Page 1 - Drumul_socialismului_1983_08
P. 1
ÎN ÎNTÎMPINAREA MĂREŢEI SĂRBĂTORI I
NAŢIONALE A POPORULUI NOSTRU I
87 000 TONE
DE CĂRBUNE beneficiariior, peste sar- \
COCSIFICABIL cinile planificate 20 to- ^
PESTE PLAN ne de materie pri- i
S O C I A L I S M U L al Colectivul de miniere şi 33 de tone pentru )
mă pentru sticlă optică J
muncă
cristal. în vederea îmbu- l
Exploatării
de
)
condiţiilor
nătăţirii
Cîmpu lui Neag rapor
tează
în
înlîmpinarea
„Zilei minerului" noi. şi lucru în carieră, a valo- 1
rificării depline, în rit- \
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA semnificative succese. muri rapide a resurselor l
După cum ne-a comunicat minerale existente, recent )
SI AL C O IU S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A I U ing. Dumitru Albescu, di s-au reparat 15 km de 1
rectorul exploatării, mi drum industrial, s-au re- ^
nerii şi mecanizatorii de vizuit şi reparat toate i
Anul XXXV, nr. 8 001 MARJI, 2 AUGUST 1983 4 pagini - 50 bani aici au extras suplimen utilajele din carieră, s-a J
tar sarcinilor de plan în amenajat incinta secţiei \
luna iulie peste 15 500 to pentru a se putea dcpo- 1
CUViNTĂRILE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ne de cărbune cocsifica- Bako Adaibert, Ştefan şi zita în condiţii corcspun- /
bil, ceea ce face ca plu Francisc Szatmari, Aurel zătoare minereul trans- )
DOCUMENTELE ADOPTATE DE PLENARA C.C. AL P.C.R. sul raportat de la înce Dan, Toan Cîmpean şi portat. La aceste acţiuni, 1
s-au evidenţiat mecanicii l
putul anului să fie de alţii.
SI DE MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ 87 009 tone. -între mun de utilaje Gheorghe Gro- 1
za şi Rcmus Mireşan, ^
citorii care şi-au adus o RESURSE MINERALE minerii Dumitru Argeşa- 1
PROGRAM DE LUCRU MOBILIZATOR obţinerea acestor frumoa EXTRASE PESTE PLAN şi Gheorghe Bogdan, pre \
contribuţie importantă la
nu. Harnlnmbin Atudnrei /
se rezultate se numără Oamenii muncii de la cum şi conducătorii auto ţ
Miliai Chistol, Victor Pă- Secţia de preparare a Nicolae Petrescu şi Ion i
PENTRU traşcu, Ştefan Bădeanu, cuarţului Urirani au li- Pavelonesc. '
N©i forţe energetice pe Rîu Mare
— Mai întîi, vă rugăm, pînă la Haţeg. Lucrările lalea cu entuziasm, cu ho-
tovarăşe inginer şef Nico- au început, precum de ase tărîrea de a răspunde
laescu, să-i informaţi pe menea se ştie, în urmă cu exemplar la chemarea \ •
cititorii noştri despre com opt ani, fiind azi în stadii partidului privind dobîn-
ponenţa şi -misiunea noului avansate la hidrocentrala di rea în cît mai scurt
detaşament de constructori subterană, de 335 MW, de timp a independenţei e-
pe care-1 reprezentaţi aici, la Brazi, ca şi la hidro nergetice a ţării.
nu departe de poalele Re centrala de la Clopotiva. — Cum v-aţi organizai şi
tezatului. cum acţionaţi ?
— Se ştie, că, în contex Interviu cu VICTOR — Nucleul noului grup
tul politicii sale de indus DUMITRU NICOLAESCU, hidroenergetic de la Rîu
trializare a ţării, îndeosebi inginer şef Mare l-am constituit cu
în ultimii 18 ani, de la al Grupului de şantiere cîţiva oameni şi mijloace
Congresul al IX-lea al Riu Mare — aval tehnice de la „grupul
P.C.R., partidul nostru si mare", ca să zic aşa. E.M. Deva. Brigada condusă de luliii Do|a depăşeşte planul în fiecare lună. In foto: l
tuează consecvent, într-un Ne-am instalat aici, la schimbul condus de Alexandru Ivdochlnov. |
plan superior, creşterea Dar, aşa cum spuneam, pe Ostrov, şi am pornit la
bazei energetice, realiza Rîu Mare se vor construi treabă, Am încadrat oa-
rea a noi surse de energie hidrocentrale pînă la Ha meni — acum avem vreo Astăzi, despre oamenii „schimbului de mîine" |
electrică — factor deter ţeg şi poale mai departe, 1 000 de muncitori — şi în
minant al dezvoltării tutu în viitor, spre Simeria. cadrăm în continuare me întreprinderea minieră Petrila. Locul frun plinit 20 de ani, se întrevăd in ei oamenii \
ror celorlalte sectoare ale Tocmai pentru a uşura mi seriaşi buni, am fost do taş pe care-l ocupă, la sfirşitu! semestru de nădejde de mîine. I
economiei naţionale. în siunea colegilor de la Gru taţi şi primim mereu ma lui I, în întrecerea socialistă dintre minele Un singur exemplu : într-una din
acest cadru generos de edi pul de şantiere hidroener şini, utilaje, agregate, ne din Valea Jiului se datorează, în primul duminicile trecute, dimineaţa, a venit. \ .
ficare multilaterală a pa getice Rîu Mare-Retezat şi racordăm din mers la sar rînd, colectivului, oamenilor ce muncesc tocmai din Botoşani, mama lor. Ei intrau \
triei s-a hotărît şi amena a grăbi aşezarea noilor cinile mari pe care le oici. la şut dupâ-amiaza. S-au prezentat la lucru L
şi au intrat în mină. Şi atunci, cum să nu-i J
Froţii Tomnîuc — “.Mihai, Constantin (ge
jarea hidroenergetică a surse de lumină pe Rîu avem, pentru realizarea meni) şi Corneiiu - sînt proaspeţi absol înţelegi, cum să nu le reprogramezi iibe- 1
Rîului Mare, de aici, din Mare, în jos, la 1 aprilie celor 135 MW putere insta venţi ai cursului de calificare în meseria rele astfel incit să poată sta cît mai mult l
Retezat, unde s-a prevăzut a.c. s-a înfiinţat Grupul de lată pe toata amenajarea de electrician de mină. cu mama lor ? Aşa am vrea să fie toţi t' i
construirea mai multor hi şantiere hidroenergetice Rîu Mare — aval. Primul Nu i-arn întîlnit la şut, erau în alt schimb. nerri care vin la mină, şi am putea zice că >
drocentrale, de fapt o în Rîu Mare — aval. Sigur, şantier — nr. 1 Ostrov — Dar s-au oferit ortacii lor să ne vorbeas avem asigurat un schimb de mîine bun, de ^
treagă salbă de lumini, de misiunea noastră nu-i uşoa are de realizat doua cen că despre ei. Maistrul mecanic principal nădejde". I
sus, de la Rîu Mare, şi ră, dar am început activi- trale de cîte 16 MW, denu loan Stanciu, secretar al organizaţiei de Au venit din Moldova în urmă cu mo J
mite Ostrovu Mic şi Ostro-
partid pe sector, şefii de echipă Szilagy bine de un an. Auzind că la cărbune da- )
losif, Thiriung Francisc şi Toth Eugen. „Sînt, că-ţi place munca şi eşti om de treabă, se l
Interviu realizai de
A n u l d e In v ă f ă m ln î DUMITRU GHEONEA intr-adevăr, nişte băieţi minunaţi. Harnici, cîştigă bine, s-au încadrat în această mese- !
pricepuţi, de pe acum, cînd încă n-au im-
rie pe care o fac cu multă conştiinciozitate, r
l
(Continuare în pag. a 2-a)
s e p r e g ă t e ş t e a c u r a t _ « _ 05» ________ Ci> ___ O — » — «> — CJ _ «* _ «î
€9
Bunii gospodari n-au lă fesorul ing. Octavian Buda:
sat să treacă nici o zi din „Numai aşa am reuşit ca CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VÂRĂ,
vacanţa de vară fără să la această oră şcoala să fie
adauge un plus de frumos zugrăvită şi curăţenia a-
şi util la pregătirea din proape încheiată. A mai A
timp a noului an şcolar. rămas vopsitul soclurilor. lor naturale in im mai intens, tară răgaz!
—
Un raid prin unităţi de Am avut, în această vară,
învăţămînt din Hune un deosebit sprijin din 779 180 animalelor în întreaga pe
doara ne-a confirmat inte partea comitetului cetăţe Cositul fîneţelor natura C.A.P. Ohaba 21 21 iar suculentele, cam 1000 rioadă de iarnă.
tone, le asigurăm din sfe
resul factorilor învestiţi cu nesc de părinţi şi al elevi le este acum una din lu C.A.l*. Sălciva între unităţile care, da
răspundere în acest dome lor". crările prioritare în coo C.A.P. Zam 167 130 cla furajeră, porumb siloz, torită interesului şi preo
Complexul Ilia
resturi vegetale şi borhot.
35
35
niu. • Şcoala generală nr. 10. perativele agricole de pro
ducţie şi la complexele zoo Complexul Grind 80 80 Toate cele 460 bovine cu cupărilor manifestate de
tehnice din cadrul Consi
Raid prin unităţi şcolare şi comerciale liului unic agroindustrial Din cele 3128 ha cu fi care intrăm în iarnă au a- consiliile de conducere, au
sigurată hrana necesară.
rezultate bune în asigura
din Hunedoara Ilia. Asigurînd desfăşura neţe naturale s-au cosit — Şi noi — arăta ingi rea bazei furajere, se nu
rea muncii de recoltare, a- peste 2 100 ha, iar din pro nerul şef al C.A.P. Ilia, mără în primul rînd com
• Şcoala generală nr. 1. „După cum vedeţi, şcoala dunat, transportat şi depo- . ducţia rezultată s-au trans loan Cionca — nu vom plexele zootehnice Ilia şi
Ne atrag atenţia doi elevi e zugrăvită, ne-au rămas zitat în condiţii din cele portat şi depozitat ceva cumpăra furaje în acest Grind în depozitele cărora
— Mihai Arnăutu şi Mar aceste două clase din cele mai bune, multe unităţi au mai mult de 1 500 tone, an. Am recoltat cele 148 ha se află între 300—400 tone
cel Toma — care transpor trei care vor fi vopsite strîns cantităţi însemnate cantităţi mari de fîn a- ocupate cu fineţe şi trifo- fînuri, 1 000 şi, respectiv,
tă mortar şi nivelează gro în ulei. Ne-au sprijinit de nutreţuri. Acest lucru flîndu-se încă pe cîmp. Fu lienele, iar acum acţionăm 2 300 tone siloz. Se pre
pile rămase în urma insta I.C.S.IT. şi Secţia producţie este ilustrat de datele ca rajele cultivate — 460 ha intens pentru a transpoita zintă bine şi C.A.P. din
latorilor: „Am venit să industrială, comitetul de re reflectă situaţia cositu — s-au cosit a doua oară şi depozita în cel mai Lăpuşnic, Lăsău, Sălciva,
mai ajut la ce trebuie. De părinţi şi elevii. Numai da lui pe unităţi; la data de şi producţia obţinută, a- scurt timp întreaga pioduc- Gurasada, care au terminat
ce să pierd timpul degea torită acestei bune colabo 31 iulie a.c., aşa cum re proape 1 400 tone, a fost ţie. . în depozitele fermei cositul fîneţelor, iar la
ba ? — ne spune Mihai. rări — ne spune prof. Ma- zultă din graficul de mai în majoritate depozitată, de animale avem 320 tone transportul şi depozitarea
După ce se termină zugră- -i'ia Ungur, directorul şco jos : în total, din cele aproape fînuri, 650 tone paie, 180 finurilor Gurasada (330
vitul în atelierul-şcoală voi lii, unitatea noastră se a- 4 000 tone de fînuri s-au tone siloz şi mai asigurăm tone), Burjuc (230 tone),
avea de lucru serios I Pînă flă la acest stadiu avan depozitat în jur de 3 000 încă 1 900 tone suculente Teiu (170 tone), Ilia (320
u
atunci îl mai ajut pe mais sat de pregătire". Unitatea C9 tone. din sfeciâ, porumb siloz, tone). Au cantităţi mai
0.
trul Geber. îmi place să o Şcoala generală nr. 6. agricolă 73 -5 Cosit (ha) — Acordăm atenţia cu borhot şi alic plante. mari în cîmp, peste 100
3 2
vin la şcoală în timpul va Coridoarele strălucesc de venită asigurării din surse în schimb, aşa cum ne tone, C.A.P. Zam, Ohaba,
canţei şi găsesc oricînd de curăţenie. Clasele sînt proprii a bazei furajere şi spunea Gheorghe Jurcă, Roşcani şi Răduleşti, uni
lucru cîte ceva. Dacă Mar încuiate. Fiecare diriginte C.A.P. Ilia 148 148 anul acesta nu vom cum şeful fermei zootehnice de tăţi unde mai sînt şi mari
cel a absolvit aici şcoala şi-a amenajat cu elevii la C.A.P. Bretea M. 40 40 păra fînuri — ne spunea la C.A.P. Sîrbi, asigurarea suprafeţe de cosit. Condu
şi tot mai vine la lucru în boratorul, cabinetul, clasa, C.A.P. Sîrbi 134 110 tovarăşa Florica Henţiu, necesarului de furaje pen cerile unităţilor, organiza
vacanţă, eu cum să nu vin care sînt gţita pentru des C.A.P. Burjuc 553 220 şefa fermei zootehnice de tru bovine şi ovine ridică ţiile de partid trebuie să
cînd la toamnă tot la a- chiderea anului şcolar. în C.A.P. Dobra 143 50 la C.A.P. Bretea Mureşa- probleme. Această unitate acţioneze mai energic pen
ceastă şcoală voi continua clasa a Il-a C, învăţătoa C.A.P. Lăpuşnic 20 20 nă. Au terminat coasa a are deficit atît la fînuri, tru terminarea cositului la
treapta l l“. Ne-au convins rea Irîna Schreibert pre- C.A.P. Răduleşti 149 130 doua la trifoliene şi recol cît şi la suculente. Condu fîneţe, adunarea^ şi depo
de hărnicia celor doi bă C.A.P. Roşcani 376 210 tarea fîneţelor. iar fînuri- cerea cooperativei are da zitarea întregii" producţii
ieţi, şi a altor mulţi elevi, LUCIA LICIU C.A.P. Gurasada 260 260 le — 220 tone — le-am de toria de a lua toate măsu de nutreţuri.
şi administratorul şcolii, C.A.P. Teiu 235 150 pozitat în clăi. Avem în şi rile pentru procurarea fu
Maria Manolache, şi pro- (Continuare în pag. a 3-a) C.A.P. Lăsău 73 70 re şi peste 200 tone paie, rajelor necesare hrănirii N. BADIU
