Page 5 - Drumul_socialismului_1983_05
P. 5
«wA crg w::vjrâ
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!
O
Oamenii muncii
hunedoreni au sărbătorit
S O C I A L I S M U L cu entuziasm şi angajare
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al PC
zi hi® de 1 şi 2 Mai
P O P U L A R J U D E Ţ E A N
Anul XXXV, nr. 7 923 MARŢI, 3 MAI 1983 4 pagini - 50 bani
BUCURIA MUNCII,
Ample manifestări
Omagiu sărbătorii muncii,
la zonele de agrement,
p r in f a p t e d e n u n e i
în aşeză mintele culturale
Beică,' Vaier Lăbuneţ şi 9
Cocs, fontă, oţel, laminate... Victor Torje au hotărît
să nu se lase mai prejos. şi bazele sportive
...Cocs, fontă, oţel, lami ginerul Ioan Dragosin, o- Şarje scurte au obţinut
nate. Cocs, fontă... Ca ţelarii de aici plecau spre şi ei la cuptoarele 2 şi 4.
denţe pe fluxurile din casă şi apoi spre locurile
„Cetatea de foc". N-au de agrement mulţumiţi întrecerea continuă, însă, angajamentele asumate este
contenit munca siderur- că au dat mai mult cu cu fiecare zi de muncă mare. Petrec aici, la Bejan,
aici, pe platforma oţelă-
giştii Hunedoarei. Două 35 tone de oţel. Dar mul riei. Firesc, numai aşa se sărbătoarea muncii mulţi mi
zile de mai, de fapt pri ţumirea lor n-a fost nu şi explică cele peste 3000 neri de la Deva şi Muncel,
1
mele zile, au fost ale re mai tonele, ci şi faptul că tone de oţel realizate su sub semnul datorie împlini
cordurilor. Cocsarii au au elaborat şarje cu cîte te. Care e acum ţinta co
produs suplimentar 80 to o jumătate de oră mai plimentar de la începutul lectivului mineresc al exploa
anului.
ne cocs. Furnaliştii au Faptul că intre cele 26 de hunedoreni, nu şi-au precu
repede faţă de program, tării dumneavoastră ?
descărcat din furnale cu
datorită încărcării rapide unităţi economice care, in peţit eforturile şi au dat su - Nu poate fi alta decît
155 tone mai multă fontă. a cuptoarelor, lucrului a- zgura, cinstea zilei de 1 Mai, şi-au plimentar energie electrică,
Oţelarii au ţinut să lu realizat inainte de termen ciment, concentrate de mine amplificarea succeselor pe
creze cu... cifre „rotunde": tent pe şarjă. Autorii re planul producţiei marlă, se reuri, materiale de construc care le-am obţinut in cinstea
200 tone oţel peste pre cordurilor sînt prim-to- numără şi multe unităţi de- Zilei muncii şi care sint cu
vederi. Iar lamînatorii, pitorii de la cuptoarele ţii, alte produse. noscute. Am formulat ta în
nr. 1 şi 4, Gheorghe Bo- Platforma siderurgică vene, a făcut ca la Deva Pe estrada in aer liber de ceputul anului un angaja
ca şi furnaliştii, în tone, din Căi an în prima, zi de
au avut aceleaşi rezulta lat şi Ioan Afrem. La fel arminden, în cel dinţii sărbătorirea Zile : muncii să la zona de agrement Bejan ment de a da economiei cit
te — 155 —, numai că de bine au lucrat şi Teo- schimb al zilei. Aglome- aibă loc sub semnul unui s-au perindat pe rind forma mai multe substanţe minera
produsele lor, firesc, au fil Ştefoni, şi maiştrii ratorul, bateriile de coc optimism robust, al datoriei ţii de muzică uşoară ale ca le utile şi sîntem decişi să
fost laminatele. Dumitru Brujan sau Au sificare, furnalele, de împlinite. sei de cultură şi întreprinde ni-l respectăm.
Recordurile sînt ale rel Iorgoni ori Gheorghe fapt toate secţiile cu pro Dis-de-dimineaţă. fanlaro rii electrocentrale Deva, La cabana „Căprioara“ ne
oamenilor. Ei, cu netăgă Hetea, de la turnare. ducţie în flux continuu, minerilor din Deva şi Mun- de muzică populară a cefe apropiem de un grup in ca
duita lor experienţă, au Şi dacă cei din schim nu şi-au domolit arderea cel s-a instalat în ţaţa casei riştilor, a Trustului de con re recunoaştem pe muncito
ştiut să „ceară" coloşilor bul de dimineaţă au lu focului. de cultură şi peste oraş strucţii, a casei pionierilor. rul specialist Mircea Dehel
ce-i stăpînesc să producă crat bine, cînd au sosit, Şi iată, în rîndurile cc s-au revărsat, timp de trei Cintecul şi dansul, un timp şi pe inginerul Dan Stroescu,
mai mult, mai repede, la ora 15, cei din schim urmează, un argument ore, acorduri de muzică minunat, precum şi organi de la Termocentrala Mintia.
mai bine şi mai eficient. bul condus de subinginc- pentru această afirmaţie : populară sau ale unor mar zarea servirii in condiţii bu Au venit la petrecerea câm
Ca la O.S.M. I, de pildă. rul Octavian Marcu, mais D. CORPADE şuri şi imnuri muncitoreşti ne au creat o molipsitoare penească, împreună cu fa
După primul schimb al zi trul Dragomir Neiconi, atit de dragi inimilor noas atmosferă de optimism şi miliile, cu alte familii de e-
lei, cel condus de subin- prim-topitorii Alexandru (Continuare în pag. a 2-a) tre. Mai apoi, afluxul uman voie bună. In cintec şi dans nergeticieni.
a început să cunoască doar s-au recunoscut aceiaşi oa — Tovarăşe Dehel, după
două direcţii: către zona de meni care la locurile lor de cum vedem, energeticienii se
Cu grija deosebită agrement Bejan sau către muncă — in mină, in uzină află şi aici la înaltă tensiu
ÎN ZIARUL DE AZI: cabana Căprioara. Şi se sau pe şantiere — se Întrec ne; o înaltă tensiune a opti
fată de soarta E9 SPORT. poate afirma că, duminică, in hărnicie şi dau adevăra mismului şi veseliei. Au şi
<* organizatorii petrecerilor cim- te dovezi de ataşament faţă pentru ce. An de an ei au
• Crosul tineretului peneşti de la Deva s-au în de politica partidului nostru, înlimpinat sărbătoarea mun
1
producţiei agrico e ® Fotbal: Aurul Iîrad trecut pe ei inşişi. Este in inchinată bunăstării poporu cii dind ţării energie peste
— U.M.T. 4—3 ;
Min. Lupeni — primul rind dovada deosebi lui. plan. La fel s-a intimplat şi
Explorări Deva tului interes pe care l-a ma il reţinem un moment pe în acest an. De aici inain
Lucrătorii ogoarelor au nit pe Iulius Huţuţuc şi 6—2 ; Min. Paro- nifestat Comitetul municipal inginerul Ion Rusu, secreta
sărbătorit ziua de 1 Mai Tiberiu Pantiş, împreună şeni — Unirea de partid faţă de modul in rul comitetului de partid de te cum va ii ?
prin muncă, dovedind ast cu şeful de secţie Ilie Giu- Alba 5—1. care-şi vor petrece sărbă la Exploatarea minieră Deva. ION CIOCLEI
fel grija deosebită ce o ra, lucrînd pe terenul eli • Clasamente — di toarea acei oameni minunaţi - Tovarăşe inginer, apar
viziile B-3, C 8, şi
poartă pentru obţinerea u- berat de spanac, care ur C 9. care, inţeiegind ce aşteaptă ţineţi unui colectiv de mun
nor producţii sporite la mează să fie ocupat cu economia naţională de la că in care respectul faţă de (Continuare in pag a 3-a)
hectar şi în sectorul zoo alte culturi de legume.
tehnic. între cei prezenţi Prezenţi la datorie au fost
la datorie s-au situat şi şl mecanizatorii de la
mecanizatorii de la C.A.P. complexele intercoopera-
Băcia. Ton Secheleanu, lo- tiste din Simeria şi Bobîl-
sif Modoş şi Tosif Batari na, unde s-aii recoltat fu
an asigurat întreţinerea rajele masă verde necesa
mecanică a culturilor de re hrănirii animalelor.
cartofi şi erbicidarea la La Complexul intercoo-
legume Duminică a fost o peratist Chimihdia, întrea
zi de muncă spornică şi pe ga activitate s-a desfăşu
ogoarele C.A.P. Tîmpa, rat în spirit de ordine şi
unde mecanizatorii Ion disciplină. Toţi îngrijitorii
Herţa şi Ion Dobra au fă de animale şi mecanizato
cut prăşitul mecanic la rii au lucrat, cu răspunde
sfeda de zahăr şi la car re pentru a asigura valo
tofi. La aceste acţiuni s-au rificarea deplină a poten
mobilizat şi mecanizatorii ţialului productiv al uni
de la C.A.P. Sîntandrei, tăţii, care a ajuns la o
remarandu-se aportul lui
N. TIRCOB,
Aurel Costina şi Alexan
dru Deteşan. TR. BONDOR
La grădina de legume a La zona Uc agrement Bejan clin municipiul Deva. Foto : VIRGIL ONOIU
CLA.P. Simeria i-am tntîl- (Continuare in pag. a 2-a)
