţinerea cultu­ ţin, la liceul „Aurel Vlai- moderat, cu
răsplătită mai bine, sintem ambiţia de a munci in aşa Rezmeveş, Darie lancu, Con­ tuturor. rilor, de menţinerea lanu­ cu“, mereu printre fruntaşi. temporare di]
apreciaţi in colectiv, simţim fel incit să fie mereu prin­ stantin Tânase. Ne-a spus : „Sini mulţu­ rilor curate de buruieni. vest.
- E bucuria pe care ne-o
că avem un cuvint de spus tre fruntaşi. - Cum vă incearcă... la­ mit că am putut să mun­ In sectorul zootehnic, ca­ dorim şi pe care ne strădu­ Pentru urm;
in cadrul sectorului şi al în­ Mirajul incandescenţei o- minorul ? cesc, că am făcut ceva in re cuprinde peste 580 bo­ im s-o avem şi aici in şcoa­ zile: Vremea
treprinderii. ţelului insă l-a captivat a- — Cu producţia pentru viaţa mea. Am lucrat mult, vine şi 1 470 ovine, s-au a- neral instabil.'
Loca
variabil.
- Am aflat că urmează tit de mult incit a devenit export. Şi aceasta numai dar am şi cîştigat. Pentru sigurat condiţii ca indicato­ lă, pentru că răsplata averse de pic
să deschideţi un nou fron­ laminator şi cu siguranţă, familie, pentru fetiţele mele rii de plan să fie realizaţi muncii noastre aceasta este de descărcări
tal... din punct de vedere canti­ Mirela şi Cristina am fă­ in totalitate, unitatea noas­ - să creştem tineri frumoşi lat se va ser
incă o generaţie din fami­ tativ. Calitativ, nu avem şi sănătoşi la minte. nă, mai frece
— Intr-adevăr, vom trece cut o casă frumoasă - în­ tră puţind să obţină astfel Ie de deal ş
in panoul 4, stratul 3, blo­ lia Munteanu işi va ciştiga probleme. Anul trecut, chiar că nu este terminată - la şi in acest an beneficii. Vîn tul vs sufl;
plinea tot prin laminoare.
cul 3 A. Sintem sprijiniţi de şi acum, am avut perioade Sintuhalm, in care vom a- Toate înfăptuirile in ridi­ Pagină realizată de : intensificări d
din sectorul •
o brigadă specializată in Cei doi băieţi ai săi, azi cind activitatea noastră a vea tot confortul, ne vom carea calităţii vieţii s-au peratura in
echipări de abataje meca­ elevi la liceul industrial, fost decisivă Jn realizarea simţi minunat. însă cea mai obţinut prin munca unită L. LICIU, N. TÎRCOB, re. Minimele
nizate şi ne-am angajat să şi-au ales meseria tatălui. producţiei de export a com­ mare mulţumire a mea vine a cooperatorilor noştri, ro­ I. MUSTAŢĂ, D. CORPADE, grade, iar m
20 şi 25 de p
grăbim punerea in funcţie - De ce vă plac atîţ de binatului. de 1a lucrările terminate. mâni şi germani. Avind an­ L. BRAICA rolog de sen
drina Pronce